1,813 matches
-
spirituală Înaltă. M. Scheler merge mai departe cu această analiză, stabilind o corelație Între valorile reprezentate de model și tipurile psihomorale de personalitate care Îi corespund. Astfel, autorul citat remarcă existența unei ierarhii valorice a modelelor-tip, o veritabilă scară axiologică reprezentată prin următoarele valori: aă agreabilul sau valorile de lux, cărora le corespunde tipul artistului; bă utilul sau valorile de civilizație, cărora le corespund tipul pionierului civilizator; că nobilul, sau valorile vitale având drept corespondent tipul eroului; dă valorile spirituale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
că eul personal manifestă patru categorii de tendințe fundamentale, care stau la baza formării tipurilor psihomorale: 1Ă tendința de superioritate În raport cu valorile supraeului moral, caracterizată prin dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
scenariilor ritualice”, desfășurarea lor are loc la date fixe, reprezentate prin „zile memorabile” care comemorează „evenimente” sau „personaje” exemplare din viața cetății. Aceste „scenarii colective” repetă sau reactualizează evenimentele cu caracter valoric pozitiv având ca efect restaurarea și Întărirea ordinii axiologice și psihomorale atât a persoanei, cât și a cetății. Ele au un rol educativ-moral prin readucerea trecutului În prezent ca o formă de „retrăire”, de factură simbolică, fiind În egală măsură și ritualuri de retrăire dar și de restaurare psihomorală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este permis, de ceea ce nu trebuie făcut și nu este permis. Imoralistul este persoana perversă, slabă, care nu-și poate satisface/Împlini nevoile și aspirațiile decât prin polarizarea actelor sale către scopuri negative. Ea nu este numai o polarizare slabă axiologic, ci și o personalitate negativă, cu o cenzură morală slabă a actelor sale, datorită unui supraeu imatur. Imoralistul este o persoană frământată și neliniștită. Constrânsă de o conștiință perversă, aceasta trăiește sub presiunea complexelor sale de inferioritate, care o Împiedică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
detenție, exil, deportare etc.Ă. Asistăm, În aceste cazuri, la o schimbare În timp, care va reprezenta, În final, o veritabilă conversiune (iămorală de factură valorică negativă a persoanelor respective. Rezultă de aici faptul că persoana umană are dubla disponibilitate axiologică de a fi În egală măsură, și bună, și rea. Această constatare ne amintește de afirmația lui L. A. Seneca, care spunea: Binele și răul nu au sedii distincte În noi. Ele nu sunt altceva decât firea omenească Înclinată către bine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nebuniei, trebuie precizat faptul că imaginea acesteia reprezintă „limbajul simbolic” al unui mod de „a-fi-alt-fel” comparativ cu normalul care este considerat și acceptat ca fel de a fi În cetate. Diferența dintre persoana normală și nebun este dată de semnificațiile axiologice morale și de natura psihologică a acestora. Așa cum am mai arătat și cu alte ocazii, nebunia este negativul axiologic al normalului; un mod de „a-fi-alt-fel”. De aici diferențele, refuzul reciproc și conflictul dintre normalitate și nebunie. În cazul analizei imagologice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este considerat și acceptat ca fel de a fi În cetate. Diferența dintre persoana normală și nebun este dată de semnificațiile axiologice morale și de natura psihologică a acestora. Așa cum am mai arătat și cu alte ocazii, nebunia este negativul axiologic al normalului; un mod de „a-fi-alt-fel”. De aici diferențele, refuzul reciproc și conflictul dintre normalitate și nebunie. În cazul analizei imagologice a nebuniei morale, se discută două aspecte: cum se vede Nebunul pe sine și cum este văzut de către ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morții se raportează la conștiința realistă a actului morții, ca eveniment biologic (E. Morină. Această conștiință traumatică este cea care generează ceea ce E. Morin numește „complexul pierderii identității, mai exact, „traumatismul morții”. Aceasta reprezintă, În planul conștiinței morale, o dezînvestire axiologică a Persoanei. Este semnificativ faptul că putem face o analogie interesantă Între „traumatismul morții”, menționat de E. Morin, și „traumatismul nașterii”, despre care a vorbit O. Ranck. Ambele teme aparțin, În egală măsură, și psihologiei morale. Trebuie să acceptăm ideea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală, acea voce interioară a etosului, „daimonul”-ul meu interior. Conștiința morală este cea care mă judecă ca ființă morală, ca valoare. Pentru ea, moralitatea persoanei constă În valoarea acesteia, este dată de etosul personal, cel care-mi atribuie calitatea axiologică (valoarea moralăă de a fi astfel (bună sau de a fi altfel (răuă. Acțiunea psihologică a etosului se manifestă prin conștiință. În privința acesta, I. Kant spune: „Legea din noi se numește conștiință. Ea ne dictează purtarea pe care trebuie să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
esențială pentru persoană, prin analiza destinului acesteia, Înțeles ca ceea ce a făcut persoana, cum a fost și cum și-a trecut viața. Acest proces nu trebuie Înțeles ca o judecată decât În sens mitologic. Ca esență, el este o evaluare axiologică a individului, raportat la modelul arhetipului suprem, al Persoanei lui Dumnezeu - modelu: Tatălui. În această Întâlnire, sunt puse față-n față două conștiinței: Conștiința mea, a persoanei umane, și conștiința divină, a Persoanei lui Dumnezeu, arhetipul suprem, modelul perfecțiunii morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
esteticului de etic și chiar etnic, H. Sanielevici era, în realitate, și sămănătorist, și poporanist; sămănătorismul l-a combătut numai din supralicitare etică, iar poporanismul tardiv și din motive de ideologie politică”, și anume ideologia liberală. Abstracție făcând de confuzia axiologică semnalată de Lovinescu și de frapantele erori de valorizare, la care se adaugă aserțiunea că poezia lui Octavian Goga ar fi caducă, pe când cea a lui St. O. Iosif nu, trebuie recunoscut meritul lui S. de a fi atras atenția
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
păstrat candoarea juvenila, exersând cu o plăcere neascunsa diverse scheme prozodice, si un estetician riguros, care apelează în numeroasele sale lucrări, sintetizate în Esthétique. Musique, peinture, poésie, science (1953), la criterii noi ce solicită participarea matematicii în sistemul de referințe axiologice. Estetică lui a atras în primul rând atenția deoarece a deschis perspective pe care le vor valorifica demersurile întreprinse de poeticienii din ultimele decenii ale secolului al XX-lea, de cei care au aplicat teoria probabilității la cercetarea versului, de
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
procesului de reflectare. Ei presează în sensul vectorializării comportamentului. p. 132 CÂMPUL OBIECTIV (REALUL) „REAL/IDEAL” FACTORI DE PERSUASIUNE ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT CÂMPUL SUBIECTIV (IDEALUL) Factorii exogeni au valoare de motive. Acestea declanșează mobiluri individuale, ambele realizând o acțiune de tip motivațional din partea persoanei. În această situație, persoana va adopta o atitudine care va conta în deliberarea stărilor sale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici; - schimbări culturale, morale, crize axiologice; - schimbări profesionale, șomaj; - schimbări rapide și profunde ale modului de viață, modelului de comportament, formelor de gândire; - nivelul de dezvoltare materială și spirituală inegal al membrilor comunității social-umane; - decalaje de venituri socio-materiale; - presiuni exercitate de mass-media; - criza valorilor culturale, morale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
COMUNITARĂ DINAMICĂ SINDROMUL DE SINISTRAȚIE TOXICOMANIILE STĂRILE DEPRESIVE NEVROZELE PATOLOGIE COMUNITARĂ RELAȚIONALĂ (TULBURĂRI DE ADAPTARE SOCIALĂ) PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE PSIHOSOCIALE DINAMICE SCADE PRESIUNEA SOCIALĂ I. Dezechilibrele psihosociale de tip reactiv 1. Sociopatiile Conceptul de sociopatie a fost relativ recent introdus în sfera de preocupări a psihiatriei sociale și iginei mintale (L. Bellak, P.M. Brunetti
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
precum și disocierea funcțiilor limbajului l-ar plasa pe Titu Maiorescu în ascendența imediată a structuralismului. Argumentele demersului urmează același traseu: în volute hermeneutice, excursul ajunge la geneza spiritului critic și la datele configurării unor puncte de referință în ansamblul evaluărilor axiologice din cultura noastră. Critica fenomenologică se asociază la T. cu critica genetică, impunând interpretării o construcție „genetic-arhetipală”, din etajările căreia se desprind nu doar reevaluări de mare finețe, ci și o metodologie originală și un stil de lucru. Dialectician așadar
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
său nu poate avea sorți de izbândă pentru o întreagă literatură, ideea poate fi aplicată cu succes unei perioade scurte a acesteia; literatura contemporană devine, în acest context, un domeniu de aplicabilitate exemplar. Trecerea în revistă a argumentelor și criteriilor axiologice care fundamentează istoria literară îl conduce pe U. la o periodizare a literaturii și culturii întemeiată pe ideea de generație, categorie având ca subdiviziuni promoțiile. Astfel, promoția ’70, căreia îi este dedicat primul volum - rămas singurul -, se definește, în viziunea
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
Eseuri etnologice (1986), Etnoestetica (1998), Cazul Mărie sau Despre frumos în cultura orală (2001). Sunt programatice pentru el reformularea definițiilor culturii tradiționale, detașarea netă de practicile studiilor tematiste, conținutiste, de abordarea cantitativă, descriptivistă, de tehnicismul mărunt, cercetătorul alegând examinarea calitativă, axiologică a creației populare, convins, spre deosebire de teoreticienii utilitarismului creației folclorice, că în spațiul oralității frumosul este evident, că în mediile tradiționale au existat inși înzestrați, care și-au performat creațiile pentru delectarea artistică, că aceștia au avut o conștiință estetică explicită
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
aplică teoria artei la literatura orală, iar în Prolegomene la o estetică a folclorului schițează o teorie a valorilor și a frumosului, în Etnoestetica încearcă apropierea problematicii esteticii literaturii orale de „modelul unei discipline de-sine-stătătoare”. Secțiunile cărții tratează despre cadre axiologice, capodopera folclorică, categorii ale etnoesteticii, poetica folclorului, forme ale imaginarului și ale creației. Miorița, scrie U., trebuie examinată nu de pe pozițiile direcției etnografice, nu insistându-se asupra credințelor superstițioase (obiceiuri la înmormântare), ci ca text, analizat cu tehnici elaborate; de
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
să ocupe un loc privilegiat. Familia este cadrul primordial în care se modelează comportamentul individual al copiilor, iar părinții, instanța morală supremă, la care aceștia se vor raporta în permanență, evident pană în momentul în care vor constata că “sistemul axiologic”de referință (părinții) este subminat de seisme morale care pun uneori sub semnul întrebării însăși evoluția ulterioară a personalității lor. Se impune, așadar, ca părinții să fie modele demne de urmat pentru copiii lor. Acest deziderat se poate realiza prin
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
se întemeiază moralitatea și valorile centrale ale societății” (So, 1990, p. 44). Religiile universale au furnizat singurul impuls capabil să susțină un proces atât de amplu cum este acela de redefinire a valorilor centrale ale unei societăți, cerut de reorientarea axiologică dinspre tradiționalism spre raționalism. În viziunea lui Weber, remarcă Bellah, protestantismul, în Europa, a furnizat un asemenea suport energetic pentru un astfel de proces masiv de redefinire și a instituționalizat valorile universaliste și ale realizării. „În Japonia confucianismul, budismul și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
crea o „masă critică” ce modifică funcția de utilitate a participării pentru contributorii ulteriori. În același fel, Elster (1988) depășește aparenta iraționalitate a celor care contribuie la început, cei care creează masa critică, atribuind participarea acestora unei raționalități de tip axiologic. O excepție în acest domeniu de cercetare este lucrarea lui Samuel Popkin despre „țăranul rațional” (1977). Analizând organizațiile țărănești anticoloniale din Vietnam, Popkin recunoaște importanța liderilor pentru succesul acestora. El definește persoana ce organizează o acțiune colectivă „antreprenor politic” și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
M667 2004</call-num><urls><related-urls><url>http://www.loc.gov/catdir/toc/ecip0418/2004013712.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(2004), „deși (Ă) pot părea oarecum pendante și mecanice în natură, ele reprezintă, de fapt, ecoul unei dezbateri încărcate axiologic ce bate chiar în inima diversității de perspective referitoare la ceea ce se consideră a fi «dezvoltare». (Ă) Creatorii acestor indici au o mare putere și responsabilitate” (p. 84). IDU ia valori intre 0 și 1, țările fiind clasificate, în funcție de valoarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]