2,305 matches
-
în termeni cantitativi și nicicând nu a fost standardizat. Încă simțim puternic mirosul de fum industrial modern în politicile educaționale ale Comunității Europene. Tânărul de astăzi este pregătit pentru o realitate moartă, cândva organizată, fermă, certă; dar el se pomenește azvârlit într-o altfel de realitate - una „lunecoasă ca apa”, îndoielnică și aproximativă, realitatea halucinantă în care nici o înțelepciune „modernă” și nici o regulă „clasică” învățată la școală nu funcționează. Creierul tânărului pregătit astfel are parte de o năucire programată instituționalizat, pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ființele și lucrurile ce îl înconjoară. Din această grijă esențială se nasc celelalte trăiri pe care le-a analizat Heidegger în Prolegomena zür Geschichte des Zeibegriffs și Sein und Zeit: „angoasa” (die Angst), „frica” (die Furcht), „starea de a fi azvârlit”/„starea de a fi aruncat” (die Geworfenheit)118 ș.a. Pedagogia fenomenologică este expresia generală a „grijii” (die Sorge; the thoughtfulness) omenești, a neliniștii interogatoare și a căutării înfrigurate a sensurilor care ne lipsesc și a căror absență e neființa, Neantul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hălăduiești prin lume. Nomadul, migratorul, turistul nu cugetă; ei văd lumea, adică „vizionează” lucrurile și ciudățeniile ei, așa cum apar ele ochiului, minunându-se necontenit, fără să înțeleagă ceva. Această cunoaștere superficială este proprie tinereții și necesită aventură. Când era tânăr, „azvârlit fiind în lume” (Geworfenheit, cum ar spune Heidegger), Ulise s-a lăsat pradă văzului, trăind năvalnic, izbit de necazurile vieții, ispitit de plăceri, sfâșiat de pasiuni și lovit de nenoroc; astfel a putut contempla suprafața lumii, cu aparențele și învăluirile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
parcurs de emancipare a conștiinței despre lume, optând pentru preamărirea Omului în locul unui Dumnezeu caduc. În erupțiile de energetism rebel ale vârstei, tânăra nu clama expansiunea eului, ci contopirea cu masa: „Țip pe uliți cu oamenii,/ În oaste cu ei azvârl suliți./ Să-mpuște toți dumnezeii mărunți./ Mă iubesc copiii desculți. Ei sunt fiii mulți ai pământului.” Marcată de momentul postavangardist, cu ofensiva prozaicului, demonetizarea lirismului, vidarea miturilor, radicalizarea opțiunilor sociale, poeta exersează formulele moderniste aflate în circulație. Mai definită decât
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
La umbra vremii și Gând sub lespede), dedublarea (Tremur de fântâni, Ogor sterp), pierderea crescândă a identității (Anotimp stins). În acest sens sunt și încercările de autoportretizare din Luptă fără sfârșit, din Cerșetorul orb („Cânt cu vremea surpată în ureche/ Azvârlit în prezent parodie/ Ca cerșetorul orb cu armonica veche/ Mereu aceeași melodie”) sau din Mecanicul orb. Cel de-al doilea ciclu, nepotrivit intitulat Lespezi, se circumscrie liricii erotice, trăsătura singulară, originală, fiind dată de irealizarea trăirii. Predestinați unul celuilalt dintru
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
gîndire vă va îngădui poate să înțelegeți acum ce înseamnă accidentele care se întîmplă atît de frecvent în vînătoarea de balene - despre puține dintre ele se și scrie, dar foarte în treacăt - accidente în cursul cărora cîte un marinar e azvîrlit peste bord, odată cu saula și dispare pentru totdeauna. Cînd aceasta țîșnește peste copastie, a ședea în ambarcațiune e ca și cum ai sta în mijlocul pistoanelor șuierătoare ale unei locomotive cu aburi, ale cărei piese și roți te pot zgîria rău de tot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cum i se mai spune, trage la rama din față, cunoscută sub denumirea de „babaica harponistului“. Pentru a înfige primul fier într-un cetaceu e nevoie de un braț puternic și nervos, căci adesea proiectilul acela greu trebuie să fie azvîrlit la o distanță de douăzeci sau treizeci de picioare. Dar, oricît de lungă și de obositoare ar fi vînătoarea, harponistului i se cere să vîslească între timp din răsputeri; de fapt, i se cere să dea celorlalți marinari un exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de pe perete. Se obișnuiește să se agațe cîte două harpoane în cavalet - harpoane numite „primul“ și, respectiv, „al doilea fier“. Dar aceste două harpoane sînt legate de aceeași saulă, fiecare prin propria-i parîmă; scopul urmărit este de a le azvîrli pe amîndouă, dacă se poate, aproape simultan, în aceeași balenă, astfel încît, dacă unul dintre ele ar ieși din trupul ei, celălalt să rămînă înfipt. în felul acesta, șansele se dublează. Se întîmplă însă foarte adesea ca, din pricina fugii năprasnice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de fulgerătoare i-ar fi mișcările, să înfigă și cel de-al doilea fier în monstrul care se zvîrcolește. Totuși, cum acest al doilea fier e legat de saulă, iar saula se desfășoară repede, trebuie neapărat ca el să fie azvîrlit peste bord, oricum și oriunde, căci altminteri toți marinarii din ambarcațiune ar fi puși într-un pericol de moarte. Fierul acesta este de obicei aruncat în apă, grație colacilor de rezervă îpomeniți într-un capitol anterior) care, de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aruncat în apă, grație colacilor de rezervă îpomeniți într-un capitol anterior) care, de cele mai multe ori, asigură reușita manevrei. Dar această manevră periculoasă are uneori consecințe dintre cele mai funeste. încă ceva: trebuie să știți că, în clipa cînd e azvîrlit peste bord, al doilea fier devine un instrument tăios, șuierător și înspăimîntător, care se învîrte nebunește deasupra balenei și a ambarcațiunii, încurcînd saulele sau tăindu-le și semănînd panică de jur împrejur. în general, e cu neputință să-l recuperezi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
văzut perechi de îndrăgostiți sărind îmbrățișați de pe corabia lor cuprinsă de flăcări; inimă lîngă inimă s-au scufundat sub valurile triumfătoare, rămînînd credincioși unul altuia, în clipa cînd cerul însuși părea să-i trădeze. L-ai văzut pe secundul asasinat, azvîrlit de pirați de pe puntea pe care-și făcea cartul de la miezul nopții; ore în șir s-a prăbușit în botul nesătul al apelor adînci, mai negru decît întunericul, iar ucigașii și-au văzut de drum, nestingheriți, în vreme ce fulgere repezi sfărmau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încetară să rameze iar ambarcațiunea lunecă spre pupa vasului nostru, astfel încît, ca prin farmec, scrisoarea ajunse deodată în dreptul mîinii nerăbdătoare a lui Gabriel. Acesta o apucă numaidecît, își scoase de la brîu un cuțit, îl înfipse în scrisoare și-l azvîrli, astfel încărcat, pe corabie, drept la picioarele lui Ahab. Apoi Gabriel le strigă camarazilor lui să vîslească de zor, ceea ce ei și făcură, încît ambarcațiunea rebelă se depărta grabnic de Pequod. Cînd, după acest interludiu, marinarii își reîncepură lucrul la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Stubb își făcu din nou apariția, ținea într-o mînă o sticlă fumurie, iar în cealaltă un fel de cutie de ceai; prima, conținînd spirt, îi fu înmînată lui Queequeg, iar cea de-a doua, cuprinzînd darul mătușii Charity, fu azvîrlită cu generozitate valurilor. Capitolul LXXII STUBB ȘI FLASK OMOARĂ O BALENĂ NORMALĂ, APOI VORBESC DESPRE EA Să nu se uite că, în tot acest timp, deasupra bordului corabiei Pequod atîrna capul prodigios al unui cașalot. Trebuie să-l lăsăm să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lăudai adineaori c-o să-l arunci pe Fedallah în mare, dacă ți se va ivi prilejul. Păi, dacă-i atît de bătrîn cum zici și dacă i-e dat să trăiască în vecii vecilor, la ce bun să-l mai azvîrli în mare - ia spune-mi? Ă Ca să facă o baie bună, măcar atît. Ă Bine, dar tot s-ar întoarce la bord. Ă O să-l mai arunc o dată și uite-așa mereu! Ă Dar dacă i-ar da și lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
harpoane din Nantucket se înfipseră în trupul balenei. Un nor orbitor de spumă și de vîlvătăi albe! Cele trei ambarcațiuni, zguduite de fuga furioasă a monstrului, izbiră cu atîta putere bordul ambarcațiunii nemțești, încît Derick și harponistul lui buimăcit fură azvîrliți în apă, iar chilele celor trei ambarcațiuni zburară razant deasupra lor. Ă Nu vă temeți, grăsanilor! le strigă Stubb, aruncîndu-le din mers o privire fugară. O să vă pescuim în curînd, fiți pe pace! Am văzut niscaiva rechini la pupa - știți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asupra provelor, săriră în aer, așa cum sare un mic aisberg de pe care un cîrd de urși albi se aruncă speriați în valuri. Ă Trageți! trageți! strigă Starbuck. Se ridică la suprafață. Saulele, pînă mai adineaori întinse la maximum, erau acum azvîrlite în ambarcațiuni și încolăcite în grabă, așa ude cum erau; nu peste multă vreme, balena își făcu apariția cu vreo două lungimi de corabie mai încolo. Mișcările ei arătau limpede că era sleită de puteri. Mai toate animalele de uscat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fi adăpostit în trupul plutitor al unei balene moarte - așa cum soldații francezi își foloseau caii morți ca pe niște corturi, sub care se tîrau, în timpul retragerii lor din Rusia. Alți comentatori europeni sînt de părere că Iona, cînd a fost azvîrlit peste bord de pe corabia din Joppa, s-a refugiat numaidecît pe o corabie aflată în apropiere - corabie avînd pe galion o balenă și, aș adăuga eu, numită chiar Balena, așa cum unele vase sînt botezate în zilele noastre Rechinul, Pescărușul sau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai ușor - lemnul de pin. Această coadă e prevăzută cu o parîmă subțire și foarte lungă, numită garlin, cu ajutorul căreia poate fi trasă înapoi după lansare. Dar, înainte de a continua, se cuvine să semnalăm aici că, deși harponul poate fi azvîrlit în același fel ca și lancea, manevra e rareori practicată, iar atunci cînd este, nu dă totdeauna rezultate, din pricina greutății mai mari și a lungimii mai mici a harponului, care devin neajunsuri grave. De aceea, trebuie îndeobște să te apropii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca o lovitură de evantai, în comparație cu forța zdrobitoare a masivelor aripi ale cozii cașalotului, care în repetate rînduri au proiectat în văzduh ambarcațiuni întregi, cu echipaje și cu vîsle cu tot, cam în același fel cum un jongler indian își azvîrle mingile în aer. Cu cît mă gîndesc mai mult la coada asta vînjoasă, cu atît îmi deplîng neputința de a o descrie cum se cuvine. Ea are adesea unele gesturi care, deși ar face cinste unei mîini omenești, rămîn pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fugă împleticindu-se, împovărați de enorma rezistență a drugului pe care-l tîrau. Ai fi zis că-s niște răufăcători, stingheriți de lanțurile de la picioare. Dar în clipa cînd rudimentarul suport de lemn al celui de-al treilea drug era azvîrlit peste bord, el se încurcă sub una din bănci și o smulse pe loc, proiectîndu-l pe vîslaș în fundul ambarcațiunii. Prin scîndurile sparte, apa pătrunse în ambarcațiune, dar am izbutit să astupăm găurile cu cîțiva chiloți și cîteva bluze. N-am
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
marmoră! N-avea nici un rost să încerc să fac cale întoarsă. Dar, pe cînd bîjbîiarn acolo, în beznă, deși era în plină amiază, iar soarele strălucea ca bijuteriile coroanei - pe cînd căutam pe bîjbîite un al doilea harpon ca să-l azvîrl peste bord, coada aia s-a prăvălit ca un turn din Lima peste ambarcațiune, tăind-o în două și sfărîmînd ambele jumătăți; apoi, cocoașa albă și-a croit drum, cu coada înainte, printre sfărîmături, de parc-ar fi fost niște
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
într-un templu de palmieri falnici. Coastele i-au fost acoperite cu trofee, vertebrele i-au fost scrijelite cu straniile hieroglife ale analelor arsacidiene, iar în craniul cașalotului preoții regatului întrețineau acum o flacără aromatică, astfel încît misteriosul cap își azvîrlea din nou în tării jetul aburos, în vreme ce teribila falcă de jos, agățată de-o creangă, vibra deasupra credincioșilor, aidoma sabiei atîrnate de-un fir de păr, care-l înspăimînta atîta pe Damocle. Era o priveliște admirabilă. Pădurea era verde ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
disprețuit Arca; iar dacă lumea va fi vreodată din nou cotropită de ape, așa cum Olanda se lasă inundată pentru a-și stîrpi șobolanii - balena cea veșnică va supraviețui și, ridicîndu-se pe coama cea mai înaltă a talazurilor ecuatoriale, își va azvîrli spre ceruri jetul sfidător și înspumat. Capitolul CV PICIORUL LUI AHAB Felul precipitat în care căpitanul Ahab părăsise coloana Samuel Enderby din Londra, îi pricinuise unele mici neplăceri. Se aruncase cu atîta forță pe o banchetă a ambarcațiunii sale, încît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în foc ca-ntr-un cuptor și miroase el însuși a foc, ca încărcătorul unei flinte încinse. în cele din urmă tulpina harponului, împletită din douăsprezece, fu vîrîtă în foc pentru ultima oară, iar Perth, ca s-o călească, o azvârli în butoiul cu apă de lîngă el; aburul șuierător țîșni spre fața înfierbîntată a lui Ahab. Ă Vrei să mă-nsemni cu fierul roșu, Perth? exclamă căpitanul, schimonosindu-se de durere, o clipă. Vasăzică, mi-am făurit un fier roșu ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din diblele lor, cu niște arcușuri făcute din fildeș strălucitor de balenă. între timp, alți membri ai echipajului dărîmau de zor zidăria cazanelor, care fuseseră scoase de-acolo. Ai fi putut crede că dărîmă blestemata Bastilie, atît de aprig chiuiau, azvîrlind în mare cărămizile devenite inutile. Prezidînd întreagă această scenă, căpitanul stătea țanțoș pe puntea de comandă a corabiei, de la înălțimea căreia putea urmări veselul spectacol, pregătit parcă anume pentru desfătarea lui personală. Ahab stătea și el, pe puntea lui de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]