4,354 matches
-
am uitat până și motivul pentru care am venit aici. Deși o părăsisem cu doar șase ore în urmă, Londra părea acum foarte departe." Renașterea prin apă, veritabil "botez" biblic, înseamnă de fapt cucerirea normalității. De-acum, Gabriel, personajul poliglot, bântuit de fantomele trecutului, și-a câștigat dreptul de a fi asemeni celorlați: un om obișnuit, care-și cunoaște originile și care poate că va învăța într-o zi și limba interzisă încă de la naștere. Evadând din lumea pur livrescă, din
Pariem că normalitatea există? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7421_a_8746]
-
în haită prin oraș. Ziua, cîțiva dădeau din coadă prin fața prăvăliilor, alții se duceau la cazarmă după oasele de la bucătărie și ce le mai dădeau soldații. Leuțu, cîinele pe care-l ținuse Neli pe lîngă stabiliment de cînd era mic, bîntuia prin tot orașul de cînd îi plecase stăpîna. Adulmeca femeile pe stradă, se mai ținea după cîte una pînă se lămurea că nu era Neli. Se întindea dezamăgit pe trotuar și se scărpina în cap, de ai fi zis că
Leuțu lui Neli by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7443_a_8768]
-
vînătoare, care se îngrășaseră de bine. Leuțu te lăsa să-l mîngîi de bună ziua, dar nu mai mult. Lătra scurt și mușca aerul dacă încercai să-i pui zgardă. Noaptea, îi aduna după el pe toți cîinii fără stăpîn și bîntuia cu ei pe străzi. Pe Fănică nu-l mușcase Leuțu: doar îl hămăia, dar de la el prinseseră curaj două potăi care-l mursicaseră de picioare. Se duce acasă cu pantalonii rupți, de nu mai avea ce să le facă. Virginia
Leuțu lui Neli by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7443_a_8768]
-
fel, cu orice altă creațiune. Zadarnic spirite fără căpăstru Tânjesc spre culmea de-mpliniri, curată. Cine vrea fapte mari, să se adune. Abia-n constrângere-l vezi pe maestru Și libertatea doar prin legi ni-e dată. Nemesis Când molimi bântuie mulțimi, e bine Prevăzător să fugi din calea lor. Și eu adesea m-am ferit, șovăitor, Iar influențe nu s-au prins de mine. Deși Amor belșug mi-a fost să-ncline, n-am vrut să mă ocup de el
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
Marina Constantinescu Lumea regizorului Dragoș Galgoțiu este o lume complexă și specială. Bîntuită de inteligența unui om legat de cuvînt și de vulnerabilitatea sensibilității unui artist inventator de imagini- stări, de emoții estetice. Relația dintre text, plastică și culoare este una solidă. Profundă. Care ține de formarea lui ca artist, mai întîi, de
Vise și visuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7938_a_9263]
-
plătit, o persoană frumoasa lângă mine, pentru că într-un final tot o să mor și...nu mă aleg cu nimic". Viața e o iluzie, nimic nu are rost" Neliniște" scrie că oamenii nu se gândesc la moarte, " Dar pe mine mă 'bântuie' de ceva timp". Adaugă "Mi se pare că viața este o iluzie, că nimic nu are rost". Bărbatul spus că are o viață activă, prieteni, iubită, job, însă nimic "nu funcționează, tot îmi apar gânduri din astea și îmi scade
Postare ”neliniștită” pe un forum religios: "Viața e o iluzie, nimic nu are rost" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79530_a_80855]
-
nopții. Capitolul 10 Dispoziții finale Articolul 44 (1) Reglementările legale privind carantină sînt obligatorii pentru navele fluviale și maritime, atît în zonele de staționare și formare a convoaielor, cît și în porturile canalului. ... (2) Navele/convoaiele care sosesc din zonele bîntuite de epidemii vor fi introduse în locurile de carantină stabilite de organele competențe și nu vor fi admise pentru tranzitare prin canal decît cu aprobarea organelor sanitare române. Articolul 45 Este interzis tuturor navelor și ambarcațiunilor de a arunca obiecte
DECRET nr. 384 din 29 octombrie 1984 privind aprobarea Regulilor de navigaţie pe Canalul Dunăre - Marea Neagra. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106673_a_108002]
-
toate fronturile artei, de la cel ideologic și pînă la acela, mult mai anevoios, al expresiei propriu-zise. O dată încheiată această luptă cu materia, cu memoria tiranică a statuarului clasic și cu vocația patetică a creatorului romantic, pătruns de spiritul eternității și bîntuit iremediabil de reverii demiurgice, adică aceea cu biftecul pe care Brâncuși îl asociase eroismului renascentist, Izsak Martin și, asemenea lui, încă mulți sculptori din aceeași perioadă, se poate raporta la asemenea experiențe ca la un patrimoniu dobîndit și ca la
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7671_a_8996]
-
Ancheta, realizată de Cornel Nistea, la care răspund scriitori din România, din Basarabia și din Bucovina de nord e un rapel la o inițiativă mai veche, Scriitori români în exil. Poate, carevasăzică, exista și un exil de acasă, o conștiință bîntuită de trecut și neîncrezătoare în viitor. În linii mari, e vorba despre mult bătuta temă a relațiilor dintre scriitori și putere, dintre scriitori și lipsa de libertate a scrisului lor. Și, despre "cum stați cu optimismul." Pentru Gheorghe Grigurcu exilul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7675_a_9000]
-
ori curgătoare, grădini, contestabile de către un spirit radical - cât în sufletul colectiv al unei lumi ce-și trăia cu saț zilele, habar n-având de apropiata erupție a vulcanului. Altfel, oraș crescut alandala, pe mici măguri mâncate de câmpie, prăfos, bântuit de arșițe, vara, troienit de zăpezi și bătut de crivățe, iernile, noroios, Bucureștii n-au avut catedrale în evul de mijloc, palate, în renaștere, n-au cunoscut barocul, nouveau-styl-ul, au trecut de la căscioare la blok-hausuri și vilele de tip florentin-maur
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
mansarde,/ La butonieră cu jartiera iubitei/ Și-n haine vechi de velur". Este un spirit al bunei rânduieli, al primatului sufletului, al așezării într-un cosmos ordonat-extatic, mental căruia îi vine foarte la neîndemână să facă trecerea spre un teritoriu bântuit de duhul distrugerii, al nimicniciei și al deriziunii pedestre, cum e, în datele de bază, lumea-marfă, nouă contemporană: "Proteze de îngeri cu ochii scobiți de neon,/ Înmulți-vor Ťoamenii-massăť;// Va fi numai seară și ultima zi... O, Dies Irae!/ De când
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
banal, o întîmplare minoră pentru a se revărsa pe făgașele livrescului, sporind amenințător. E ca un mic bulgăre ce provoacă o avalanșă: „Trebuie să-ți spun, dragă Iolanda, că pe culoarele obscure, o culoare, anume roșul, mă cam urmărește și bîntuie, pe seară și, la răstimpuri, noaptea, un roșu, dacă vrei, autonom, fără vreo relație cu un obiect anume. Un roșu care bate în grena, un șarpe/ o eșarpă foșnitoare, - cînd sufăr de acusmatisme (din fericire, foarte rar), cînd, așadar, am
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
parcare subterană, iar la un moment dat începe să fugă speriată deoarece este urmărită. Când ajunge la mașină vede fantoma fetiței și începe să țipe, iar fantoma îi arată un telefon pe ecranul căruia scrie "Pierderea ofertelor noastre te va bântui", din text curgând sânge. Autoritatea pentru Standardul în Publicitate din Marea Britanie a primit 34 de plângeri referitoare la reclamă, cel mai mare număr de nemulțumiri din acest an.
Reclama care a speriat o lume întreagă - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68192_a_69517]
-
secvențe sunt legate între ele într-o structură altminteri excelent articulată.) Vreau să fiu corect înțeles: pomenind de Academia Cațavencu, n-am vrut cu nici un chip să-l înțep pe articlierul Iulian Tănase. Cel mult, pe cititorul cu același nume, bântuit în poezie de umorul revuistic de acolo. Se știe doar, publicul lor e mai inteligent decât al celorlalți. Aș adăuga însă: nu și mai sensibil, nu și mai cultivat, nu și mai înzestrat. Căci, totuși, despre literatură vorbim aici! Cu
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
văd împreună. Mi s-a părut că nerostitul are ceva mai prețios de data asta. Dedesubturile concrete ale conviețuirii, subtilitatea ce aduce și ține oamenii împreună zeci de ani, poezia privirii, împietrirea expresiilor, disperarea au invadat scena și mi-au bîntuit sufletul. Nu am avut acces la tragicul istoriei lui Miller. Limita mea atunci. M-a iritat teribil la acel moment, și mi-a diluat concentrarea, accentul mutat de regizorul Felix Alexa de pe consistența interpretării actoricești pe lucruri inconsistente în acel
Forța unui mare actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7578_a_8903]
-
ticsite ale unei librării. Am avut norocul să petrec multe ore într-o astfel de întrupare terestră a Raiului. E o librărie (se spune c-ar fi cea mai mare din lume) din New York, de pe Broadway, numită Strand. Nu sunt bântuit de angoasa morții, după cum n-am nici o voluptate să mă despart de lumea asta mizerabilă. În rarele momente când diverse "dezagremente" ale vieții (cum spunea Alexandru Paleologu) mă trag de mânecă, reamintindu-mi că nu sunt nemuritor, am o strângere
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]
-
lucidă, discretă. Unul dintre acestea se desfășoară într-un fost cazinou dezafectat, pe o plajă, un loc în care pentru o clipă sentimentul unui timp fericit îi invadează atât pe tată cât și pe fiică. Decorul unei străluciri demult apuse, bântuit de fantomele trecutului se potrivește cu personajul erodat, friabil, neîndemânatic ca un crab, încercând să lege firele desprinse dintr-o poveste veche. Sentimentul eșecului este dublat aici de cel al singurătății și al iluziei, iar fantoma actorului de odinioară vine
Această viață Sportivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7553_a_8878]
-
ilicită Consistent și fără doar și poate atrăgător conținutul numărului 4 pe 2008 al revistei Manuscriptum. Din coperțile ei ne întîmpină pagini cu și despre Bacovia, Cioculescu, Creția, Dimov, Ierunca, Eliade, Monica Lovinescu, Noica sau Paleologu. O nedumerire procedurală îl bîntuie totuși pe Cronicar: dacă Manuscriptum a ajuns la numărul patru pe 2008, unde sunt cele trei numere anterioare? Au apărut pe ascuns, în condiții de samizdat sau, caz și mai fericit, cererea fiind uriașă, au dispărut chiar în ziua în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
Ioan Holban Pe vremea cînd nu eram încă membri ai UE, dar deplin monitorizați de comisarii ei - vă mai amintiți? -, ne pregăteam să primim, după toate regulile vestitei noastre ospitalități, gripa aviară, noua fantomă care bîntuia Europa. Păsăretul din Deltă dădea țipăt de moarte; lebede, gîște, rațe, pelicani, cocostîrci, pescăruși, cormorani, porumbei, găini, cocoși, curcani, de-a valma, de pe coclauri, de pe plaiuri și din curțile oamenilor necăjiți, sfîrșeau răpuși, de amarnicul virus "foarte agresiv" sau pe
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
fiind ”autorul unei glume de milițian la căpătâiul copilului sfârtecat”, iar în final îl amintește pe președintele FRF, Mircea Sandu, care invită familia micuțului ucis la meciul România - Ungaria. Toate pentru a constata ”că în viața publică românească jigodiile nu bântuie doar pe străzi”. O ultimă întrebare: de ce nu sunt acum mii de români în stradă care să strige în amintirea lui Ionuț și să ceară scoaterea din funcțiune a jigodiilor de tot soiul? Viața unui copil nu valorează cât aurul
CT Popescu îi face jigodii pe Sandu și Oprescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72866_a_74191]
-
sintetizînd monștrii în eprubete". (Asalt II ). Sau: "Viscerele și pieile tăbăcite, foițele de piersică / ale obrajilor sunt disecate și rearanjate sub microscop" (Text din Umbria). Sau: "În Salonul numărul 6 cîlții se înfundă în goarna de purpură. / Și peste tot bîntuie malaria nopților albe, / inflația cuvintelor, fiere vărsată" (Prin venele desprinse). Este încă o probă de exteriorizare, id est de antilirism. Flegmatic asemenea oricărui creator în duhul unei demonii asumate, Liviu Georgescu aspiră către o expiere răsturnată, către dizolvarea antimistică în
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
decât un singur copil, nimeni nu mai moare, dar nici nu se naște și nici nu trăiește. Suedezii obișnuiesc să-și spele atât nou născuții, cât și morții în Saună, o spălare rituală care echivalează cu spălarea păcatelor. Knut este bântuit de fata pe care a abandonat-o și care-i apare cu chipul desfigurat, așa cum o parte din locuitorii satului se automutilează sfârte-cându-și limba sau scoțându-și ochii pentru a păstra secretul. Spațiul în care se află nu este nicidecum
Întâlnirea din mlaștini by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7111_a_8436]
-
o cauză despre care e mai greu de vorbit, mai jenant încă - aceea că răsturnarea care a avut loc, reală, reală, nu a fost deocamdată urmată și de o ofertă corespunzătoare... populismul, rasismul... toate aceste fantome, aceste spectre vor mai bântui atâta timp cât noi nu vom reuși să construim ceva cu adevărat nou... mă refer mai ales la cei tineri." Pasiuni de-o viață Două interviuri de citit în numărul 482, din 9 iulie, al OBSERVATORULUI CULTURAL. Primul, luat de Ovidiu Șimonca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7117_a_8442]
-
în Divina Commedia unei experiențe fundamentale a înțelegerii arhitecturii divine. Pe de o parte, avem Infernul definit ca spațiu concentraționar unde umanitatea apare supliciată dement, Purgatoriul îl constituie perioada eliberării din spațiul carceral și a vagabondajului într-un oraș pustiit, bântuit de grupuri rătăcitoare de orbi în căutare de hrană, iar Paradisul intervine ca o retragere a grupului în spațiul protector al casei doctorului și soției sale unde toți încearcă un sentiment de grație, de fericire fără obiect. Scena elocventă pentru
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
născuse autorul), Birjari, Precupeții Vechi, Mașina de pâine. Printre prăvăliile de tot felul se detașau mai cu seamă cârciumele, aflate "la tot pasul", cu grătare peste grătare, "de umbli prin fum, ca prin ceață". Numele patronilor și al celor care bântuiau prin mahala transmit nu numai parfumul de epocă, dar ele par să imprime însăși pecetea locului: Gică Grăbitu, Sile Ciupitu, Gore Dolofan, Cornel-Șase-Luni, Leana Chioara, Aurică-Fir-Lalea etc. Una din cârciumi, ceva mai răsărită, a lui Moise, era frecventată și de
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]