907 matches
-
Bârladului. București, Atelierele grafice „Neculai Peiu", 1936, p. 56—62. URSU, G. Istoricul societății „Academia bârlădeană", în: Păstorul Tutovei, 5, nr. 8. 9, 10, 1942, p. 506. URSU, G. G. Amintiri despre G. Tutoveanu și alți scriitori bârlădeni, în: Școala bârlădeană. Culegere alcătuită și îngrijită de prof. Constantin Clisu. Bârlad, 1972, p. 21—31. URSU, G. G. De la „Academia bârlădeană" la cenaclul literar „Al. Vlahuță", în: Coordonate bârlădene (Culegere literară), Bârlad, 1972, p. 24 —28. URSU, G. și NEDELEA, G. Antologia
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
5, nr. 8. 9, 10, 1942, p. 506. URSU, G. G. Amintiri despre G. Tutoveanu și alți scriitori bârlădeni, în: Școala bârlădeană. Culegere alcătuită și îngrijită de prof. Constantin Clisu. Bârlad, 1972, p. 21—31. URSU, G. G. De la „Academia bârlădeană" la cenaclul literar „Al. Vlahuță", în: Coordonate bârlădene (Culegere literară), Bârlad, 1972, p. 24 —28. URSU, G. și NEDELEA, G. Antologia scriitorilor bârlădeni. Bârlad, Atelierele grafice „Neculai Peiu", 1937, p. 85. URSU, G. G. și ZELETIN, C. D. Societatea literară
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
URSU, G. G. Amintiri despre G. Tutoveanu și alți scriitori bârlădeni, în: Școala bârlădeană. Culegere alcătuită și îngrijită de prof. Constantin Clisu. Bârlad, 1972, p. 21—31. URSU, G. G. De la „Academia bârlădeană" la cenaclul literar „Al. Vlahuță", în: Coordonate bârlădene (Culegere literară), Bârlad, 1972, p. 24 —28. URSU, G. și NEDELEA, G. Antologia scriitorilor bârlădeni. Bârlad, Atelierele grafice „Neculai Peiu", 1937, p. 85. URSU, G. G. și ZELETIN, C. D. Societatea literară „Academia Bârlădeană". La centenarul G. Tutoveanu (1872—1957
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
alcătuită și îngrijită de prof. Constantin Clisu. Bârlad, 1972, p. 21—31. URSU, G. G. De la „Academia bârlădeană" la cenaclul literar „Al. Vlahuță", în: Coordonate bârlădene (Culegere literară), Bârlad, 1972, p. 24 —28. URSU, G. și NEDELEA, G. Antologia scriitorilor bârlădeni. Bârlad, Atelierele grafice „Neculai Peiu", 1937, p. 85. URSU, G. G. și ZELETIN, C. D. Societatea literară „Academia Bârlădeană". La centenarul G. Tutoveanu (1872—1957), în: România literară, 5. nr. 47, 16 nov 1972, p. 7. VALERIAN, I. Alexandru Vlahuță
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cenaclul literar „Al. Vlahuță", în: Coordonate bârlădene (Culegere literară), Bârlad, 1972, p. 24 —28. URSU, G. și NEDELEA, G. Antologia scriitorilor bârlădeni. Bârlad, Atelierele grafice „Neculai Peiu", 1937, p. 85. URSU, G. G. și ZELETIN, C. D. Societatea literară „Academia Bârlădeană". La centenarul G. Tutoveanu (1872—1957), în: România literară, 5. nr. 47, 16 nov 1972, p. 7. VALERIAN, I. Alexandru Vlahuță și cenaclul de la Bârlad, în: I. Valerian, Chipuri din viața literară. București, Minerva, 1970, p. 9—18. VRABIE, Gheorghe
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
al Academiei Române pentru volumul Din Țara Zimbrului și alte poezii. Membru al Societății Scriitorilor Români. Apare volumul Pârgă, Editura Cartea Românească. 1 noiembrie devine subdirector al Fundației Culturale „Principele Carol”. Prof. Cornelia Sechi Postfață Cartea lui Ion N. Oprea - Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu este un prețios studiu critic, un dar pentru contemporani și urmași, ca modalitate de cunoaștere a unor comori aparținând culturii românești. Ca structură, titlul însuși, sugerează alcătuirea ei din două părți. Prima parte se impune prin valoarea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
un prețios studiu critic, un dar pentru contemporani și urmași, ca modalitate de cunoaștere a unor comori aparținând culturii românești. Ca structură, titlul însuși, sugerează alcătuirea ei din două părți. Prima parte se impune prin valoarea documentară privind apariția Academiei bârlădene - anul 1915 , inițiatorii - G. Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță -, colaboratorii din faza inițială - Alexandru Vlahuță, aflat în refugiu la Bârlad, Artur Gorovei, celebrul folclorist și etnograf român, I. M. Rașcu, poet simbolist, dramaturgul și prozatorul Victor Ion Popa și Vasile
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
jertfit apărând glia străbună, aspect care constituie tematica volumului de versuri „Din Țara Zimbrului” din creația voiculesciană. Aceeași finalitate a avut editarea unor opere aparținând scriitorilor: Ion Creangă, Bogdan Petriceicu Hașdeu, George Coșbuc, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Octavian Goga. Academia bârlădeană a insuflat tuturor românilor dorința de libertate și încrederea în realizarea marii uniri printr-o activitate inedită cu caracter mobilizator: „Generațiile primului război mondial au văzut pe G. Tutoveanu conducând căruțe încărcate cu scriitorii de atunci nu numai din Moldova
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în realizarea marii uniri printr-o activitate inedită cu caracter mobilizator: „Generațiile primului război mondial au văzut pe G. Tutoveanu conducând căruțe încărcate cu scriitorii de atunci nu numai din Moldova, ci din toate provinciile românești aflate în exod, Academia bârlădeană rămăsese unica academie „în căruță”, care străbătea drumurile prin sate, ca să spună văduvelor și orfanilor, părinților tineretului combatant de pe fronturi că nu s-a terminat, că nu se poate termina războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Sunt oferite date importante în legătură cu revistele literare ale Academiei, „Florile Dalbe”, „Graiul nostru” și „Scrisul nostru”, cu programul și colaboratorii acestora. În concluzie, prima parte a lucrării se impune prin rigoarea și bogăția informațiilor referitoare la complexitatea și importanța Academiei bârlădene. În partea a doua precumpănește caracterul de critică literară, iar din punct de vedere al structurii se remarcă patru secvențe care adesea fuzionează. Prima secvență surprinde legătura scriitorului Academiei Vasile Voiculescu când a locuit la Bârlad, dar și după aceea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
I. Istrati, D. Bolintineanu, V. Alecsandri. Volumul, dedicat lui Spiru Haret, a apărut în "Editura comitetului organizării serbării la Borzești (județul Bacău) a celui de al patrulea centenar de la moartea marelui domn al Moldovei, 4 iulie 1904". Colaborează la revista bârlădeană Făt-Frumos. 1905. Luceafărul publică în nr. 15-10 din 15 august (p. 296) răspunsul nuvelistului de la Iași la chestionarul publicației, adresat de profesorul Sextil Pușcariu scriitorilor români. Tradusă în limba germană, nuvela Astronomul și doftorul apare în Rumänischer Lloyd. 1906. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și începuturile noastre literare: „Este plăcut și deconectant pentru noi, ajunși la vârsta bilanțului, să ne amintim lucruri care ne-au însoțit anii tinereții când, abia ieșiți din adolescență, ne avântam pe pieptișul abrupt, dar atrăgător, al publicisticii, la ziarul bârlădean Steagul roșu. El, junele din Priponeștii Tutovei care încă nu-și pusese pirostriile, descifra alfabetul ziaristicii și hălăduia pe coclaurile fostei regiuni Bârlad în căutarea de date și fapte pentru știri și reportaje. Eu, dascăl începător, cu responsabilitatea conducerii unei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de cenzor la Bârlad din toamna anului 1963 și până la data din procesul verbal de mai sus. În continuare, vom cita din informările și rapoartele acestuia ce luau, după completare, drumul Direcției de la București. o. Primul document emis de cenzorul bârlădean Acesta Îl completase pentru perioada 25 octombrie - 10 decembrie 1963 și Începuse astfel: „Având În vedere faptul că sunt nou În această muncă (subl.ns.) și pentru a cunoaște dacă intervențiile pe care le-am făcut În această perioadă sînt
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
atunci, Însă Costache Își informase superiorii locali pentru a scăpa de răspundere: „Atitudinea locțiitorului redactorului am adus-o la cunoștința comitetului orășenesc de partid BÎrlad, respectiv. tovarășului Țolescu, secretar cu probleme de propagandă și agitație”. a.d. Nicolae Raineacenzurat! Numeroasa familie bârlădeană Rainea devenise celebră Încă din acei ani când cel mai reprezentativ membru al ei, Nicolae, Îmbinase meseria de metalurgist cu sportul de performanță. Ca fotbalist, nu a fost o stea În această accepție a cuvântului Însă din 1959, de când a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o poezie. Radu Costache a mai pescuit o „perlă” taman când se gândea și el, probabil, ca tot omul, că-i timpul să plece spre casă și În drum să bea o bere și să savureze un mic la terasa bârlădeană „Miorița” ce tocmai Își deschisese porțile În preajma zilei de 23 august a anului 1964, dată cu adâncă semnificație În istoriografia comunistă. Dar datoria, bat-o satana Stalin s-o bată, i-a impus multă atenție la citirea unui text
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o pregătire mediocră, 98 sînt amenințați cu corigența și 20 cu repetenția, numai 62 au medii mai mari de 7. Deci, chiar din școala profesională ne vine cea mai mare parte de muncitori cu cunoștințe slabe”. Iată motivarea micului tartor bârlădean al cuvântului scris civilizat: „Datorită faptului că acest text conține o situație alarmantă din această școală la care statul cheltuiește sume importante pentru pregătirea de muncitori calificați necesari atît fabricii de rulmenți cît și altor fabrici din țară cu acelaș
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trăgeau din greu la șaibă. Astea erau etica, echitatea și egalitatea trâmbițate din mii de goarne și pe mii de canale de către mincinoșii activiști ai partidului comunist român. a.r. Dugheana și antrenamentul rugbiștilor Următoarea „Notă de sesizare” a cenzorului bârlădean a fost trimisă Bucureștiului abia pe 7 februarie 1967 și prima intervenție fusese făcută pe un ghiduș catren semnat de NICOLAE RAINEA. Iată faptele: „În ziarul Rulmentul nr.219 din 31 decembrie 1966 În Plugușorul pe 1967 semnat de Nicolae
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
așa că nici speculațiile nu-și au rostul chiar dacă, amintindu-ne de episoadele trecute când fuseseră puse la obroc și chestiuni mai mărunte parcă ne Înghesuie imaginația să spunem că pe hârtia ziarului vasluian nu a apărut știrea. a.x. „Coordonate bîrlădene” - apărută fără viza cenzorului! Pe 2 martie 1971, cu cea mai rapidă poștă, bănuim, a plecat la Capitală stufoasa adresă numărul 5 emisă de Împuternicitul I. Andrei. Acesta, semnalase un fapt foarte grav (În opinia sa Îngustă impusă de acele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
față de primul: copertă tipărită, fără să poarte mențiune de revistă; coperta interioară multiplicată la reprograf (un fel de copiator al timpurilor noastre, n.n.) cuprinzînd toate caracteristicile unei publicații periodice (Casa de cultură a sindicatelor, Cenaclul literar Alexandru Vlahuță BÎrlad, Coordonate bîrlădene, revistă literară nr.2/ 1970) iar pe verso acesteia: colegiul de redacție, redacția, redactor șef, coperta, ilustrația, grafica. Conținutul revistei, de asemenea reprografiat la Atelierul de reprografiere al BDT al Uzinei de autocamioane Brașov cuprinzînd proză, poezie, istorie și critică
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de interes, iată ce găsise cenzorul E. Agrigoroaiei În șpaltul ziarului „Vremea nouă” din 16 ianuarie 1970: „În pagina a doua, la rubrica sportivă, sub titlul <<Nume noi În lotul Gloriei>> urma să apară o știre care anunța plecarea fotbaliștilor bîrlădeni, pentru perioada 15 ianuarie - 2 februarie a.c. la Vatra Dornei, iar pentru perioada următoare (2 februarie - Începutul lunii martie) la Făgăraș unde Își vor desfășura programul de pregătire În vederea reluării campionatului”. Ce nu „cadrase” cu apriga etică și echitate socialistă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sărmanul Ion Patriche nu a putut Îmbrăca mantia gloriei din cauza unui individ extrem de suspicios care făcea legea În presa locală „..conform dispozițiilor”. c.g. Român În armata lui Hitler?! Mare vâlvă va fi stârnit și găsirea În aceeași publicație uzinală bârlădeană a unui adevărat sacrilegiu comis asupra Întregului popor român, un popor plin de avânt revoluționar, conform propagandei oficiale. Autorul observației a fost tot Țanea care a oprit de la publicare proza „Undeva În lume În preajma acelui MAI victorios” scrisă de un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
faptul generalizat pe județ că „...poartă un pardesiu vechi, rupt și murdar”, nu-i lipsește nici „...șiragul de ciori moarte din jurul gîtului, pe care vrea să le vîndă”. Pentru ca imaginea personajului să fi și mai hazlie, meșterii populari din comuna bârlădeană Îi mai atașaseră și „...un gheb”. Pus pe salvat onoarea tuturor minoritarilor, cenzorul Andrei, i-a desființat pe cei doi țigani de la Iana deoarece „...urs și ursar se fac numai țiganii, care sînt nelipsiți din vălăret și din sat” ceea ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Din „Nota de sesizări” numărul 3/1-31 martie 1974 din care ne-am hrănit, poate, simțul umorul până acum, am extras și câteva „Observații” semnate de același Petru Necula pe marginea revistei școlare „Debuturi și tradiții” editată de prestigiosul liceu bârlădean „Gheorghe Roșca Codreanu”. Iată ce a scris mohorâtul cenzor vasluian: „Pentru conținutul ei deprimant, degajînd un sentiment al inutilului, al morții, poezia <<Liniștea morții>> a fost semnalată organului local de partid care a dispus eliminarea ei, Împreună cu comentariul care o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În capitolul „BÎrladul - istoria unei străvechi așezări” când „...În cîteva rînduri, se vorbea despre popoarele slave, cotropitoare (subl.În orig.) care au năvălit asupra Moldovei”. La sesizarea implacabilului Necula, editorul a reformulat expresiile astfel: „...populații, popoare migratoare”. d.a. Presa veche bârlădeană vs. filozofia neculană Zăbovind mai mult asupra monografiei de mai sus, cenzorul s-a mai Împiedicat și de alte trăsnăi care, odată apărute, i-ar fi pus În pericol grav leafa de pigulitor politic. În subtitlul „Aceeași lucrare” din „Raportul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
iunie 1974”, semnatarul se oprise asupra presei vechi bârlădene față de care a avut unele obiecțiuni fără drept de apel ale autorului capitolului. Iată pe ce i se cășunase corectorului cu un capăt al creionului roșu și cu celălalt albastru: „Presa bîrlădeană din trecut, foarte bogată de altfel, era tratată detaliat, cu lux de amănunte, Însă necritic, fără a scoate În evidență și limitele ideologice (subl.ns.) ale unor publicații de orientările cele mai diferite”. Amușinând fructul interzis, Necula precizase că, la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]