907 matches
-
la alte concursuri: „Autori copiii” de la Iași, „George Bacovia” de la Bacău poartă semnăturile: Corina Barbu, Daniela Brașoveanu, Denisa Grădinaru, Liana Neg ru, Daniela Dobre. Paula Berlea, Carmen Iancu, Nicoleta Ciută, Liliana Ciubotaru, Melania Chițiga, Gabriela Boghiu. * 299 Coordonate bârlădene Coordonate bârlădene revistă literară a fost editată la Bârlad în august 1970 de Casa de Cultură a Sindicatelor și Cenaclul literar „Al. Vlahuță” În articolul inaugural se explică geneza numelui revistei chemate să adune în poezie „firele nevăzute ale spiritului uman”, pentru că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ai Cenaclului „Al. Vlahuță.” Colegiul redacțional la 1 august 1970 era format din: Constantin Clisu, redactor șef, redactori: dr. Ștefan Bucevschi, Petruța Chiriac, Nicolae Borș, Ștefan Secară, Otto Gwsasdomoschi. Coperta și ilustrația aparținea dlor Gheorghe Alupoaiei și Constantin Chițimuș * Coordonate bârlădene. G.G. Ursu într‐ o scrisoare adresată din București la 6 februarie 1974 lui Grigore S ălceanu, cu care se cunoscuse „personal și se înfrățise la centenarul poetului drag amândurora - George Tutoveanu, acolo la Bârlad” precizează că ”într‐un interviu dat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Grigore S ălceanu, cu care se cunoscuse „personal și se înfrățise la centenarul poetului drag amândurora - George Tutoveanu, acolo la Bârlad” precizează că ”într‐un interviu dat ziarului „Vremea nouă” din Vaslui (1970), precum și într‐un articol amplu „De la „Academia Bârlădeană” la cenaclul „Al. Vlahuță” publicat în revista „Coordonate bârlădene” (1971) împărțisem activitatea „Academiei Bârlădene” în trei etape: 1915‐ 1921; 1921‐1933, 1933‐1943, cu trăsături caracteristice pentru fiecare... dar Tutoveanu în calitatea lui de strălucit animator literar a menținut spiritul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se înfrățise la centenarul poetului drag amândurora - George Tutoveanu, acolo la Bârlad” precizează că ”într‐un interviu dat ziarului „Vremea nouă” din Vaslui (1970), precum și într‐un articol amplu „De la „Academia Bârlădeană” la cenaclul „Al. Vlahuță” publicat în revista „Coordonate bârlădene” (1971) împărțisem activitatea „Academiei Bârlădene” în trei etape: 1915‐ 1921; 1921‐1933, 1933‐1943, cu trăsături caracteristice pentru fiecare... dar Tutoveanu în calitatea lui de strălucit animator literar a menținut spiritul „Academiei Bârlădene” până la sfârșitul vieții”. (1957) ... G.G. Ursu fiind
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
drag amândurora - George Tutoveanu, acolo la Bârlad” precizează că ”într‐un interviu dat ziarului „Vremea nouă” din Vaslui (1970), precum și într‐un articol amplu „De la „Academia Bârlădeană” la cenaclul „Al. Vlahuță” publicat în revista „Coordonate bârlădene” (1971) împărțisem activitatea „Academiei Bârlădene” în trei etape: 1915‐ 1921; 1921‐1933, 1933‐1943, cu trăsături caracteristice pentru fiecare... dar Tutoveanu în calitatea lui de strălucit animator literar a menținut spiritul „Academiei Bârlădene” până la sfârșitul vieții”. (1957) ... G.G. Ursu fiind până în 195 3 ultimul ei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cenaclul „Al. Vlahuță” publicat în revista „Coordonate bârlădene” (1971) împărțisem activitatea „Academiei Bârlădene” în trei etape: 1915‐ 1921; 1921‐1933, 1933‐1943, cu trăsături caracteristice pentru fiecare... dar Tutoveanu în calitatea lui de strălucit animator literar a menținut spiritul „Academiei Bârlădene” până la sfârșitul vieții”. (1957) ... G.G. Ursu fiind până în 195 3 ultimul ei secretar. 300 În „Coordonate bârlădene a fost publicată în 1972 poezia „Gânduri de toamnă” - lui N. Costăchescu” scrisă de George Nedelea (vezi George Nedelea, poetul și omul, membru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1921; 1921‐1933, 1933‐1943, cu trăsături caracteristice pentru fiecare... dar Tutoveanu în calitatea lui de strălucit animator literar a menținut spiritul „Academiei Bârlădene” până la sfârșitul vieții”. (1957) ... G.G. Ursu fiind până în 195 3 ultimul ei secretar. 300 În „Coordonate bârlădene a fost publicată în 1972 poezia „Gânduri de toamnă” - lui N. Costăchescu” scrisă de George Nedelea (vezi George Nedelea, poetul și omul, membru al Academiei Bârlădene” de Melania Zvirid. * Numărul 1 al volumului Coordonate bârlădene apărea dactilografiat și „În loc de prefață
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vieții”. (1957) ... G.G. Ursu fiind până în 195 3 ultimul ei secretar. 300 În „Coordonate bârlădene a fost publicată în 1972 poezia „Gânduri de toamnă” - lui N. Costăchescu” scrisă de George Nedelea (vezi George Nedelea, poetul și omul, membru al Academiei Bârlădene” de Melania Zvirid. * Numărul 1 al volumului Coordonate bârlădene apărea dactilografiat și „În loc de prefață” era semnat de prof. Constantin Clisu, secretarul cenaclului literar. Surpriză, alături de alți autori citați, apar versuri („Acum văd”, „La noi în sat”) semnate de moș Vasile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ei secretar. 300 În „Coordonate bârlădene a fost publicată în 1972 poezia „Gânduri de toamnă” - lui N. Costăchescu” scrisă de George Nedelea (vezi George Nedelea, poetul și omul, membru al Academiei Bârlădene” de Melania Zvirid. * Numărul 1 al volumului Coordonate bârlădene apărea dactilografiat și „În loc de prefață” era semnat de prof. Constantin Clisu, secretarul cenaclului literar. Surpriză, alături de alți autori citați, apar versuri („Acum văd”, „La noi în sat”) semnate de moș Vasile din Zorleni, autor descoperit de colegul meu Aurel Stanciu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
văd”, „La noi în sat”) semnate de moș Vasile din Zorleni, autor descoperit de colegul meu Aurel Stanciu de la ziarul Steagul roșu din Bârlad și publicat și în paginile acestui periodic. Alături se află articolul „Paloda literară” - prima revistă literară bârlădeană (20 ianuarie - 20 decembrie 1904) de Ștefan Secară, poezii de Cezar Stegaru, Sandu Tacu )”Omagiu lui Bethoven”) aforisme de Constantin Clisu („O carte bună e ca o floare frumoasă, trebuie să o savurezi” dar de unde s-o cumperi că la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
547 persoane din care 142 au prezentat lucrări ori au luat cuvântul la dezbaterea celor 203 lucrări din care 145 poezii, 40 proze, 6 lucrări dramatice, 5 grafică literară, 7 traduceri. Tirajul revistei a fost de 50 de exemplare. Coordonate bârlădene, mai 1971, reprezintă o culegere din creațiile membrilor cenaclului literar „Alexandru Vlahuță” realizată de Casa de cultură a sindicatelor Bârlad cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înființare. Lucrarea a apărut sub îngrijirea prof. Constantin Clisu și dr. Ștefan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prilejul împlinirii a 50 de ani de la înființare. Lucrarea a apărut sub îngrijirea prof. Constantin Clisu și dr. Ștefan Bucevschi, coperta de prof. Gheorghe Alupoaiei. * Într-un curiculum vitae, Constantin Clisu afirmă: „am inițiat o revistă cu profil literar „Coordonate bârlădene” în care au fost publicați o serie de condeieri deveniți cu timpul cunoscuți în lumea literelor românești: Cezar Ivănescu, Mircea 301 Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac, Mihai Sultana Vicol și mulți alții.” Și tot el adaugă: „Am condus
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
folclor, condusă de econ. D. Furtună, partea artistică de Aurelian Borșianu apărută la Doroh oi 1922. Printre întemeietorii revistei se află și alți făuritori de reviste ori ziare în Bârladul unde a scris și părintele Petru G. Savin. Alegeți din bârlădenii care au fost întemeietorii revistei de la Dorohoi: P.S. Iacob Antonovici, Ștefan Bârsănescu (profesor de pedagogie la Școala normală „Vasile Lupu”Iași) pr. Gr. Baz, Aurelian Borșianu, Tiberiu Crudu (directorul Șc olii normale din Botoșani), C. Capră, D. Capră, N. I. Dumitrașcu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
gospodăriile, cu teren și multe atenanse au fos t înstrăinate. Dar nu mai arată ca pe vremea lor... Duh Nou, Bârlad, anul III nr. 3‐4 martie - aprilie 1938, p. 18 - 19 se ocupă despre faptele de arme ale regimentului bârlădean - 12 Infanterie „Cantemir”. * Dihonia intrată în „Asociația învățătorilor” de la județul Tutova, venită în conflict și cu „tagma” profesorilor, pentru interese sindicale, dar mai ales profesionale, este descrisă și de I.C. Antonovici când vorbește despre Ștefan Toporaș, ajuns la un moment
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mânăstire Moreni” de Gheorghe Ghenghe și Marin Rotaru, “George Tutoveanu” de Serghei Coloșenco, “Nu-i mai ajunge sufletului...” de C.D. Zeletin, “Valori spirituale tutovene” de Traian Nicola, “Caleidoscop memorialistic epistolar” de Constantin Parfene, „Trestiana” monografie arheologică de Eugenia Popușoi, „Documente bârlădene ferecate în metal” de Nicolae Mitulescu, „Călător... prin vâltoarea vremii” de Alexandru Mânăstireanu, o carte autobiografică a autorului ,Iubire”, versuri și proză de Al. Vlahuță, „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de Nicolae Belizelii, „Caragagi - sat românesc din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G. Tutoveanu în Discuții literare cu V.D. Damaschin în numărul 1 din Scrisul nostru: N. Iorga, A. C. Cuza , cu „Naționalitatea în artă”, I. Brătescu - Voinești, I. Basarabescu, O. Carp, M. Sadoveanu, I. Adam... și și‐ au început cariera literară scriitori bârlădeni , în afară de Emil Gârleanu”, care și el începea să publice litera tură” pentru prima oară, Corneliu Moldoveanu și A. Mândru”... Nicolae Iorga umbla prin orașe și sate cu trăsu ra lui „moș Costache”, fratele mamei sale Zulnia Iorga, spune Dan 325
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
importante acte din Casa Obștii, pe care le va publica în volumul V din „Acte și fragmente cu privire la istoria românilor” (1904) sub titlul „Cărți domnești, z apise și răvașe.” Poate dintr‐o astfel de călătorie, regretul lui Iorga „că dealurile bârlădene sunt triste, pentru că vech ile păduri au fost tăiate” : „Dar era măcar pădurea, scrie marele istoric, și în umbra marilor stejari și fagi se aciua o întrea gă lume de poezie vegetală, cu nesfârșite aspecte de sfioasă frumusețe. Securea a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
satirice în cele 23 numere ale Florilor Dalbe apărute în 1919, dar am găsit versuri de o sensibilitate aparte semnate de același Victor Ion Popa, naive și duios anecdotice, cum le numește Gruia Novac undeva, referindu‐se la Societatea Academia Bârlădeană. Iată, de exemplu, versurile cu titlul „M‐a cunoscutʺ: „Avea iubita un cățel; / Se gudura pe lângă mine, / Și‐l depărtam încetinel,/ Căci drept vorbind, e o ru șine / Să‐ți faci de joacă cu‐n cățel / Când e iubita lângă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce venea de la Tecuci la Bârlad, fie cu trenul de persoane, fie cu cel d e marfă, fie călare, rămânând mereu un prețuitor a lui Vlahuță, Tutoveanu și V. Voiculescu, al atmosferei din anii primulu i război mondialʺ. Despre Academia Bârlădeană din însăși revista Florile Dalbe nr. 12‐13/1‐15 VII 1919 la răspunsuri pentru R.V : „Calendarul nostru pe 1917ʺ a fost primul semn de viață al „Academiei Bârlădeneʺ. Această „Academieʺ a mai publicat apoi: „Ștefan cel Mareʺ de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
e cea dintâi publicație literară de după război, căci „Însemnările literare” de la Iași pornesc la 2 februarie, iar „Zburătorul” domnului E. Lovinescu de la București începe la 19 aprilie” - stabilește G. Ursu în „Istoria literară a Bârladului” 1936, p.57, întâietatea revistei bârlădene, făcând și precizarea că la data apariției ei, din care făceau parte G. Tutoveanu, V. Voiculescu, T. Pamfile și M. Lungeanu, doar Tutoveanu provenea din grupul de la „Făt Frumos”, făcând legătura cu o nouă generație de condeie. Dar - spune G.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spitalele din Bârlad. Odăița de bejenie a lui Vlahuță ne aduna în fiecare seară”. Și tot el, continua confesiunea: „În accelerat, tren de marfă sau cu o simplă locomotivă, sosirile mele prompte, mânjite de funingine, erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
confesiunea: „În accelerat, tren de marfă sau cu o simplă locomotivă, sosirile mele prompte, mânjite de funingine, erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată la porțile vieții cu „Florile Dalbe”, ale visurilor dintâi, după plecarea din cercul „Academiei Bârlădene” , prof. G.G. Ursu crede că această Academie a Bârladului și „Florile Dalbe” au făcut multă cultură în Țara Moldovei de Jos. * Biblioteca municipală Bârlad are exemplarele din „Florile Dalbe” apărute în anul 1919. * * Freamătul Revistă literară, apare la Tecuci, la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redacție .... a fost Tudor Pamfile, dar cel care făcea cronica literară a revistei era mai cu seamă Pamfil Șeicaru, elev Poetul Ștefan Petică 337 de liceu la frageda vârstă de 18 ani. Era, prin urmare, secretarul de fapt al revistei bârlădene.” Și redă o scrisoare către Artur Gorovei, la Fălticeni - din care reiese rolul pe care îl avea Șeicaru la „Freamătul” la 20 decembrie 1912 când expedia din Bârlad str. Dunării nr.24 depeșa: „Mult stimate domnule Gorovei, Din partea dlui Tutoveanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
George Murnu cu „Homer, Iliada tradusă, raportor D. 342 Zamfirescu. Spre a se vedea cam ce oameni cu oarecare cultură erau la Bârlad pe la începutul jumătății a doua a secolului trecut, Gr. Crețu reproduce în cartea citată („Tipografiile...") „lista prenumeranților bârlădeni în Istoria românilor, tradusă de I.Fătu și tipărită la Galați la 1853, în două volume: Vornicii A. Sturza, Iancu Greceanu; postelnicul G. Iamandi, aga Em.Costin, doctor; Spătariul Iordache Gane; banii Toma Giușcă, Ioan Buhmilă, D. Carpis; comișii Ioan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]