33,137 matches
-
de ce cântă omu'? - I-am mai întrebat pe unii: “ Bă tu de ce cânți?”. “Păi așa-mi vine”. El nu știe de ce cântă. Altu' zice: Dom'le cânt că-s lipsit”. Adică se ‘stâmpără. Alții răspundeau: “Cânt pentru bătrâni, de osteneala bătrânilor”. Știi de ce cântă? Să se împace cu lumea. Horind găsește împăcare cu lumea și cu el. Asta-i. - Maestre, și când veți muri și-ați ajunge în fața lui Dumnezeu, ce l-ați întreba? - Am întrebat oamenii: “De ce te temi? De
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
conturate, supuse unor reguli și unei conduite. Atâta doar că atare substitute, atare întreguri fie își contrazic, chiar dacă parțial, statutul (Pulberea pădurii..., Șase executanți în opturi), fie au o funcționalitate maladivă (spitalul) sau aberantă (instituția financiară ori culturală, azilul de bătrâni) (Contribuția grupei U4..., Ceata lui Smărcău, Domnișoarele de la “Gori”, Matusalem S. A. etc.). În scurt timp, toate aceste insule “de normalitate” își abandonează relieful și dispar în ambianța amorfă. La rândul lor, pe de altă parte, impulsurile schimbării, ale ieșirii din
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Proza_lui_marian_drumur_sau_de_eugen_dorcescu_1391340223.html [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
mai ai nicio bază economică să construiești așa ceva”, răspunde el inocent, cu farmecul lui de star. Iar Larry sare de colo - „deci dacă ar fi, ai construi?” „Cu dragă inimă, am și făcut în trecut niște case foarte frumoase pentru bătrâni (seniors) de care sunt foarte mândru și de care presa nu e interesată să scrie”. Adevărul e că și tatăl lui Trump, înainte să-i lase amărâtul ăla de milion de dolari (așa spune mereu - ce e un milion, când
Din jurnalul unui simplu privitor trumpist și... un pic negru de supărare by https://republica.ro/din-jurnalul-unui-simplu-privitor-trumpist-si-un-pic-negru-de-suparare [Corola-blog/BlogPost/338526_a_339855]
-
oștean ce-și apără sorgintea, O troiță stă pavăză-n răscruce, Atât a mai rămas ca moștenire, Atât mai amintește de o cruce. Sărman popor, ți-ai lepădat credința, Ai îngropat fărâma de speranță Ce-o mai aveau în suflete bătrânii, Atunci când mai erau încă în viață. Trecut-au prin războaie, foc și apă, Răniți de gloanțe și de baionete, Dar niciodată n-au trădat Cuvântul Și lui satan n-au fost marionete. Au preferat să rabde prigonirea Și neagră le-
LĂSAȚI PE DUMNEZEU SĂ GUVERNEZE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1476918469.html [Corola-blog/BlogPost/374106_a_375435]
-
în scorbura jilavă / Cu Cerul nu-i de joacă! Și-agudul știe asta! O cărucioară plină cu paie, trasă de un cal sur, opri pe podul de pământ, înțelenit de iarbă, din fața unor porți înalte, proaspăt văruite. Era ultimul drum. Bătrânul coborâ cu grijă sprijinându-se cu o mână în coada furcii. Două porți masive susținute în tărași de salcâm se urniră zgomotos din loc invitând surul în arie. Puiu, fără a mai aștepta îndemnul hățului, se strecură grăbit în ogradă. Un
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
valsau vioi în aerul uscat. Un motan împietrit pe colțul patului de bârne ce susținea stogul urmărea indiferent dansul lor. Câte-o găină mai curajoasă se tupila sub căruță ciuculing semințele și gângăniile ce se strecurau printre scoarțe și pomostină. Bătrânul, cu mânicele cămășii suflecate la cot, trebăluia împrejurul căpiței. Îndepărtă cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
spoiți în grabă. Căldările goale sufereau în bătaie soarelui. Două budane cărămizii răsturnate cu fundul în sus zăceau împrăștiate în fața unui schelet de casă. Dezbrăcați pân la brâu nepoții alergau ca nebunii unul după altul cu cănile pline de apă. Bătrânul intră pe portița îngustă dinspre agud și se strecură în chiler ignorându-i. Apucă de coadă un ibric, îl strecură în găleata plină de sub masă, pipăi cu buzele brăzdate de arșiță și praf lichidul rece sorbindu-l mai apoi cu
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
schimbă cămașa plină de sudoare și se intinse pe pat. La scurt timp apăru și consoarta leoarcă din cap până-n picioare. - Noi am stat la masă. Mănânci? ... îl întrebă ea cu jumătate de gură. - Faceți a ploaie, ai?! O apostrofă bătrânul scurt fără ai răspunde la-ntrebare. Ai cam dat în mintea lor! Bătrâna nu-i răspuse. Așternu pe masă o farfurioară cu brânză de vaci acoperită cu smântână groasă, o ceapă, câteva roșii și felii de castravete tăiate lunguieț. - Mămăliga
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
-n ștergar să n-o mănânce muștele. Este de dimineață. N-am mai aprins focul pe nădușeala asta, zise ea schimbând vorba. - După ce terminați zbenguitul să duceți o găleată de apă și la cal! Dacă mai aveți de unde! ...o atenționă bătrânul. Bătrâna-l aprobă și dispăru în curte. Dintr-o dată țipetele încetară. Roțile unui tărăbuț zdrăngăneau săltăreț prin ogradă. Câteva voci ascunse puneau ceva la cale. Ca din senin peste scârțâitul prelung al porții se așternu ușor liniștea amiezii. Autor: Florin
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
totul arată mai nobil, mai sincer și mai frumos; îl caută poeții și îl iubesc îndrăgostiții de pretutindeni, natura freamătă „la mijloc de codru des” sau pe „lacul codrilor albastru” și se limpezesc aștrii și „scapără”, copiii se copilăresc și bătrânii se înțelepțesc. Rodica Elenă LUPU Ianuarie 2011 Referință Bibliografica: Luceafărul poeziei românești / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 41, Anul I, 10 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Elenă Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
o amărâtă de velă? Ușor la cataaarg! Unde te uiți, chiorule? Tu nu vezi de unde bate vântul? Ajută-l pe ăla să îndrepte spre direcția cea bună. Ușoooor, că ne răstorni... Gata, lasă!... Talestri chicoti amuzată, îl și vedea pe bătrânul negustor alergând pe puntea superiară și încercând să se impună în fața oamenilor săi. Vorbea cam mult, dar îi iubea pe toți ca pe copiii lui și suferea pentru fiecare în parte dacă era cazul. Prințesa închise ochii, glasul mării se
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1406487796.html [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
plece, aceasta îi spuse „că o să-l roage pe Dumitru lui Andrei” să-i ia la păscut vacile în după-amiaza acestei zile, că-s învățate cu ale lui. Pe urmă, om vedea! Nea Dumitru, cum îi spunea Violeta, era un bătrân blajin. Îndeplinea riguros toate dorințele tinerei doamne, venită în sat să-și ajute soacra, fiind convins că, pe lângă binele ce-l făcea ,nu rămânea nerăsplătit. Când venea cu ele de la păscut, la prânz sau seara, primea câte un șteofâlc de
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494597104.html [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > UN ET PRINTRE INTELECTUALI Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului UN ET PRINTRE INTELECTUALI Vestita cetate de scaun a Hârlăului... Pe aici, după cum se știe din bătrâni, trece axul timpului și, deoarece încă din vremurile de mult uitate, i-au fost furați rulmenții, secolele se târâie cu greu, așa că, neluând în seamă unele semne exterioare, puține de altfel, oamenii trăiesc, fără să se plângă prea mult de
UN ET PRINTRE INTELECTUALI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420654920.html [Corola-blog/BlogPost/376644_a_377973]
-
tăciuni! Vă faceți averi colosale, Salarii și pensii de top... Noi, tot cu picioarele goale Privim doar la mărfuri de shop! Cu legile voastre nedrepte, Cu ochi de strigoi și hapsâni, Cu mințile voastre deștepte Mai puneți un bir pe bătrâni. Mai scoateți o nouă programă, Dar fără istorie-n școli Că nimeni nu face vreo dramă Când mintea e plină de boli! Promiteți că faceți spitale Dotate la fel ca-n vecini, Dar bolile voastre mintale Ne vând chiar și
DEMAGOGI ȘI CORUPȚI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/costica_nechita_1495566670.html [Corola-blog/BlogPost/381072_a_382401]
-
sale stihuri , stihurile destrămării. Matricea paradisică bântuită de fantasme, viziuni terifiante și de nălucire neagră . Și peste tot și toate, planează umbra și gândul omului cărunt , risipit, destrămat și irosit în nimicnicie: Bibliotecile îmi trec prin ochelari, peste scrieri vine bătrânul amurg, cu biciul mă tot lovește un nătărău, prin tâmplele obosite anii îmi curg ( Mozaic de februarie). VIRGINIA PARASCHIV Referință Bibliografică: Stihurile destrămării, cronică de Virginia Paraschiv / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1057, Anul III, 22
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
care nu au știut alceva să ne învețe, pe mine și pe fratele și sora mea, decât munca și respectul față de oameni. Au fost extrem de săraci, pentru că bunicii noștri, deși nu aveau averi mari, erau considerați chiaburi. Și pentru că erau bătrâni trebuiau pedepsiții fii lor, așa că tata a făcut armata la un batalion de muncă, la săpat în piatră tunelul de cale ferată de la Ghimeș-Palanca iar mama a rămas să muncească singură, timp de câțiva ani, pământul pe care încă nu
CONSUL LA AMBASADA ROMANIEI DIN CANBERRA de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_ileana_andrei_cudalb_consul_la_ambasada_romaniei_din_canberra.html [Corola-blog/BlogPost/344937_a_346266]
-
țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
-L rog pe românește să ne ierte. ce bine e să plângi în limba ta! ce bine e să facem nunți ca-n basme când are cine binecuvânta prin viața ponegrită de fantasme. și când o fi să fiu vultur bătrân și o să zbor la Doamne-miluiește, femeia mea - cu busuioc în sân, să mă jelească tristă...românește. Alexandru CETĂȚEANU
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
același lucru. Amintim că decretul său de recunoaștere a creștinismului prin care înceta prigoana crucii, a fost semnat la Mediolanum (viitorul Milano) la anul 313. Creștinându-se, împărăteasa Elena a pornit la Ierusalim să cerceteze mormântul lui Hristos. Și un bătrân pe nume Iuda, furnizându-i informații din cele mai prețioase, s-a procedat la demolarea unui templu păgân al împăratului Hadrian (117-138) ridicat în cinstea Venerei și s-au descoperit cele trei cruci, a Mântuitorului dovedindu-se a fi cea
ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 by http://confluente.ro/14_septembrie_inaltarea_sf_ion_untaru_1379126020.html [Corola-blog/BlogPost/365039_a_366368]
-
până în acel moment au venit cu liniște, acum au venit cu împușcături și cu urlete și spuneau în gura mare că dacă cineva îl adăpostește pe „popa cel tânăr“ și nu-l predă, va fi împușcat. L-au dus pe bătrânul preot, care avea atunci vreo 70 de ani, la marginea satului și i-au dat niște unelte ca să-și sape singur groapa. Oamenii din sat, ca să-l salveze, au trimis oameni călări în satele vecine, unde erau unguri, să le
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
Sfântul Silvestru“. Este ajutat în lucrarea sa de către părintele profesor Alexandru Gabriel Gherasim - actualul preot paroh, și de către părintele Cristian Galeriu, nepotul părintelui Constantin Galeriu. În momentul de față, biserica este implicată într-un parteneriat pentru construirea unui așezământ pentru bătrâni, care se va încadra într-un Centru Social și Cultural și va mai cuprinde o capelă închinată Sfântului Nicolae și mai multe cabinete medicale pentru desfășurarea activităților sanitare. Ca răsplată, parcă, pentru suferințele îndurate în închisoare, părintele Bordașiu îl întâlnește
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > AVEREA MOȘULUI Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1188 din 02 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Averea Moșului La două case mai la deal de casa părinților mei își ducea veacul un bătrân căruia îi zicea Moș Șcribleac. Casa lui, chiar pe creasta dealului, avea valoare mai mult sentimentală, doar pentru el, deoarece, imobiliar vorbind, nu mai avea nicio valoare. Mică, veche de când lumea, cu o singură odaie și o mică prispă, cu
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
venit, câte-ai promis? Ți-am spus, că-n vise, totul e permis. Să sper, mi-ai zis, și îmi zâmbeai ștrengar, Mă abureai, turnându-mi în pahar; Și astăzi, când am vrut ca să te cert, Ai plâns, că ești bătrân și să te iert... Ai fost și tânăr, te-ai pierdut bigam, Să stai cu mine, cât te mai rugam!... Avem vreme, îmi răspundeai ades, În urma ta, nimic nu am cules. Erai atât de trist... și te-am iertat; Cum
DE CE-AI PLECAT? PUTEAI SĂ MAI RĂMÂI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_ce_ai_plecat_puteai_sa_mai_ramai_george_safir_1358153515.html [Corola-blog/BlogPost/345171_a_346500]
-
batjocura unora și nu mult va mai dura, ca să nu mai fie sub talpa parvenitului. Cresc flori la preț de sminteală, pe banii mulțimii, primăvara, sădite din foame și piept sărac de mamă, cu borduri suprapuse. Cresc în ochi de bătrân obosit, de viață și-n mâna ce cată sprijin în masa ce dă să cadă. Ghiuveta luxoasă, vis din magazine, este hârdăul din fundul curții. Ochi limpezi de copil, cu mânuțe reci, cată-n dimineți în apa ruginită, cată drumul
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Infectia_virala_viorel_muha_1366451840.html [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
dări, era neproductiv și neândestulător; Țăranii trebuiau să transporte 3 000 de stânjeni în loc de 800, la topitoria de la Zlatna. Plata pentru un stânjen era foarte mică. Bărbații buni de muncă erau duși la păduri iar pământurile erau lăsate în seama bătrânilor și copiilor. Erau obligați să sape șanțuri la distanțe foarte mari, fără bani, fără mâncare. Erau obligați să transporte cerealele în Ungaria, perioadă în care familiile erau jecmănite de propii lor „Juzi”. Deși pământul era steril, li se cereau dări
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]