947 matches
-
a dezvoltat între secolele XXV și XXIV î.Hr. Cei mai timpurii regi asirieni au fost conducători mărunti, iar după fondarea imperiului Akkadian, aceștia au devenit supușii lui Sargon, primul unificator al Mesopotamiei. Națiunea asiriană urbanizată și aflată sub control akkadian (babilonian din 1894 î.Hr.) a evoluat din prăbușirea Imperiului akkadian. În perioada asiriană veche a Epocii Bronzului Timpuriu, Asiria era un regat în nordul Mesopotamiei, concurând pentru dominația regională, inițial cu hitiții, huriții și orașele-stat ca Isin, Ur sau Larsa, iar
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
Asia Mică, și sub regele Ilushuma, asirienii au lansat raiduri împotriva statelor din sud. Asiria a fost un imperiu pe vremea lui Shamshi-Adad I (sfârsit de secol XIX până la mijlocul secolului XVIII), însă aflându-se în mod succesiv sub stăpânire babiloniană sau a regatului hurrit Mitanni în secolele XVII și XV î.Hr. A urmat o nouă perioadă în care a fost o mare putere între 1365 și 1074 î.Hr. pe vremea împăraților Asur-Ubalit I, Tukulti-Ninurta I sau Tiglat-Pileser I. În vremea
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
algebrei abstracte și a calculului diferențial și integral și a evoluat în diverse ramuri ale acesteia, cu grad înalt de abstractizare, mult diferențiate de formele din trecut. Debutul geometriei poate fi remarcat la acele civilizații din Valea Indusului și la babilonieni acum cinci milenii. Pe atunci totul se limita la câteva cunoștințe empirice privind lungimi, unghiuri, arii, volume necesare în construcții, astronomie, navigație și alte meșteșuguri. Egiptenii și babilonienii cunoșteau teorema lui Pitagora cu 1.500 de ani înaintea marelui geometru
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
geometriei poate fi remarcat la acele civilizații din Valea Indusului și la babilonieni acum cinci milenii. Pe atunci totul se limita la câteva cunoștințe empirice privind lungimi, unghiuri, arii, volume necesare în construcții, astronomie, navigație și alte meșteșuguri. Egiptenii și babilonienii cunoșteau teorema lui Pitagora cu 1.500 de ani înaintea marelui geometru grec. Egiptenii știau să calculeze volumul trunchiului de piramidă, iar babilonienii posedau deja tabele trigonometrice. Scribul a folosit un procedeu grafic de rezolvare a problemei, fiind dat un
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
cunoștințe empirice privind lungimi, unghiuri, arii, volume necesare în construcții, astronomie, navigație și alte meșteșuguri. Egiptenii și babilonienii cunoșteau teorema lui Pitagora cu 1.500 de ani înaintea marelui geometru grec. Egiptenii știau să calculeze volumul trunchiului de piramidă, iar babilonienii posedau deja tabele trigonometrice. Scribul a folosit un procedeu grafic de rezolvare a problemei, fiind dat un triunghi oarecare. El construiește, pornind de la baza care îi este dată, un dreptunghi care are două laturi egale cu înălțimea triunghiului. Jumătate din
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
lui Ahmes, care constituie cea mai veche lucrare matematică, se aproxima: De aici rezulta valoarea lui π ca fiind 4×(8/9)² ≈ 3.160493..., deci cu o eroare cu puțin peste 0,63%, ceva mai puțin exactă decât cea a babilonienilor care era de 25/8 = 3,125, adică 0.53%. Niciuna din acestea nu o depășea pe cea a lui Arhimede care era: cu o aproximație de 1 la 10.000 (!). Egiptenii au acordat atenție acelor volume care le erau
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
cea a lui Arhimede care era: cu o aproximație de 1 la 10.000 (!). Egiptenii au acordat atenție acelor volume care le erau mai folositoare: piramidă, trunchiul de piramidă și cilindrul. V=h/3(a pătrat +ab+ b la pătrat). Babilonienii aveau tăblițe pur aritmetice referitoare la numerele pitagoreice. Pe celebra tăbliță de lut ars Plimpton 322 se află scrise cu litere cuneiforme un tabel de numere care s-au dovedit a fi o listă de triplete de numere pitagoreice. Un
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
care s-au dovedit a fi o listă de triplete de numere pitagoreice. Un alt text presupune cunoscută relația pitagoreică între latura și diagonala unui pătrat. Există numeroase probleme geometrico-algebrice care utilizează curent relația lui Pitagora. Multe texte arată că babilonienii cunoșteau proprietatea pătratului ipotenuzei de a fi egal cu suma pătratelor celorlalte două laturi Deși de obicei operau cu valoarea π = 3., ei cunoșteau și o valoare aproximativă a lui π =3x 1/8 (adică 3,125 ). Această aproximație mult
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
3x 1/8 (adică 3,125 ). Această aproximație mult mai bună este utilizată într-o tăbliță care provine din săpăturile misiunii franceze de la Susa (1933) (cf E.M. Bruins- Quelques textes mathematiques de la mission de la Suse, în ,Proc. Ac. Amsterdam”, 1950). Babilonienii știau să înscrie într-un cerc un hexagon cu latura egal cu raza. Tăblița AO6484 cuprinde și două probleme referitoare la relațiile de similitudine în triunghiurile dreptunghice. Babilonienii cunoșteau formula suprafeței pentru pătrat, dreptunghi și triunghi dreptunghic. Pentru celelalte poligoane
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
Quelques textes mathematiques de la mission de la Suse, în ,Proc. Ac. Amsterdam”, 1950). Babilonienii știau să înscrie într-un cerc un hexagon cu latura egal cu raza. Tăblița AO6484 cuprinde și două probleme referitoare la relațiile de similitudine în triunghiurile dreptunghice. Babilonienii cunoșteau formula suprafeței pentru pătrat, dreptunghi și triunghi dreptunghic. Pentru celelalte poligoane întrebuințează formule de aproximare. Astfel, de pildă pentru patrulaterele oarecare, întâlnim formula zisă a agrimensorilor care exprimă suprafața S a patrulaterului ca produsul valorilor medii ale lungimilor laturilor
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
sclav poate fi returnat și banii recuperați de la vânzător, iar papirusul Edwin Smith (circa 1700 înaintea erei noastre) descrie cazuri de convulsii epileptice. Cea mai veche documentație detaliată a bolii în sine se găsește în "Sakikkū", într-un text medical babilonian cuneiform datând din 10671046 înaintea erei noastre. Acest text descrie semnele și simptomele, tratamentul și posibilele rezultate, și descrie multe caracteristici ale diferitor tipuri de crize. Întrucât babilonienii nu posedau cunoștințe biomedicale despre natura bolii, ei au atribuit crizele posedării
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
a bolii în sine se găsește în "Sakikkū", într-un text medical babilonian cuneiform datând din 10671046 înaintea erei noastre. Acest text descrie semnele și simptomele, tratamentul și posibilele rezultate, și descrie multe caracteristici ale diferitor tipuri de crize. Întrucât babilonienii nu posedau cunoștințe biomedicale despre natura bolii, ei au atribuit crizele posedării de către spirite rele și au încercat să trateze boala prin metode spirituale. În jurul anilor 900 înaintea erei noastre, Punarvasu Ătreya a descris epilepsia ca pierdere a conștienței; această
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
prin anii 800 I.C.; Mexicului (prin sec 3 I.C.); Orientul Îndepărtat, originari din Chină prin 2200 I.C. și răspândiți până înJaponia prin anii 600 D.C.; Indienii( pe la 1500 I.C.); Egiptenii( pe la 3000 I.C.);Sumerienii(aprox. 4000 I. C.); urmați de Babilonieni(1700 I.C.);Semiți(pe la 1500 I.C.); Greco-romanii(aprox. 1100 I.C.)... În SUA și Canada, "AP World History" arată cele 5 civilizații timpurii, ca fondatoare ale culturii umane: ""Mesopotamia,Egipt,India,Shang(sau valea Râului Galben),Mezoamerica și Anzii sud-americani". Primele
Leagănul civilizației () [Corola-website/Science/315341_a_316670]
-
(sau Babilonia) a fost un stat în Mesopotamia Inferioară (Irak), Babilon fiind capitala sa. a apărut atunci când regele Hammurabi cel Mare (circa 1728 - 1686 î.Hr.) a creat un imperiu din teritoriile fostelor regate Sumer și Akkad. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios, care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
Akkad. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios, care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai târziu, iar regiunea va rămâne un important centru cultural, chiar și în afara statului, în întreaga epoca bronzului și epoca fierului timpurie. Cea mai veche mențiune a orașului Babilon poate fi găsită într-o tabletă din timpul domniei lui
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
ajuns aproape de unirea regiunile mai nordice în jurul orașelor Assur și Mari. Una dintre aceste dinastii ale amoriților s-a stabilit în orașul-stat al Babilonului, care în cele din urmă își va extinde supremația și asupra celorlalte astfel încât apare primul imperiu babilonian în timpul a ceea ce se numește "Perioada Vechiului Babilon". În timpul mileniului al III î.Hr., s-a dezvoltat o simbioză culturală foarte intimă între sumerieni și akkadieni, care a inclus răspândirea bilingvismului . Influența limbii sumeriene asupra celei akkadiană (și vice versa), este
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
stabilitatea regiunii după vremuri tulburi, astfel încât a transformat statul într-o puterea centrală din Mesopotamia. În timpul său s-a elaborat o culegere de legi, păstrată într-o lungă inscripție cu litere cuneiforme și cunoscută sub denumirea Codul lui Hammurabi. Religia babiloniană considera pe rege ca fiind trimisul lui Marduk, iar orașul Babilon ca pe un "oraș sfânt", locul în care orice conducător legitim al Mesopotamiei trebuia să fie încoronat. Babilonienii, la fel ca predecesorii lor, erau angajați în comerț regulat cu
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
cu litere cuneiforme și cunoscută sub denumirea Codul lui Hammurabi. Religia babiloniană considera pe rege ca fiind trimisul lui Marduk, iar orașul Babilon ca pe un "oraș sfânt", locul în care orice conducător legitim al Mesopotamiei trebuia să fie încoronat. Babilonienii, la fel ca predecesorii lor, erau angajați în comerț regulat cu orașele-stat din vest, cu oficialii babilonieni sau uneori trupele trecând spre Siria și Canaan, și negustori amoriți care operau în întreaga Mesopotamie. Conexiunile monarhiei babiloniene spre vest au rămas
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
trimisul lui Marduk, iar orașul Babilon ca pe un "oraș sfânt", locul în care orice conducător legitim al Mesopotamiei trebuia să fie încoronat. Babilonienii, la fel ca predecesorii lor, erau angajați în comerț regulat cu orașele-stat din vest, cu oficialii babilonieni sau uneori trupele trecând spre Siria și Canaan, și negustori amoriți care operau în întreaga Mesopotamie. Conexiunile monarhiei babiloniene spre vest au rămas puternice o perioadă. Un amorit numit Abi-Ramu sau Avram a fost tatăl unui martorul datării unui document
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
trebuia să fie încoronat. Babilonienii, la fel ca predecesorii lor, erau angajați în comerț regulat cu orașele-stat din vest, cu oficialii babilonieni sau uneori trupele trecând spre Siria și Canaan, și negustori amoriți care operau în întreaga Mesopotamie. Conexiunile monarhiei babiloniene spre vest au rămas puternice o perioadă. Un amorit numit Abi-Ramu sau Avram a fost tatăl unui martorul datării unui document din timpul domniei bunicului lui Hammurabi; Ammi-Ditana, strănepotul lui Hammurabi, care încă se autointitula "rege din țara Amoriților". Tatăl
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
niciodată atribuit vreunui suveran din dinastia kasiților. Cu toate acestea, Babilonul a continuat să fie capitala regatului și să fie considerat orașul "sfânt" din vestul Asiei, unde preoții erau atotputernici și singurul loc în care dreptul la moștenirea vechiului imperiu babilonian putea fi acordat. În ciuda pierderii de teritorii și reducerea evidentă a educației și culturii, dinastia kasiților a fost dinastia cu cea mai lungă durată din Babilon. Această dinastie a durat până în anul cca. 1155 î.Hr., când Babilonul a fost cucerit
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
condusă de regele Nabopolassar. În timpul secolelor de dominație asiriană, Babilonia s-a bucurat de un statut proeminent sau s-a revoltat la cel mai mic indiciu că nu ar mai avea acest staut. Asirienii întotdeauna au reușit să restabilească loialitatea babilonienilor, ori prin acordarea mai multor privilegii, ori militar. Totul s-a schimbat în 627 î.Hr. când a murit cel mai puternic conducător asirian, Ashurbanipal, și Babilonia s-a răzvrătit în anul următor sub conducerea lui Nabopolassar Caldeeanul. Cu ajutorul mezilor, capitala
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
inclusiv prin cucerirea Feniciei în 585 î.Hr.. Doar un mic fragment dintre analele sale a fost descoperit, cel cu privire la invazia sa în Egipt în anul 567 î.Hr., în care se face referire la „"Phut al Ionienilor"”. Despre domnia ultimului rege babilonian, Nabonidus (Nabu-na'id) și despre cucerirea Babiloniei de către Cirus cel Mare, există o mare cantitate de informații disponibile, cum ar fi tăblițele cronologice din analele lui Nabonidus, completate de o altă inscripție a regelui Nabonidus unde descrie restaurarea Templului de la
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
Daniel din biblia ebraică; și cele din proclamația lui Cirus eliberată la scurt timp după recunoașterea sa oficială ca rege al Babilonului. În 539 î.Hr. Cirus a invadat Babilonia. O bătălie a avut loc la Opis, în luna iunie, unde babilonienii au fost învinși, și imediat după aceea cetatea Sippar s-a predat invadatorilor. Nabonidus a fugit spre Babilon, unde a fost urmărit de generalul Gobrias, și în ziua de 16 Tamuz, la două zile după capturarea orașului Sippar, "soldații lui
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
murit. S-a decretat doliu public timp de șase zile, iar fiul regelui Cirus al II-lea cel Mare, Cambyses al II-lea a participat la înmormântare. În această situație, Cirus a pretins că este succesorul legitim al regilor antici babilonieni și trimisul lui Bel-Marduk, susținând că zeul este mânios datorită necredinței regelui Nabonidus, cel care poruncise distrugerea tuturor zeilor din vechile temple babiloniene. Nabonidus, de fapt, a atras un puternic sentiment împotriva lui deoarece încercase să centralizeze religia babiloniană în
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]