1,481 matches
-
McGraw-Hill Book Company, New York. Baker, R., Mednick, B., 1984, Influence on human development, Klumer-Nijhoff, Boston. Bandura, A., 1986, Social Fundations of Thought and Action: A Social Cognitive Theory, Prentice Hall, New Jersey. Baron, R., 1983, Behavior in Organization, Allyn and Bacon, New York. Bartlet, C. G., 1991, Le management sans frontières, Les Édition d'Organisation, Paris. Baum, J. A. ed., 2002, Companion to Organizations, Blackwell Publishers, Oxford. Beaty, R. W., Ulrich, D. O., 1991, "Re-energizing the Mature Organization", în Organizational Dynamics, ed.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
-a, Universitaria, Craiova. Brehm, S. S., Harvey, J. H., 1985, Intimate Relationship, Random House, New York. Brewerton, P., Millward, L., 2001, Organizațional Research Methods, Sage Publications, London. Bryjak, G. J., Soroka, M. P., 2001, Sociology: Changing societies in a diverse world, Allyn and Bacon, Boston. Brown, R., 1988, Group Processes. Dynamic Within and Between Groups, Basic Blackwell, Oxford. Burduș, E., 1997, Management comparat, Editura Economică, București. Burns, T., Stalker, G. M., 1961, The Management of Innovation, Tavistock, London. Buzărnescu, S., 1995, Introducere în sociologia
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Self in Everyday Life, Doubleday Anchor Boocks, New York. Golu, P., 1989, Fenomene și procese psihosociale, Editura Științifică și Encoiclopedică, București. Graham, H. T., Bennet, R., 1998, Human Resources Management, Pitman Publications. Greenberg, J., Baron, R., 1993, Behaviour in Organizations, Allyn & Bacon, Boston. Haag, D., 1981, Pour le droit a l'éducation: quelle gestion, UNESCO, Paris. Hamdouch, A., 1998, "Schimbarea organizațională și strategiile concurențiale ale firmelor", în A. Neculau, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Handy, C., 1999, Understanding Organizations, Penguin Books, London
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Dell Publishing, New York. Scott, W. R., 2003, Organizations. Rational, Natural and Open Systems, ed. a V-a, Prentice Hall, New Jersey. Scott, W. R., 2004, Instituții și organizații, Editura Polirom, Iași. Shockley-Zalabak, P., 2002, Fundamentals of Organizational Communication, Allyn and Bacon, Boston. Singh, R. R., 1992, Schimbarea educației pentru o lume în schimbare, Revista "Perspective", nr. 81. Sirota, A., 1998, Conduite perverse în grup, Editura Polirom, Iași. Smith, P. B., Schwartz, S., 1997, "Values", în Berry, W., Segall, M. H. edit
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pentru o lume în schimbare, Revista "Perspective", nr. 81. Sirota, A., 1998, Conduite perverse în grup, Editura Polirom, Iași. Smith, P. B., Schwartz, S., 1997, "Values", în Berry, W., Segall, M. H. edit., Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 3, Allyn &Bacon, Boston. Sorokin, P. A., 1941, Social and Cultural Dynamics, vol. 4, American Books Company, New York. Stogdill, R., 1974, Handbook of Leadership, Free Press, New York. Stoica, A. coord., 2001, Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura ProGnosis, București. Stoll, L., et
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
creștinătății / 77 3.1. Influența lui Sfîntului Augustin / 79 3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino / 80 4. Ideologia scolasticii / 84 IV. Zorii erei moderne post-medievale Renașterea / 89 1. Reforma gândirii medievale / 89 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon / 92 3. Viața psihică reprezentată geometric Galileo Galilei / 93 4. Dualismul cartezian / 95 5. Monismul lui Baruch Spinoza / 100 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke / 104 7. Empirismul lui David Hartley / 106 V. Psihologia Iluminismului secolul al XVIII-lea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
logică inductivă", "dualism", "monadă", "asociație" ș.a. pot fi la fel de magice ca și cuvintele de vrajă ale țigăncii sau ale unui șaman. Magică poate fi deopotrivă rostirea numelui unor mari învățați, din diverse etape ale istoriei cunoașterii științifice, ca Aristotel, Francis Bacon, René Descartes, Immanuel Kant sau Jean-Paul Sartre. Din păcate, astăzi, pentru mulți gânditori, chiar universitari, aflați la mare distanță de problematica omului concret, cuvintele respective își păstrează din însemnătatea magică, doar pe cea de decor. La o observație puțin mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu mai puțin, să se centreze fanatic pe credo-ul scolastic. Acest credo este de acum necesar în edificarea psihologiei ce va putea deveni și profesiune de credință. Va avea de acum drumul așternut de fundamentele unei logici inductive (F. Bacon), de disponibilitatea de a se putea îndoi dualist de adevărurile de până atunci (R. Descartes), de a le identifica în reflexia unei monade (W. Leibniz), etc. Pe această cale, psihologia își va găsi drumul alături de alte domenii de cunoaștere științifică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acordat unor oameni sau unei perioade istorice, este compromis. Dovadă este neputința de a caracteriza, în spiritul acestui termen, nume cu rezonanță care au trăit în epoca medievală și care dăinuie peste secole, cum ar fi cele ale lui Francis Bacon, Cristofor Columb, Galileo Galilei, Leonardo da Vinci, Rabelais, René Descartes, Martin Luther, Thelesio, Montaigne, Erasmus, Machiavelli, Paracelsus ș.a. Toți aceștia au trăit și au creat în limitele aceluiași început de secol al XVI-lea, perioadă de apariție a semnelor clare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
personajelor, reproduse în cele mai mici amănunte, ca și pentru descrierea simțurilor, a modului lor diferențiat de comportare. Apariția acestei tendințe a atras după sine zguduirea vechiului raționalism, propriu ideologiei scolastice, linie pe care s-au înscris contribuțiile lui F. Bacon, G. Galilei, R. Descartes, B. Spinoza ș.a.. Activitatea fiecăruia dintre ei s-a desfășurat printr-un efort imens, nu doar creator, de cunoaștere științifică propriu-zisă, ci și de depășire a anchilozării scolastice în credință, care s-a completat cu valențele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
chestiunile referitoare la conținutul subiectiv a ceea ce este reflectat, la legătura celor reflectate cu natura, la natura ideală a gândirii, la felul în care psihologia poate să contribuie la ameliorarea relațiilor dintre oameni. 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon Francis Bacon (1561-1626) a fost un gânditor englez care a servit cauza unei cunoașteri științifice descriptive. Opera lui s-a fundamentat pe rolul central conferit experienței în cunoașterea naturii și a omului, o tendință care a avut puterea de a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la conținutul subiectiv a ceea ce este reflectat, la legătura celor reflectate cu natura, la natura ideală a gândirii, la felul în care psihologia poate să contribuie la ameliorarea relațiilor dintre oameni. 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon Francis Bacon (1561-1626) a fost un gânditor englez care a servit cauza unei cunoașteri științifice descriptive. Opera lui s-a fundamentat pe rolul central conferit experienței în cunoașterea naturii și a omului, o tendință care a avut puterea de a marca întreaga
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cunoașterea naturii și a omului, o tendință care a avut puterea de a marca întreaga gândire științifică ulterioară. Lucrările sale au fost clădite în ideea de a schița perspectivele unei noi logici a lucrurilor, fundamentale pentru investigația științifică. Viziunea lui Bacon s-a opus ordinii ideologice scolastice de până atunci, care de cele mai multe ori se epuiza într-o mecanică cu finalitate speculativă sterilă. Teoria sa a luat în considerare nevoia de cunoaștere științifică, pe cea de valorificare a experienței predecesorilor, care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
speculativă sterilă. Teoria sa a luat în considerare nevoia de cunoaștere științifică, pe cea de valorificare a experienței predecesorilor, care să confere acțiunilor investigatoare valoare și o putere integrativă necunoscută înainte. Conceptual, în locul lanțului silogistic deductiv riguros moștenit de la Aristotel, Bacon a propus introducerea unor reguli diferite, pe cele proprii metodei inductive de gândire logică. Aceasta era la fel de riguroasă, dar avea o altă construcție formală, cu avantaje substanțiale în compararea obiectivă a lucrurilor ; făcea posibilă aprecierea obiectivă a rezultatelor experienței o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
metodei inductive de gândire logică. Aceasta era la fel de riguroasă, dar avea o altă construcție formală, cu avantaje substanțiale în compararea obiectivă a lucrurilor ; făcea posibilă aprecierea obiectivă a rezultatelor experienței o perspectivă de neimaginat pentru vechea gândire și mentalitate scolastică. Bacon a fost tot timpul convins că metoda propusă de el, a inducției, servește cu prioritate cercetarea științifică și are ca scop principal cunoașterea mai aprofundată a fenomenelor naturale și a celor sociale. Pe baza aplicării acestei metode, devine posibilă cuprinderea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și a celor sociale. Pe baza aplicării acestei metode, devine posibilă cuprinderea diversității fenomenale din natură și societate. Trebuie, totodată, menționat faptul că descrierea completă a metodologiei și a mecanismului logic teoretic al demersului inductiv nu a fost desăvârșită de Bacon în întregime. În mare parte, metoda de gândire inductivă a rămas la el doar o ipoteză de lucru, o schiță, care a marcat însă mult gândirea științifică și culturală a vremii. Această schiță s-a dovedit a fi o rază
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai puternică forță colonială, țara cea mai industrializată. La aceste condiții social-istorice se raportează evoluționismul agnostic al lui Herbert Spencer (1820-1903), cu cele mai pozitive influențe asupra dezvoltării științelor naturii, în prealabil fertilizat de spiritul logicii inductive a lui Francis Bacon, ca și de fenomenologia dinamicii subiectivității lui David Hume (1711-1776). Psihicul se afla în centrul preocupărilor lui Spencer. În clasificarea pe care o va da diverselor domenii ale științelor naturii, realizată în prima parte a lucrării sale Principiile psihologiei, el
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
contrar contribuțiilor lor fundamentale la explicarea substanței subiective a vieții psihice în reflectarea lumii, au fost reținuți în a-și asuma orice competență sau autoritate de psiholog. În capitolele anterioare am amintit contribuțiile unor gânditori clasici, francezi sau englezi (Francis Bacon, Réne Descartes, Jean-Jacques Rousseau). Lista lor este mult mai mare și-i include pe cei de pe tărâm german, constructori ai raționalismului, de bază de care psihologia avea atunci nevoie, în domeniul dreptului, al religiei George Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831), precum și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
65, 66, 67, 68, 70, 81, 82, 83, 84, 87, 92, 136 Aquino Th. 36, 80, 81, 82, 83, 84, 89 Areches G. 82 Aubert H. 180 Augustus 266, 268, 269 Aurelius M. 267 Băcescu M. 279 Bachelard G. 21 Bacon F. 12, 20, 89, 92, 93, 143, 155 Bain A. 233 Baldwin E.C.S. 188 Baldwin J.M. 217, 219 Behterev V.M. 158, 190 Benedict R. 259, 260 Beniuc M. 265, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
other drug problems in adolescence and early adulthood: implications for substance abuse prevention", în Psychological Bulletin, 112(1), pp. 64-105. Henderson, D., Boyd, C. (1992), "Masculinity, Femininity, and Addiction", în Mieczkowski, T. (ed.), Drugs, Crime and Social Policy, Allyn and Bacon, Boston, pp. 153-166. Henslin, J.M. (1990), Social Problems, ediția a II-a, Prentice Hall, Englewood Clifs, New Jersy. Hewitt, J.P. (1991), Self and Society, ediția a V-a, Allyn and Bacon, Boston. Himmelstein. J.L. (1978), "Drug politics theory: Analysis and
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
T. (ed.), Drugs, Crime and Social Policy, Allyn and Bacon, Boston, pp. 153-166. Henslin, J.M. (1990), Social Problems, ediția a II-a, Prentice Hall, Englewood Clifs, New Jersy. Hewitt, J.P. (1991), Self and Society, ediția a V-a, Allyn and Bacon, Boston. Himmelstein. J.L. (1978), "Drug politics theory: Analysis and critique", în Journal of Drug, 8, pp. 37-52. Himmelstein, J. L. (1983), "From Killer Weed to Drop-out Drug: The Changing Ideology of Marijuana", în Contemporary Crises, 7, pp. 13-38. Himmelstein, Jerome
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
oglinzii între cunoaștere și cenzură / 124 2.3.2. Istoria teoriei idolilor și a încercărilor de cenzură a imaginarului / 126 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală / 129 2. 4. Cenzura metodică a imaginarului / 138 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode / 139 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului / 144 2.4.3. Între Discurs asupra metodei și Meditații. De la o pragmatică a metodei la o cenzură totală / 147 2. 5
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vorbi despre o cenzură a imaginarului științific la începutul modernității axată pe secolul al XVII-lea, cenzură ce surprinde toate aspectele imaginarului. Inițial putem să identificăm o cenzură religioasă reprezentată de reformă, o cenzură metodică pe care o realizează Francis Bacon, René Descartes și nu numai, o cenzură metafizică realizată în primul rând de René Descartes, o cenzură a imaginii asupra cosmosului (trecerea de la geocentrism la heliocentrism) etc. Toate acestea au constituit sursa modificării de imagine specifică perioadei moderne. Anul 1600
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
manifestă în diferite forme, ca reacție și contrareacție la gândirea medievală și la evoluția specifică bisericii catolice. Aceasta este completată de cenzura științifică în care este analizată posibilitatea umană de cunoaștere și unde sunt analizați, în principal, doi autori Francis Bacon (idolii) și René Descartes (scepticismul), urmată de analiza cenzurii prin metodă. Importantă este și cenzura metafizică care reordonează universul repunând omul în centrul construcției ontice și epistemice prin Meditationes de Prima Philosophia. Regândirea cosmosului și lupta dintre geocentrism și heliocentrism
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imediat și fără elemente specifice fantasticului. În funcție de importanța unei persoane la cenzură putem realiza următoarea clasificare (clasificare după subiectul cenzurii): 1. Cenzură individuală: schimbarea de imagine depinde de un singur om. De exemplu cenzura științifică prin intermediul idolilor a lui Francis Bacon, cenzura metafizică a lui René Descartes, cea religioasă a lui Martin Luther sau războaiele lui Napoleon. Este adevărat că o singură persoană nu poate impune o formă a cenzurii, dar ea este cea care o propune și luptă pentru dânsa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]