968 matches
-
matematica și informatica (numai dezvoltări de software); științele fizice (astronomia și științele spațiale, fizica); științele chimice; științele pământului și științele Înrudite cu mediul Înconjurător (geologia, geofizica, mineralogia, geografia fizică, meteorologia și alte științe atmosferice, oceanografia, vulcanologia); științele biologice (biologia, botanica, bacteriologia, microbiologia, zoologia, entomologia, biochimia, biofizica, genetica); științe inginerești și tehnologice: construcțiile civile (tehnici arhitecturale, studii tehnice și științifice, construcții, studii de infrastructură urbană și alte discipline Înrudite); domeniul electric și electronic (specializări În electricitate și electronică, sisteme de comunicații, de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
matematica și informatica (numai dezvoltări de software); științele fizice (astronomia și științele spațiale, fizica); științele chimice; științele pământului și științele Înrudite cu mediul Înconjurător (geologia, geofizica, mineralogia, geografia fizică, meteorologia și alte științe atmosferice, oceanografia, vulcanologia); științele biologice (biologia, botanica, bacteriologia, microbiologia, zoologia, entomologia, biochimia, biofizica, genetica); științe inginerești și tehnologice: construcțiile civile (tehnici arhitecturale, studii tehnice și științifice, construcții, studii de infrastructură urbană și alte discipline Înrudite); domeniul electric și electronic (specializări În electricitate și electronică, sisteme de comunicații, de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În acest scop, unde mortalitatea Însă depășea 50% din numărul celor ocrotiți, ceea ce sporea semnificativ mortalitatea infantilă. Sănătatea publică și mortalitatea infantilă Ceea ce avea să conducă la o scădere notabilă a mortalității infantile au fost progresele În domeniul biologiei (Îndeosebi bacteriologiei), medicinii și implicit igienei și sănătății publice. Întradevăr În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se descoperă aproape toți agenții etiologici ai principalelor boli infecțioase cu impact epidemiologic major (variola, holera, ciuma, difteria, tusea convulsivă, salmonelozele, schigelozele, bacilul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conștientizarea faptului că mortalitatea infantilă are adânci resorturi sociale și că În fapt distruge potențialul uman. Urmarea a fost Întreprinderea unor măsuri colective pentru Îmbunătățirea condițiilor de mediu și de trai; ¾ a doua etapă 1880-1900, determinată de descoperirile În domeniul bacteriologiei și medicinii, ce au condus la prevenția și combaterea mai eficientă a principalelor boli infecțioase cauzatoare de moarte. Igienizarea și alimentația corectă a copiilor grație progreselor medicinii, au contribuit, de asemenea, În mare măsură la reducerea mortalității infantile. ¾ a treia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Numeroasele bacterii se clasifică în două mari clase și anume bacterii Gram pozitive și bacterii Gram negative. Complexitatea procesului de reținere a coloranților de către bacterii este reflectată prin afinitățile lor tinctoriale. Încă din 1884 metoda de colorație GRAM, introdusă în bacteriologie (pentru identificarea bacteriilor) s-a bazat pe adsorbția unor coloranți de către celulele bacteriene. Această tehnică de diferențiere a bacteriilor conține elementele de bază ale mecanismului de acțiune a coloranților bazici funcție de structura internă a celulei (Topală, 1968). Vijayaraghavan și Yun
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
prezenta un exemplu tipic legat de complexitatea procesului de adsorbție a coloranților de către bacterii, care reflectă afinitățile lor tinctoriale. 4.3.1. Afinitățile tinctoriale ale bacteriilor. Metoda de colorare Gram Metoda de colorare Gram, cunoscută încă din 1884, introdusă în bacteriologie (pentru identificarea bacteriilor Gram pozitive și Gram negative) se bazează pe adsorbția unor coloranți de către celulele bacteriene. Această tehnică de diferențiere a bacteriilor conține elementele de bază ale mecanismului de acțiune al coloranților bazici, în funcție de structura internă a celulei (Topală
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
patru ore înainte de prelevare); • proba de urină va fi transportată rapid la laborator (dacă nu este posibil, urina va fi conservată la frigider la 4 șC). Examenul bacteriologic oferă date privind: - citologia: leucocite și hematii pe ml sau pe mm3; - bacteriologia: identificarea și numărul de germeni pe ml; această identificare este cuplată cu antibiograma. O infecție urinară este definită, după ECBU, prin asocierea unei leucociturii >104 /ml (sau 10/mm3) cu bacteriurie de > 105 UFC (unități formatoare de colonii). Leucocituria este
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
său caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri, dar abia în 1985, F. Cavara a demonstrat etiologia bacteriană a bolii, izolând din tumorile de la vița de vie o bacterie cu care a reușit să reproducă tumori. E.F.Smith, părintele bacteriologiei fitopatogene, a introdus termenul de cancer la plante, considerând că etiologia acestei boli este similară cu cancerul de la animale. În prezent prin cancer la plante se înțelege boala produsă de o bacterie caracterizată prin tumori cu proliferare continuă și autonomie
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1899) de către Fraun iar Appel (1902) și Hall (1902) izolează bacteriile pe care le denumesc Bacillus phytophtorus și B. atrosepticus. În starea fitosanitară a României pe anul 1930 este semnalat agentul patogen al acestei boli sub denumirea de Bacillus solaniperda. Bacteriologii și fitopatologii care au evaluat pagubele produse de această boală, au stabilit că în câmp acestea variază între 1-5 % și 10-15 % în depozite, iar uneori în depozitele prost aerisite pagubele pot ajunge la 70 %. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
teorie celulară"; "targhet theory"/ "théorie de la cible"/ "teoria țintei". III.8.2. Metafore-titlu Această categorie de metafore conceptuale are impact în titrarea domeniilor științei. Desemnează printr-un construct metaforic sfera de competență științifică a unei discipline, a unui domeniu/ ramură: bacteriologie, virusologie, venerologie, pneumologie, ihtiologie etc. În epistemologia tradițională, canonică a științelor medicale se recurge adesea la intuiția raționamentelor în titrare. Fundamentală rămâne în metafora-titlu, relația strânsă dintre știință/ logos și modelul cultural greco-latin în conceptualizarea domeniilor cunoașterii. Cuvântul πνεΰμα, -ατος
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
transparentizează, în sensul în care știința nu recurge la complicarea titlurilor, așa cum se întâmplă în discursul literar. Metafora-titlu a subdomeniului se racordează la conținutul cognitiv, în ramurile tradiționale ale medicinii europene, prin numeroase alte constructe conceptuale: subdomeniul "microbiologie" în raport cu ramurile: "bacteriologie", "micologie", "protozoologie", "virologie", "parazitologie", "algologie". IV.3.1. Titrarea non-canonică și medicina viitorului În fiecare perioadă de evoluție a științei funcționează o anumită modalitate a titrării, solidară cu nivelul cunoașterii, cu tehnologia de avangardă. În secolul XX medicul recurge la
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Relevanța raționamentelor este dată de rezultate specifice: constructul metaforic angajează o imagine abstractă; materializează lingvistic imaginea abstractă. În plan secund, generează câmpuri conceptuale, subansambluri de concepte în diferite grade, aflate în raporturi de subordonare, coordonare, incluziune etc. În medicină, subdomeniul Bacteriologie s-a dezvoltat pe matricea βακτηρία,- ας: Tabel nr. 6: Matrice și construct metaforic Domeniul țintă Domeniul sursă Metafora specializată Tip de bacterie Vegetal: bastonaș, vărguță (cf. lat. bacillum,-i s.n. Cicero îl utiliza cu accepțiunea de "vărguță"). bacil (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
traumatisme toracice închise). S-au mai citat empieme pleurale după: hernie diafragmatică strangulată, aspirație de corp străin în arborele traheo-bronșic, pneumotorax spontan cu fistulă bronho-pleurală, micoză pulmonară. Suprainfecția unei pleurezii purulente tuberculoase este frecventă, rezultând un proces supurativ pleural mixt. Bacteriologie Agenții microbieni implicați în declanșarea procesului infecțios pleural au cunoscut o schimbare drastică de ierarhie. Schimbarea este în legătură strânsă cu era antibiotică și cu prezența din ce în ce mai frecventă a bolilor debilitante (diabet zaharat, maladii imunologice, droguri imunosupresoare). Astfel, în era
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
importanța prevenirii (profilaxiei) bolilor infecțioase prin vaccinare. Aprofundând procesul prin care organismele distrug microorganismele, el reușește să reducă mortalitatea flagrantă prin febră puerperală și creează două vaccinuri esențiale contra turbării și antraxului. Împreună cu Ferdinand Cohn46 și Robert Koch47, pune bazele bacteriologiei ca știință de sine stătătoare. Studiind holera găinilor, el a observat că bacteriile dintr-o anumită cultură de holeră inoculate găinilor nu au reușit să provoace boala. Administrează acestor găini noi culturi de bacterii, dar nici de această dată nu
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și tipul III conține Ruminococus. Dietele de lungă durată sunt singurele care-l pot influența. Sir Alexander Fleming (1881-1955), biolog și farmacist scoțian, este descoperitorul rolului de antibiotic pe care-l are ingredientul activ al mucegaiului, deschizând orizonturi noi în bacteriologie, imunologie și industria farmaceutică. Ca elev al școlii Moor și Darvel din Londra, câștigă o bursă pentru Academia Kilmarnock. O moștenire îi oferă posibilitatea să-și plătească studiile de medic la facultatea de medicină St. Mary și, la vârsta de
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Agostino Bassi, prin lucrarea Von den Miasmen und Kontagien ("Despre miasme și contagiuni") publicată în 1840, contribuie la evidențierea microorganismelor ca sursă principală a infecțiilor. Pune bazele teoriei "germinale" a bolilor. 46 Ferdinand Julius Cohn (1828-1898), biolog german, fondator al bacteriologiei și microbiologiei moderne. Studiază botanica și devine cerecetător la Universitatea din Breslau. Cu ajutorul unui microscop realizat de Simon Plössl și cumpărat de tatăl său, studiază creșterea și înmulțirea celulară a plantelor. Are studii asupra bacteriilor utilizate de Pasteur pentru obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
foarte joase. Metoda este folosită pentru sterilizarea medicamentelor, a țesuturilor sau a culturilor celulare; prezervarea viabilității celulelor se obține prin înglobarea în medii speciale care să le protejeze. 1.2.8. STERILIZAREA PRIN FILTRARE Este folosită în mod curent în bacteriologie, pentru sterilizarea mediilor de cultură, a unor medicamente și pentru sterilizarea aerului din sălile de operații. Se folosesc filtre cu porozitate riguros controlată care nu permit trecerea microorganismelor. 1.3. ANTISEPSIA 1.3.1. GENERALITATI Substanțele antiseptice și dezinfectante, sunt
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
strict supravegheat al eventualelor infecții); recidivei litiazice (peste 1/3 din pacienții cu rinichi unic chirurgical vor face litiază!); hipertensiunii arteriale. Este evident că această monitorizare se poate face prin colaborare cu o policlinică care, pe lângă laboratoarele de biochimie, și bacteriologie trebuie să aibă și un laborator de radiodiagnostic. În funcție de starea rinichiului la externare, de patologia asociată, de timpul de apariție/reapariție al calculilor pe rinichiul unic și nu În ultimul rând de nivelul educațional al pacientului controalele periodice vor fi
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
În 1923. Singurul român care a luat până la urmă un Premiu Nobel, dar ca american de origine română, a fost, În 1974, medicul George Emil Palade (născut În 1912). Există de altfel În România o pleiadă de medici, Începând cu bacteriologii Victor Babeș (1854-1926) și Ion Cantacuzino (1863-1934), neurologul Gheorghe Marinescu (1863-1938)... Românii se consideră foarte Înzestrați pentru medicină; din păcate, Înzestrarea tehnică nu este pe măsură. Cu siguranță că nici un medic român nu a cunoscut celebritatea mondială a doctoriței Ana
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unde a obținut și titlul de Doctor În Educație, În 1906. El s-a Întors apoi În Viena, unde a lucrat mai Întâi ca medic militar Într-o garnizoană din oraș și după aceea ca asistent la Laboratorul Central de Bacteriologie din Viena, sub conducerea doctorului Robert Döerr. Afilierea sa cu o instituție militară s-a dovedit providențială, deoarece i-a oferit posibilitatea de a observa În mod direct eficiența noilor vaccinări preventive folosite de trupele austro-ungare. Este probabil ca timpul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Popovici. Anul II: Farmacologie profesor Mironescu; Chimie organică profesor Șumuleanu; Chimie analitică conferențiar Popovici; Farmacie chimică galenică profesor Deleanu. Anul III: Farmacie chimică și galenică profesor Deleanu; Analize chimice și băuturi profesor Deleanu; Igienă profesor Ciucă; Chimie analitică profesor Coniver; Bacteriologie profesor Slătineanu. Bazele materiale nesatisfăcătoare și caracterul însuși al acestei secții întărea impresia provizoratului. În anul următor, în Cameră, s-a hotărât desființarea secțiilor de farmacie de la Cluj și Iași; decizia este îndeplinită printr-un Ordin ministerial. Reacția locală este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
profesor A. Popovici, Mineralogie V. C. Buțureanu, Chimie minerală N. Costăchescu, Fizică Th. Ionașcu (Facultatea de Științe), Farmacologie I. Enescu, N. Costăchescu, Farmacie chimică și galenică N. Deleanu, Analize alimentare și băuturi N. Deleanu, Toxicologie N. Deleanu, Igienă M. Ciucă, Bacteriologie Al. Slătineanu. În anul următor, profesor N. T. Deleanu se transferă la București. Catedra este atribuită profesorului Alex. Ionescu-Matiu. Secția se consolidează cu timpul, cursurile, însă, sunt predate de către profesori aparținând, în majoritate, facultăților de medicină și științe. În 1930
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
T. Deleanu se transferă la București. Catedra este atribuită profesorului Alex. Ionescu-Matiu. Secția se consolidează cu timpul, cursurile, însă, sunt predate de către profesori aparținând, în majoritate, facultăților de medicină și științe. În 1930, în planul de învățământ figurează următoarele cursuri: bacteriologie, chimie analitică și calitativă, igienă și parazitologie, botanică, chimie analitică calitativă, chimie analitică cantitativă, chimie alimentară, chimie minerală, chimie organică, farmacie organică și galenică, fizică experimentală, farmacologie, mineralogie, toxicologie și chimie biologică. Cu această structură, Secția de farmacie și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și unde și-a desfășurat aproape întreaga carieră. Între 1873 și 1880, îl găsim la Paris, ca student al Facultății de Medicină și extern al spitalelor. Pe planul evoluției medicinii, perioada coincidea cu afirmarea concepției anatomo-clinice, completată fructuos cu descoperirile bacteriologiei și apariția celor dintâi tehnici de investigație endoscopică. Mai târziu, în cariera sa, C. Thiron a luptat pentru modernizarea practicii medicale în spiritul acestor concepții. În 1885, după susținerea doctoratului, reîntors la Iași, dr. Thiron a fost numit profesor suplinitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
astăzi. Cele două persoane importante sunt doi medici, celebrii profesori Cantacuzino și Slătineanu. Despre cel de-al doilea vreau să scriu, aici, câteva rânduri; despre celălalt, când voi putea reproduce magnifica fotografie. Așadar, o însemnare despre Alexandru Slătineanu, profesor de bacteriologie și întemeietor al unei importanțe școli de medicină din Iași și din România. Este greu să faci evocări despre oameni pe care nu i-ai văzut niciodată, dar care nu au devenit încă abstracțiuni postume. Din acest motiv am amintit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]