1,700 matches
-
relevarea și totodată pe recuperarea prin textul poetic a golului existențial. În Arta consumului (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), G. experimentează ludic posibilitățile combinatorii ale cuvintelor și ale variantelor de limbaj, pentru a verifica limitele poeticului și a surprinde stereotipiile și banalitatea cotidianului. Fascinat mereu de forța, dar și de precaritatea cuvintelor, poetul explorează, de asemenea, capacitatea acestora de a exprima dimensiunea esențială a existenței și în versurile din Arhipelogos (1997) și din Pantaloni și cămașă (2000), consacrate condiției dramatice și totodată
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
și atemporalitate, LCF, 1975, 9; Cornel Ungureanu, Romane de dragoste, O, 1975, 13; Liviu Leonte, Tradițional și modern în proză, CRC, 1975, 14; Valeriu Cristea, Romanul unui destin, RL, 1975, 16; Ion Vlad, Proza lucidă, TR, 1975, 16; Val Condurache, Banalitate și profunzime. Mihai Giugariu, „Magdalena”, CL, 1975, 5; Raicu, Critica, 160-193; Nicolae Manolescu, Realism și romanesc, RL, 1978, 21; Ion Olteanu, „O vacanță atât de lungă...”, ST, 1978, 10; Iorgulescu, Firescul, 213-216; Elena Tacciu, Dialectica scrisului, RL, 1980, 30; Moraru
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
în cheie lirică, poematică, fie în manieră ironic-fantezistă. Protagonistul povestirilor este, în mod obișnuit, un tânăr, un adolescent (fără nume ori cu numele Trică sau Anselmus), tip de singuratic vagant, inadaptat, uneori pradă reveriilor, alteori în conflict cu lumea (cu banalitatea urâtului, cu răul), mai mult, hipersensibil, nevrotic decât un revoltat furios. Prozatorul construiește parabole delicate care traduc stările (acțiunile) personajului, ca în Fluturele alb, sau înscenează „comediile” inocente (care sfârșesc adesea rău) ale acestuia, ca în Mera Maria, Oameni de
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
s-a mai întâlnit. Căci, altfel, nu este decât un poet tern, un versificator ocazional, uneori îndemânatic, cel mai adesea convențional și festiv (în 1855 alcătuiește culegerea Buchetul poetic, dedicată domnitorului Grigore Al. Ghica „la onomastica sa din 25 ianuarie”). Banalitatea și monotonia domnesc peste stihuri, fie că e vorba de poezii erotice, elegii sau sonete, imnuri și balade, fie de versificări în formă populară. Înclinația spre filosofare nu face mai profundă această poezie. O temă importantă este cea patriotică. G.
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
un foarte personal jurnal de lectură, substanța unui vers celebru, a unui aforism. Versurile ei, desen liniștit, limpede, aproape caligrafic, închid însă mărturisiri, reflecții și glose care vin dintr-o zonă a căutării continue, neliniștite. Înstrăinat, refractar și disprețuitor față de banalitate și prozaism, eul se regăsește pe sine într-un Ev Mediu idealizat. În multe reverii sentimentale este contemplată dragostea, trăire gravă, unică, însoțită de gesturi solemne sau eroice. Atunci când presentimentul morții se intensifică, din voluptatea renunțării, a jertfei în numele iubirii
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
multe trăsături în comun cu autoarea, suferă un accident de călărie și, internată într-o clinică de coxalgici, asistă la moartea unui prieten, semn că moartea îi este și ei predestinată într-un viitor apropiat. Romanul indică încă din titlu banalitatea stranie a unor vieți debusolate, trăită doar la nivelul senzațiilor, epidermic; o continuă obsesie a ratării domină cadrul apăsător erotic al intrigii. Zilele nu se întorc niciodată s-a bucurat de un considerabil succes de public și de aprecieri măgulitoare
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
alb... și alte păsări, apărută în 1936, a fost reeditată, cu unele modificări, la Chișinău (1943) și la Iași (1972). Majoritatea schițelor și nuvelelor din acest volum surprind într-o manieră aproape cehoviană scene grotești din viața cotidiană, a cărei banalitate este caricaturizată. Intervenția unei breșe în monotonia existenței - prin intermediul unui element ce sparge tiparul rutinei - provoacă degringoladă, răstoarnă scara așa-ziselor valori, percutează ansamblul stereotipiilor care dau suport traiului de zi cu zi. Efectul de șarjă vine și din studiul
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
Macedonski vedea în el un deschizător de drum: „Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes cu toată tehnica veche a versificației, cu toate banalitățile de imagini și de idei ce multă vreme au fost socotite, la noi și în străinătate, ca o culme a poeticei și a artei. El, împreună cu alți câțiva, [...] a cutezat ce încă, la noi, afară de două sau trei excepții, n-
LIGA ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287806_a_289135]
-
dimpotrivă, de sentimentul tulburător al diversității infinite, de acela al precarității omului și a civilizațiilor, a „tărâmurilor”. În două rânduri e descrisă insula Helgolanda, iar fotografia plină de cețuri nordice rămâne în memorie pentru totdeauna. Textul își extrage poeticitatea din banalitate, din prozaism, din exactitate: transoceanicul, ,,Blücher”-ul, are atâtea și atâtea cabine, motoare, e de două ori mai lung decât cea mai înaltă clădire din lume, are telegraf la bord, lumină electrică, dușuri și restaurante: așa începe poematicul modern al
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
ce prezentau vorbirea corectă. A transcris frazele din manual, a inventat altele întrutotul asemănătoare și le-a transformat în parodica „anti-dramă” La Cantatrice chauve, descrisă de el ca „o tragedie a limbajului”, dramatizare a imposibilității comunicării între oameni, a înspăimântătoarei banalități și a vidului interior ce caracterizau, după părerea sa, lumea modernă. Articolele din presa românească a anilor ’30 schițaseră această concluzie, iar acum el își crease un cadru mai prielnic expunerii ei și reducerii la absurd a actelor vieții cotidiene
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
Larian, la Paris, unde colaborează cu cronici la Radio France Internationale. Debutează în 1951 cu recenzii, la „Viața românească”, iar prima carte, monografia Liviu Rebreanu, îi apare în 1967, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Urmează eseuri - Gogol sau Fantasticul banalității (1974), Nicolae Labiș (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), Calea de acces (1982), Journal en miettes cu Eugène Ionesco (1993) -, culegeri de cronici - Structuri literare (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor), Critica - formă de viață (1976), Practica scrisului și experiența lecturii (1978), Printre contemporani
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
să facă înțeles procesul prin care freamătul interior și neliniștea s-au transformat în operă, devenind calm și obiectivitate. Cu alte cuvinte, tot spiritul creator este cel observat. Totuși, însușirile criticului își dau întreaga măsură în cartea Gogol sau Fantasticul banalității, unde reușește să evite ceea ce i s-a întâmplat în întâlnirea cu alți mari scriitori, și anume ca, însuflețit de religia literaturii, să îi așeze într-o lumină transcendentă, de infailibilitate, de supremă înțelegere a vieții, până la a stârni o
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
Stilul, deși „sec”, place, are un farmec al său, specific, ce ține probabil de modul „ascuțit” al rostirii, de proprietatea termenilor, de adecvarea netrudnică a expresiei. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Liviu Rebreanu, București, 1967; Structuri literare, București, 1973; Gogol sau Fantasticul banalității, București, 1974; ed. (Avec Gogol), tr. Odile Serre, Lausanne, 1992; Critica - formă de viață, București, 1976; Nicolae Labiș, București, 1977; Practica scrisului și experiența lecturii, București, 1978; Reflecții asupra spiritului creator, București, 1979; Printre contemporani, București, 1980; Calea de acces
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
transcendent. Prin Eul spiritual, un individ poate depăși lumea, dar concomitent se poate autodepăși. Această depășire nu trebuie Înțeleasă ca un act de trecere spațială Într-o lume de dincolo, ci ca o transpunere a subiectului uman din starea de banalitate lumească În starea la care aspiră ca subiect al idealurilor sale. Eul spiritual oferă persoanei acea deschidere metafizică, care Începe o dată cu revelația transumanului, a ieșirii din banalitate, a desprinderii de starea de impuritate lumească și intrarea În starea de puritate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lume de dincolo, ci ca o transpunere a subiectului uman din starea de banalitate lumească În starea la care aspiră ca subiect al idealurilor sale. Eul spiritual oferă persoanei acea deschidere metafizică, care Începe o dată cu revelația transumanului, a ieșirii din banalitate, a desprinderii de starea de impuritate lumească și intrarea În starea de puritate transmundană. Este, de fapt, Împlinirea aspirației de reintegrare În starea sau condiția originară a naturii umane. În această privință, morala creștină și psihologia morală se Întâlnesc În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
are un caracter mitic particular, dar trebuie să avem În vedere faptul că tendința de reprezentare mitică sau nevoia individului de mitizare este una dintre tendințele sale fundamentale, prin care acesta anulează compensator o realitate inacceptabilă. Fabulosul mitic Înlocuiește Întotdeauna banalitatea realului. Transcendența face posibil faptul ca persoana să poată avea permanent la dispoziție două planuri virtual posibile ale existenței sale: planul realității obiective, concrete și planul realității transobiective, imaginare, ale aspirațiilor unei deschideri nelimitate. În felul acesta, orice individ Își
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
închisă în formule cel mai frecvent banale, aproape antipoetice. Iubirea înseamnă „o luptă pe viață și pe moarte”, o nebunie sălbatică și amară, iar femeia va fi posedată „din tălpi și până în creștet”. Îndrăznelile imagistice sunt minate și ele de banalitate și alunecă uneori în vulgaritate. Despărțirea îndrăgostiților este imaginată într-o emfatică poză atletică: „În ultimă forțare, / Fantastica ta fugă se va schimba în goană, / Sandalele s-or rupe...”. Iubirea fiind „singura putere profundă și supremă / ce-ntr-adevăr există”, pierderea ei
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
ești / În prima ninsoare, în fulgii / Acoperindu-ți umerii - semne de întrebare” (Hibernală). Nostalgia și hieratismul domină peisajul hiperboreean, e „o pace deplină, cum n-a mai fost” (Elice). Și în placheta următoare, Ora crepusculară (1993), pendularea între amintire și banalitatea cotidiană este rostită pe un ton temperat, cu nuanțe livrești, creând o ambianță proprie. Autorul găsește surse poetice ilustre în Nichita Stănescu („Trecuse iarna - / Cu oasele ei albe, prelungi”) sau în G. Bacovia („Și iată, azi ca și ieri”). Obsesia
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
cu vederi din/ Orient...” (Prospect). Tehnologia și mondenitatea, viteza și luxul nu elimina singurătatea, exilul, durerea, moartea, ci, în economia unei lumi ,,grăbite”, ,,ocupate”, le fac încă mai insuportabile, prin diminuarea umanului. Poemele capătă alura unor „scrisori deschise”, înregistrând neutru banalități: ,,la starea civilă s-au înscris trei industrii noi/ și un trust./ iată-l pe domnul Rockefeller întorcându-se acasă că un lucrător...”, ,,ai putea câștiga 2 dolari pe zi vânzând ziare...”, odată cu aceste notații insinuându-se ideologia de stânga
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
subterane ce susțin diferitele tipuri de discurs din România comunistă și postcomunistă, urmată de confruntarea acestora cu ceea ce e oferit publicului. Primele două eseuri, Saivane și piramide și Comunismul în texte dramatice, sunt mai puțin convingătoare: în primul caz - din cauza banalității tezei (arhitectura comunistă ca expresie a mecanicii sistemului totalitar), în celălalt - pentru că se ignoră ambivalența discursivă a scrierilor dramatice semnate de Teodor Mazilu, D. R. Popescu și D. Solomon, pe care Ș. îi consideră „trei autori poststaliniști”. În consecință, centrul
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
progresa. O evidentă însemnătate o are orientarea și concentrarea atenției asupra celor ce se discută în cadrul unei lecții. Pentru a o facilita, trebuie avute în vedere condițiile elementare care o favorizează. Atenția este trezită imediat de ceea ce este nou, necunoscut. Banalitatea „adoarme” atenția. Observăm ușor stimulii intenși, obiectele mari, în culori vii. De asemenea, mișcarea, variația atrag atenția; dar mai importantă decât toate acestea este prezența interesului. Ceea ce ne atrage atenția, chiar dacă nu iese în evidență prin intensitate sau mișcare. De
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
așezăm cel puțin două obiecte. Generalizând , vom obține o constatare matematică: dacă dispunem de n sertare, în care este necesar să așezăm n+1 obiecte, atunci cel puțin într-un sertar vor intra cel puțin două obiecte. Deși pare o banalitate, afirmația este erijată la rang de principiu, cu aplicații spectaculoase și neașteptate din cele mai variate domenii ale matematicii. Vom exemplifica câteva în următoarea secțiune. Exemple: 1) Oricare ar fi trei numere naturale m, n, p, două dintre ele au
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
plimbe citind informația din colțul nord vest al fișelor colegilor. Apoi din nou discută în mici grupe...și așa mai departe. Secretul profesorului organizator al activității constă în a întrerupe discuțiile din grupurile formate înainte ca acestea să degenereze în banalitate. Cifrele din viața mea Este un exercițiu de intercunoaștere care presupune ca elevii participanți să aibă cunostințe medii de limbă străină, de la nivelul A2 în sus. Un elev scrie la tablă doisprezece cifre între 1 și 40, iar toată lumea le
ACTIVITǍŢI LUDICE DE CAPTARE A ATENŢIEI ELEVILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Istrati Liliana – Florica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_907]
-
și deprinderilor, interesele și aptitudinile sale, gradul de originalitate, despre progresul înregistrat de la o etapă la alta a experimentului. Cele mai frecvente criterii după care au fost analizate aceste produse vizează: corectitudinea - incorectitudinea, nivelul realizării(foarte bine, bine, suficient), originalitatea - banalitatea, complexitatea - simplitatea, expresivitatea. Probele și sarcinile de învățare în experiment au variat atât sub raportul naturii conținutului informațional, cât și în ceea ce privește gradul de dificultate al sarcinilor de învățare(simple, medii, dificile). Analizând lucrările copiilor am reușit să-i cunosc mai
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Țara îndepărtată (1974), Pasărea și umbra (1977), Clipa cea repede(1979) și Femeie, iată fiul tău (1983). Acest ciclu - numit uneori „bănățean” și „rural” - a dat măsura valorii sale. Debutând foarte tânăr, T. era autorul unor proze caracterizate de o banalitate „căutată”, tratată cu grație și sensibilitate. Fără să se întrevadă însușiri frapant novatoare, se anunțau, fragmentar și cumva subteran, temele și viziunea viitoarei opere. Prozatorul devine rapid tot mai „îndrăzneț”, racordându-se, în privința tehnicii narative, căutărilor momentului, prin exerciții sistematice
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]