1,477 matches
-
ca focul... dar, încă nu veneau. Totuși, toți șvabii din Pesac, înspăimântați, într-o noapte cu căruțe și boccele s-au retras cu trupele germane spre Ungaria. Ura dintre nemții localnici, apărută peste noapte, și refugiați se extinse în tot Banatul... devenise fără margini. Septembrie veni cu cer senin și nopți limpezi, cum nu mai fuseseră de multe toamne. Soarele învăluia totul cu o lumină blândă. Zilele se scurseră... și săptămânile se scurseră... așa, cum le e dat... Și sfârșitul lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
s-a întemeiat „Luceafărul”), Gheorghe Dinteanu (Amintiri de la „România Jună”) , Ion Russu-Șirianu (Amintiri de la „Tribuna”), Sever Bocu (Memorii) ș.a. Însemnări de călătorie publică Ion Simionescu, Aurel D. Bugariu, Marilina Sever Bocu, M. Ar. Dan, I. M. Simțianu, Octavian Metea (Prin Banatul pitoresc) ș.a., fiind reluate și pagini din Victor Vlad-Delamarina. Se reproduc Maxime și cugetări de N. Iorga, iar Victor Eftimiu susține cu aforisme rubrica „Vorbe... vorbe... vorbe...”. Cronică literară scriu G. M. Ivanov, Octav Șuluțiu, Petre Pascu, Grigore Ion, Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
interesante, cred eu, despre copilărie și adolescență, despre Bacău (orașul, județul), despre foști colegi și profesori, atmosferă etc. - Poate sînteți interesați și de „fragmente” de istoria literaturii actuale. (Termin de redactat volumul 5.) De ex.: „poezia basarabeană actuală”; „poezia din Banatul sîrbesc”, română adică; cea... „bucovineană”, literatura și cultura arâmînă (vor intra în volumul V). Cu stimă, I. R. P.S. și, vă rog, nu mai puneți, acolo, înaintea numelui meu, particula „D-l”! </citation> (11) <citation author=”Ion Rotaru” loc="București
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ovreii scriitori de poezie în românește, acolo în Israel. Ceilalți ovrei stau bine mersi în expunerea mea de ansamblu fieșcare la locul cuvenit. Mai înaintea acestui capitol, penultimul și antepenultimul, mă ocup de basarabeni bucovineni și de poeții români din Banatul sîrbesc, respectiv. Ți-l trimit și d-ta alegi ce ți vine la îndemînă, făcînd într-o mică notă specificațiile de rigoare. Îți mai trimit și altceva pe deasupra: capitolul intitulat Poezia proastă și foarte proastă care se scrie în acest
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nici mai puțin - fusese numit de Viorel Hrebenciuc drept "consilier pentru problemele palestiniene" al Guvernului Văcăroiu, ca și cum Guvernul Văcăroiu și-ar fi ținut ședințele la Tel-Aviv, nu la București. Un terorist Hamas, consilier al Guvernulul României! 3. KADER ȘI PRINȚUL BANATULUI AU SPONSORIZAT, CU UN MILION DE DOLARI, CAMPANIA ELECTORALĂ A LUI ILIESCU DIN '92 Dar asta nu era totul. Potrivit lui "Cațavencu", Kader finanțase campania prezidențială a lui Iliescu din '92 cu un milion de dolari, bani proveniți din contrabandă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
numai Între români și unguri, dar și Între români și sârbi; s-a format Însă și o cultură a diversității etnice). La 1918, regiunea s-a Împărțit Între România și Iugoslavia (partea revenită Serbiei nu24 România mindu-se Voivodina). În 1930, Banatul integrat României avea 54,3% populație românească; al doilea element etnic era cel german, cu 23,8%; ungurii, mai puțini ca În Transilvania, reprezentau doar 10,4%, iar sârbii și croații, 4,3%. Și configurația religioasă era diferită de a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
evreiască” o problemă), dar ar trebui să fie schițată justificarea sau lipsa de justificare cantitativă a clișeului În discuție. Evident, nu voi lua În discuție situațiile de excepție, În care clișeul Însuși era ridicat la rang de lege, ca În Banatul habsburgic din timpul Mariei Tereza : „Deoarece evreii sunt, prin natura lor, negustori, li se interzice exercitarea tuturor celorlalte profesiuni”, sună articolul 59 din Judenordnung, ordonanță emisă În 1776 la Timișoara și valabilă până În 1778. După această dată a intervenit o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Hep !, Hep ! pare să i se fi atribuit În vechime un fel de Încărcătură magică. Ulterior Însă, ea a ajuns o banală formulă ofensatoare la adresa evreilor, folosită mai ales de copii. O Întâlnim folosită și de copiii de șvabi din Banatul românesc, așa cum Îmi comunică prietenul William Totok, originar din această zonă. În timpul sărbătorii Paștelui, copiii șvabi recită o formulă cu elemente depreciative referitoare la evrei : asocierea cu Iuda Iscarioteanul, ademenirea cu mâncare interzisă (carne de porc cu varză), evreul este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
împăcat niciodată cu dominația otomană și se răsculau periodic împotriva sultanului. În urma unei asemenea răscoale, pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, au urmat represalii crunte din partea turcilor și atunci mulți sârbi din Metohia (Kosovo) au migrat spre nord, inclusiv în Banatul românesc de azi. Locul liber a fost ocupat de albanezi, și de atunci a început schimbarea raportului demografic din zonă în favoarea lor. Renașterea statului sârb independent și, ulterior, dezmembrarea Imperiului Otoman au făcut ca provincia Kosovo să devină parte a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
cucerit partea de sud a Bulgariei (cu capitala la Vidin) în 1365 și a trimis în acest teritoriu misionari franciscani, care au convertit doar în câteva zile 200.000 de necredincioși. În 1368 domnitorul Țării Românești, Vlaicu Vladislav a ocupat Banatul Severinului și capitala Vidin; în 1370 el a obținut aprobarea patriarhului din Bizanț pentru înființarea Mitropoliei Ortodoxe a Severinului. Astfel, misionarii franciscani au avut de întâmpinat noi dificultăți în activitatea lor. Dar această mitropolie nu a rezistat decât numai până în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
școli: sârbească, germană și cea latină a iezuiților. Limbile învățate, mai ales sârba și germana, îi asigură funcția de tălmaci, mult solicitat de autoritățile imperiale - reprezentate, în primul rând, de colonelul Paul von Papilla, însărcinat cu încheierea militarizării graniței din Banat a Imperiului Habsburgic - și pe lângă împăratul Iosif II, în repetatele sale vizite în regiune. Deși regretă, nu urmează îndemnurile lui Papilla de a intra în armată, ceea ce îi atrage pentru un timp persecuțiile acestuia, și se orientează spre o carieră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
autorul rămâne tributar mentalității istoriografiei medievale. El apelează la sinopsisuri și scrieri istorice în latină și germană, în prima parte (până la istoria Bizanțului, în secolul al XI-lea) folosește istoria sârbilor a lui I. Raiă și notele de călătorie în Banat ale italianului Francesco Griselini, cronologii românești, surse bizantine. În a treia parte, despre istoria Banatului în secolul al XVIII-lea, recurge la mărturiile unor bătrâni localnici, ale tatălui său, la propriile amintiri, utilizează calendarele și presa vremii, poate și jurnale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
grandilocvenței nepotrivite, risc asumat și evitat cu iscusință. Ar mai trebui remarcate însușirile de cântăreț inspirat al combustiilor erotice, umorul discret și amar, de calitate, recurgerea, convingător susținută artistic, în cadrele modernității, la patrimoniul mitico-folcloric al zonei geografice de obârșie, Banatul de munte (termeni de analogie pot fi Sorin Titel, Florin Bănescu ori, din altă perspectivă, chiar Ștefan Bănulescu). Tematic, opera lui G. e diversă, în condițiile unității de scriitură și de viziune. Funeraliile regelui Gheorghe (roman de sertar, scris în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
românești „dezorientate și venale, lăsată în cea mai mare parte în seama elementelor locale, care pun mai presus de toate interesele personale și trădează”, fapt care trebuia să reprezinte un semnal de alarmă pentru guvernul de la București. Nici românii din Banatul iugoslav nu au fost omiși, datele privind presiunile și persecuțiile autorităților de la Belgrad contra acestora fiind înaintate factorilor de decizie de la București. În ansamblu, activitatea informativă externă a D.P.S.G. din primul deceniu postbelic a reușit să controleze pericolele la adresa statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fie dintre cei cu cazier judiciar”. Nici populația românească din afara granițelor nu se afla în afara sferei de interes a Serviciului Jandarmeriei, astfel încât se cunoșteau atât diferențele de opinii dintre conducătorii locali cât și problemele cu care se confruntau congenerii. În Banatul iugoslav erau cunoscute grupările românești și orientările lor: una era a lui Alexandru Butoarcă, recunoscută și sprijinită de statul român, a doua era gruparea ,,Punia Mebei”, care simpatiza cu sârbii și a treia care ,,spre rușinea noastră ar cam asculta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
erau cunoscute, însă fiecare parte o denigra pe cealaltă și „caută să se împiedice unul pe altul în organizarea politică și națională a regiunii”, conform datelor obținute de S.S.I. O nouă sinteză, intitulată Situația grupurilor etnice român și sârbesc din Banatul sârbesc a reluat, la 27 august 1941, unele date prezentate anterior cumulate cu altele petrecute între timp. Românii din Banat nu aveau o conducere unitară, fiind împărțiți în mai multe grupări, dintre care cele conduse de dr. Alexandru Butoarcă, respectiv
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de interese cu țăranii și consumatorii irlandezi, Împotriva legilor protecționiste ale guvernărilor tory, deoarece grânele românești sau rusești, mult mai ieftine, atenuau foametea și penuria de pe piața irlandeză. După cum scria Gazeta Transilvaniei, prin abolirea protecționismului cerealier, grâul Țărlor Române, al Banatului și al Rusiei de Sud „va căpăta preț acasă și va ieftini cartofii bietului englez și irlandez”. Pe această filieră comercială se stabilesc chiar contacte personale, poate primele exemple de români (respectiv, moldoveni) În Irlanda, deoarece, după cum ne informează Albina
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1819. Ghibu, Onisifor, Contribuții la istoria poeziei noastre populare și culte, Monitorul Oficial, București, 1934. Goldiș, Vasile, Despre problema naționalităților, Editura Politică, Bucucurești, 1976. Gorove, István, Nemzetiség șNaționalitateț, s.n., Pesta, 1842. Griselini, Francesco, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Editura Facla, Timișoara, 1984. Hitchins, Keith, „Alexandru Papiu Ilarian și Timotei Cipariu: șase scrisori”, În Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, IX, 1966. Hodoș, Enea, „Din tinerețele lui Avram Iancu. Versuri atribuite eroului”, În Anuarul Institutului de Istorie Națională
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Filip al V-lea și al Elisabetei Farnese, era la acea dată (1737) rege al Neapolelui (1735-1759). Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , op. cit., pp. 172, 185, 192-195). Francesco Griselini, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Editura Faclo, Timișoara, 1984, p. 126 sqq. Ibidem, p. 150. Pentru colonizări, vezi A. Țintă, Colonizările habsburgice În Banat (1716-1740), Editura Faclo, Timișoara, 1972; Ilie Ghenadie, „Colonizările În Banat În secolele XVIII-XIX”, Analele Banatului, III, 1930; Nicolae Bocșan, Contribuții
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Legende)”, se remarcă în postfața la Rumänische Sagen und Sagen aus Rumänien (1982), volum alcătuit împreună cu Emanuel Turczynski. În Rumänische Märchen ausserhalb Rumäniens (1982), editat împreună cu Ovidiu Bârlea în seria „Veröffentlichungen der europäischen Märchengesellschaft”, sunt adunate povești din Istria, Epir, Banatul sârbesc, Macedonia, Basarabia, Caucaz. Textele (mai mult de jumătate sunt tipărite aici pentru prima dată) îl surprind chiar și pe cititorul român prin frumusețea lor stranie, familiară și totuși exotică. Povestea despre Sfânta Paraschiva (culeasă de la un basarabean) este asemănătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
1862, Drăgănești, j. Bihor - 6.VIII.1942, Vașcău), folclorist. Face gimnaziul la Beiuș, studii „preparandale” la Arad, un curs „complementar” la București (1906) și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri”, „Sibiul umoristic”, „Șezătoarea”, „Timișana”, „Tribuna poporului” ș.a. Ca elev la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Traugott Krug (1847), contribuind prin aceasta la formarea terminologiei filosofice în limba română. Împreună cu N. Bălcescu editează în 1845 „Magazin istoric pentru Dacia”, în care publică studii de istorie națională (Discurs introductiv la istoria românilor, Temisiana sau Scurta istorie a Banatului temisian), numeroase colecții de documente, cronici. Colaborează, de asemenea, cu articole de lingvistică și filologie la revista „Universu” (1848). Membru în Asociația Literară a României (1845), L. a participat direct și cu un rol de frunte la mișcarea revoluționară de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
etnic și teritoriul politic al românilor din Austro-Ungaria, unul din documentele de bază integrate în mapa delegației române la Conferință. Acesta consemnează cele trei probleme cu care se confruntă teritoriul politic al românilor din Transilvania și Ungaria: cea secuiască, a Banatului și a granițelor dinspre nord-vest, din Crișana 47. Concomitent, prin “Neamul românesc” el a publicat o serie de materiale, care au stat ca argumentări naționale la Conferința de Pace. Acestea sunt: Problema săcuiască, Problema Banatului, Problema graniței nord-vestice din Crișana
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
române și alte memorii și note cu privire la chestiuni mai speciale, în favoarea susținerii cauzei unității românilor: Les Roumains et les contrepropositions de la delegation magyare concernant la navigation et les chemins de fer, alte două materiale menite să susțină problema Banatului, Le Banat de Temeschvar și Le Banat de Temeschvar ne peut pas être partagé. Memoriile au fost tipărite în limba franceză și engleză și înaintate membrilor Conferinței de Pace spre informare și documentare. 59 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 353. 60 61
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
note cu privire la chestiuni mai speciale, în favoarea susținerii cauzei unității românilor: Les Roumains et les contrepropositions de la delegation magyare concernant la navigation et les chemins de fer, alte două materiale menite să susțină problema Banatului, Le Banat de Temeschvar și Le Banat de Temeschvar ne peut pas être partagé. Memoriile au fost tipărite în limba franceză și engleză și înaintate membrilor Conferinței de Pace spre informare și documentare. 59 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 353. 60 61 62 41 Totodată, a pregătit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]