2,062 matches
-
Și am început să scriu versuri despre asta. Un fel de cochetării, aș zice. De pildă, proiectam în imagini sumbre sfârșitul: Pe orice stradă aș porni/ ea mă duce la marginea orașului,/ în locul acela unde e mereu ceață și o baracă de carton, goală, m-așteaptă./ E atât de strâmtă baraca asta că mi se lipește de corp/ ca o haină sau ca un coșciug sărăcăcios. Ce a urmat? Cu timpul, frica de moarte, frica de suferință fizică, frica aceea atât
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
de cochetării, aș zice. De pildă, proiectam în imagini sumbre sfârșitul: Pe orice stradă aș porni/ ea mă duce la marginea orașului,/ în locul acela unde e mereu ceață și o baracă de carton, goală, m-așteaptă./ E atât de strâmtă baraca asta că mi se lipește de corp/ ca o haină sau ca un coșciug sărăcăcios. Ce a urmat? Cu timpul, frica de moarte, frica de suferință fizică, frica aceea atât de vie, atât de presantă, s-a stins, s-a
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
dure din locul respectiv. Eram în anii în care documentarul, dar și filmul românesc de ficțiune erau privite cu lupa de către cenzori. Atunci, într-o noapte, am luat cutia de scrisori și am dus-o la mine în cameră, în baraca unde stăteam. Am făcut ceea ce moral nu era voie și am deschis scrisorile acestor oameni, pe care ei le puseseră la cutia poștală. Apoi, am pus cutia aceea la loc, minus vreo 25 de scrisori. I-am căutat pe oamenii
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
punerea în aplicare imediată a celor 20 de puncte și șase anexe ale Convenției de Armistițiu, semnată la Moscova pe data de 12 septembrie 1944. Mai departe, Bontaș scria: „...Piața a fost curățită și în locul zarzavagiilor evacuați, s au predat barăcile și măcelăriile celor ce s’au pus la dispoziția Orașului și astfel locuitorii nu au suferit decât trei zile de lipsa acestor alimente”. f. „Nici un ban, nici un act, nici un indiciu” În acești termeni a prezentat Bontaș situația financiară a orașului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Milicescu, în locul căreia s-a zidit liceul, casa Mavromati Sion, în locul căreia s-a construit palatul municipal (...) și alte vreo cinci sau șase case boierești sau negustorești. Restul, și mai cu seamă ulița mare (ulița Negustorilor, n.n.), erau compuse din barăci mici, în pământ, cu podețuri înaintea ușilor și cu mușchi verde pe acoperăminte”. Descrierea de mai sus ne edifică atât asupra lipsei de reglementare din domeniul construcțiilor cât și asupra dezechilibrului existent între „puterile” locale. Peisajul urban se afla sub
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de construcție a locuințelor private ale particularilor. Stilurile sunt extrem de amalgamate și neuniforme, oferind orașului un habitus arhitectonic pestriț, obositor. În zonele periferice dominante erau locuințele cu o arhitectură modestă, asemănătoare unor case țărănești - cu una sau dou) odăițe - și barăcile din lemn, ce serveau fie ca locuință, fie ca prăvălie sau magazie. Construcțiile au fost ridicate de a lungul arterelor de penetrație, unde cârciumile și prăvăliile mărunte se înmulțesc, „aținând calea țăranilor care și-au desfăcut produsele și sunt <<buni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
susțineau acoperișul. În linii mari, demolările au continuat până la sfârșitul anilor ’20, fără ca acest efort să înregistreze la final un bilanț pozitiv. Practic, până în anul 1929, singura zonă din care administrația locală a reușit să „șteargă” orice urmă a inesteticelor barăci a fost hala de victualii. Despre această mică „victorie”, dar și despre rezultatele modeste ale „războiului” împotriva clădirilor cu iz de șandrama, ne vorbește unul din articolele ziarului „Bacăul” din octombrie 1929: „În sfârșit, barăcile de la hala de victualii s-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
șteargă” orice urmă a inesteticelor barăci a fost hala de victualii. Despre această mică „victorie”, dar și despre rezultatele modeste ale „războiului” împotriva clădirilor cu iz de șandrama, ne vorbește unul din articolele ziarului „Bacăul” din octombrie 1929: „În sfârșit, barăcile de la hala de victualii s-au dărâmat. Au mai rămas <<câteva>>, de cari n-are să se mai lege nimeni, de frică să nu se piardă sămânța. Edilitatea târgului nostru nu suferă cine știe ce, că au mai rămas câteva sute de șandramale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care s-a extins la un alt depozit de cherestea din imediata apropiere”. În câteva minute, „datorită vijeliei, ce împrăștia la distanțe mari scântei și chiar cărbuni aprinși”, flăcările au cuprins, pe o rază ce varia între 5-10 metri, toate „barăcile de lemn, clădirile în paiantă, acoperite cu șindrilă”, precum și un depozit de benzină. Acesta a fost doar nucleul Marelui Incendiu. Situată la o distanță apreciabilă față de locul catastrofei, unitatea de pompieri din localitate a fost anunțată cu o considerabilă întârziere
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
depozitează în timpul nopții gunoaiele din curțile lor”. Șapte ani mai târziu, antreprenorul Paveglio Santo a demarat lucrările de amenajare a pieței aflată la intersecția străzilor BacăuOcna cu I. S. Sturza. În jurul rondului din această intersecție a fost construit un trotuar, barăcile au fost ridicate, terenul a fost gazonat și împrejmuit cu grilaj de fier. Lucrările au fost dictate atât din rațiuni estetice, cât și sanitare. Având o poziție centrală, spațiul fusese până atunci „loc de dejugare pentru căruțele ce veneau în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
această ridicare a noastră n-am avut boieri cu dragoste de târgul lor, care să stăruiască pentru noi sau să cheltuiască din avutul propriu pentru a înfrumuseța orașul cu palate, vile sau parcuri. (...) De aceea am rămas o așezare de barăci, cu ulițe desfundate și cu zidurile caselor egrasiate de urină”. II. G. Ordinea și siguranța publică. Paza orașului Poliția comunală Bacău a fost înființată în anul 1864, odată cu intrarea în vigoare a legii de organizare a comunelor. Potrivit prevederilor legale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moderne au fost provocate în special de fenomenul migrației forței de muncă ieftină (necalificată) din zonele rurale spre cele urbane. Fenomenul a generat o scădere semnificativă a salarizării și o înrăutățire a condițiilor de viață. Traiul în comun, în binecunoscutele barăci din lemn, supraaglomerate, lipsite de energie electrică sau de căldură, prost aerisite - amplasate, de regulă, în imediata apropiere a fabricilor - sunt detalii care descriu o insalubritate cronică a spațiului de locuit. Deloc întâmplător, un astfel de habitat a favorizat, alături de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
familiile lor, prin autoritățile de care depind; militarii, prin intermediul Ministerului de Război, sau prin garnizoanele locale; lucrătorii din atelierele statului, județelor, comunelor, și cei din întreprinderile particularilor prin Ministerul Muncii sau prin organele sale; populația din orașele reședință de județ, prin barăci sau magazii publice, ce se vor înființa prin îngrijirea primăriilor respective”. Raționalizarea consumului pentru alimentele de primă necesitate i-a afectat pe toți locuitorii orașului, în special pe cei care nu făceau parte din categoria funcționarilor de stat. Pentru aceștia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
După cum se preciza în document, banii trebuiau folosiți pentru „cheltuieli de folosință publică, precum poduri, ulițe, apăducuri și altele, iar nu pentru desfătări”. Până în anul 1874 reprezentațiile teatrale s-au desfășurat în condiții improprii, fie în case particulare, fie în barăci construite din scândură, pe scene improvizate, rolurile fiind jucate de diletanți, „în special de tineri elevi, majoritatea fii de negustori, veniți vara în vacanță”. La nivelul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, sincopatele „stagiuni” ale teatrului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Coana Chirița”. Datele arhivistice locale indică faptul că, în anul 1872, la Bacău a evoluat și trupa condusă de reputata actriță italiană Fanny Tardini, la care a fost sufleor și Mihai Eminescu. Directorul acestei trupe își construise în oraș „o baracă mare de scânduri, în care intrau aproximativ 700 de persoane”. Tot în această perioadă a evoluat la Bacău și trupa condusă de Matei Millo. Începând cu anul 1874, sub direcția lui Mihai Climescu, reprezentațiile teatrului local s-au desfășurat în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Eroi uitați. Cimitire militare din anii 1916-1918, aflate pe teritoriul istoric al județului Vaslui Moto: „În ianuarie ’917, locomotivele trenurilor șuierau în gara Bârzești, clopotele de la biserica noastră din Călugăreni băteau în dungă și coloane lungi de soldați veneau în barăcile de scânduri de pe Dealul Mezatului..(...)...au adus cu ei și tifosul exantematic...”. (Fragmente din mărturia Ecaterinei Chiratcu în vârstă de 100 de ani, din satul Călugăreni, fosta comună Bârzești, județul Vaslui, înregistrată de autor la data de 26 august 2007
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Intenția șefilor militari era clară: inamicul nu trebuia să pună mâna pe atâția oameni folositori armatei. S-ar fi vrut ca evacuarea să fie făcută într-o anumită ordine, adică: întâi detașamentele de geniști să construiască în Moldova tabere din barăci de scânduri sau corturi de campanie care urmau să adăpostească până la 3.000 de oameni, și abia după aceea să fie aduși proaspeții recruți c ear fi trebuit să fie însoțiți de ofițeri, subofițeri și gradați care urmau să se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
constituită în cimitirul sătesc o parcelă militară separată de mormintele civililor. Nu mai are semne distinctive (cruci) dar nici nu a fost deranjată de localnici. Pe acest cimitir crește acum iarba peste eroii noștri. Tabăra militară a fost ridicată din barăci pe Dealul Bisericii. La Negrești s-a întâmplat același lucru: tabăra a fost ridicată pe Dealul Crăcănata iar militarii decedați au fost înhumați într-o parcelă separată a cimitirului comunal, în gropi comune. Parcela militară a fost masiv deranjată de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Media de vârstă a eroilor a fost de 26,9 ani. Șase soldați au fost găsiți morți prin îngheț într-un vagon garat în stația CFR Negrești. k. Oșești Pe teritoriul acestei comune răzeșești, și au constituit tabere militare din barăci două unități: Regimentul 63 Infanterie Călărași și Regimentul 74 Infanterie Constanța. Regimentul din Călărași și-a ridicat tabăra pe Dealul Saivanelor iar cel din Constanța la punctul numit de localnici „Lutărie”. Fiecare dintre ele a avut cimitir militar. Niciun semn
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
anului 1917, conform informațiilor primite de la martorul Ion (Jenică) Holban născut în anul 1914, au început să sosească la Vulturești primii militari ai Regimentului 3 Artilerie Brăila. Nu prea târziu, a sosit toată unitatea care și-a amenajat tabăra din barăci pe Dealul Bujoreanu, lângă „Fântâna babei Ioana”. Molimele au început, în curând, să secere viețile acestor ostași. Aici și-au pierdut viața 93 de oameni care au fost înhumați în partea de nord-est a cimitirului sătesc. La fel ca și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
s-ar mai fi întors sub cizmele mustind de sânge ale soldaților ruși nici în ruptul capului. Atunci, în anii 1944 1946 s-a înregistrat un fenomen aproape global în rândurile năpăstuiților refugiați care fugeau de sub escortă sau de prin barăcile în care fuseseră cazați și rătăceau prin țară pentru a nu fi prinși. Sub aparența unui spirit umanitar deosebit, „grijuliii” ofițeri sovietici îi supuseseră pe oficialii români unor presiuni extrem de mari obligându-i să procure urgent absolut tot ce aveau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
căuta să scape cât mai repede de pancarte, care alegorice, echipamente sportive, steaguri ale partidului sau ale României cu stema comunistă în centru, pentru a „prinde” un loc liber la grădina-restaurant „Parcul trandafirilor” și, mai târziu, la „Copou” sau la barăcile improvizate de la Parcul silvo-cinegetic Brodoc, unde un biet câine „dingo” veșnic năpârlit, o căprioară jumulită și un mistreț chior își duceau amărâtele zile. Acolo, truditorii grătarelor fierbinți și ai navetelor cu sticle de bere sau vin, își făceau dintr-o dată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de grupări ale societății civile sensibile la putere, care au înflorit în comunitățile dens populate din zonele colibelor din carton acoperite cu placaj, ale atelierelor din curte, ale micilor afaceri (spaza shops) și ale barurilor și saloanelor de coafură din barăci (shebeens). Acestea au funcționat inițial ca organizații menite să submineze apartheidul. În opinia lui Mayekiso, organisme precum asociațiile de locatari, organizațiile meseriașilor, societățile funerare și cluburile de economii trebuie să se străduie să joace rolul de cenzori ai guvernului condus
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
detalii, evoluția Stațiunii de Cercetări după ce s-a mutat de la Ilișești, unde a luat ființă, la Suceava unde se află și actualmente. Când a preluat funcția de director, în anul 1962 Stațiunea avea sediul administrativ într-o clădire veche, câteva bărăci, două grajduri și o magazie. Cu o perseverență de invidiat și un entuziasm viu pe care l-a insuflat tuturor colaboratorilor din cercetare și din sectorul de producție și printr-un management eficient M. CRISTEA a reușit să asigure dezvoltarea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
8 Cerc vicios al sărăciei, fatum 63,3 46,7 0 41,2 Instabilitate: stagiari, cei cu venit minim, șo-meri la sfîrșitul pe-rioadei de drepturi 50 40 13,3 38,8 Domiciliu problematic (mediu degradat, cămine de familiști, cartiere de bărăci, bordeie) 46,7 46,7 15 38,9 Fără pregătire profesională, fără diplome, cu puține studii, analfabeți 63,3 26,7 15 37,5 Fără o categorie socială anume, noii săraci 43,3 43,3 10 35 Lumea a treia
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]