1,455 matches
-
o compoziție mai slab organizată și cu contururi estompate, încercarea lui Fritz Strich de a caracteriza opoziția dintre clasicismul german, de o parte, și romantismul german, de altă parte, recurgând la categoriile elaborate de Wölfflin pentru arta Renașterii și pentru baroc, dovedește că, interpretate larg, aceste categorii pot exprima vechea opoziție dintre poemul clasic perfect și poezia romantică neșlefuită, fragmentară sau ou contururi șterse. *25 Și în felul acesta rămânem cu o singură pereche de contrarii pentru întreaga istorie a literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
literare. Unica pereche de contrarii a lui Wölfflin izbutește să grupeze la un loc întreaga artă clasică și pseudoclasică, pe de o parte, iar, pe de altă parte, să stabilească o legătură între mișcări atât de diferite cum sunt goticul, barocul și romantismul. Această teorie pare să lase în umbră continuitatea neîndoielnică și extrem de importantă dintre Renaștere și baroc, tot așa cum aplicarea ei la literatura germană de către Strich stabilește o opoziție artificială între etapa pseudoclasică din evoluția lui Schiller și Goethe
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
pseudoclasică, pe de o parte, iar, pe de altă parte, să stabilească o legătură între mișcări atât de diferite cum sunt goticul, barocul și romantismul. Această teorie pare să lase în umbră continuitatea neîndoielnică și extrem de importantă dintre Renaștere și baroc, tot așa cum aplicarea ei la literatura germană de către Strich stabilește o opoziție artificială între etapa pseudoclasică din evoluția lui Schiller și Goethe și mișcarea romantică de la începutul secolului al XIX-lea, lăsând neexplicat și incomprehensibil curentul Sturm und Drang, în
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
sunet din ce În ce mai frumos și posibilitățile de a le combina devin mai bogate. Curând muzica instrumentală, care până atunci nu fusese decât un suport al muzicii vocale, devine independentă. Iau naștere orchestre și, firește, compoziții pentru ele. Epoca Renașterii, cea a Barocului, cea a Clasicismului și cea a Romantismului aduc cu ele o mare dezvoltare a muzicii. Polifonia nu numai că ajunge la un punct culminant, care aproape că Întrece orice Închipuire, dar cunoaște - ca tot ceea ce se naște pe lumea aceasta
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
ci prin evlavia și credința sa nezdruncinată, exprimată și prin numeroasele ctitorii, adevărate opere de artă. Punctul culminant al artei brâncovenești Îl constituie sculptura În piatră, iar noutatea constă În varietatea motivelor ornamentale, vegetale și florale, influență a Renașterii și barocului. Pridvoarele bisericilor din epocile anterioare sunt transformate și Înfrumusețate de stilul brâncovenesc cu coloane de piatră, unele sculptate În torsadă, asemenea logiilor. Istoricii consemnează 24 biserici zidite din temelii sau rezidite și Înfrumusețate de dânsul, În tot cuprinsul Țării Românești
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
o adevărată Renastere bizantină, pictura murală și iconografică și-au recâștigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura În lemn și piatră, broderiile de tadiție bizantină, țesăturile orientale sau italienești sunt de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă Bizanț, Orient și Baroc laolaltă. Dar chiar și În acel secol baroc, componenta clasică a artei bizantine, transmisă celei din Principatele Române, rămâne trăsătura stilistică dominantă a artei românești. Elementele orientale și baroce din decorarea În piatră, orfevrăria, sculptura În piatră și stuc Împrumută
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
care o acordă ornamentului. Opera de arhitectură brâcovenească este decorată și În zonele cu vizibilitate redusă, ba chiar și În zonele practic inaccesibile privirii curente. Nevoia de ornamet vine din nevoia de aliniere cu alte culturi, din predispoziția generală spre baroc. Toate culturile foloseau ornamentul În arhitectură, marea lor majoritate nu În ipostaza de accesoriu, de surplus, ci chiar ca element constitutiv, indispensabil al operei, de aceeași natură ontologică ca toți ceilalți ,,atomi” ai acesteia. Decorul poate fi sculptat În piatră
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
procedat până acum), s-a trecut la adevărate sinteze în cadrul unor mari perioade cronologice și stilistice. Iar în interiorul acestor compartimente este introdusă, în seria respectivă de fapte literare, contribuția aproape a fiecărei literaturi europene. Totul subsumat categoriei generale: Umanismul Renașterii, Barocul triumfător și Clasicismul francez, Luminile, Sfârșitul secolului, Timpul ideologiilor, După război etc. În cadrul acestor compartimente largi unde se fac eforturi deosebite de a depăși eurocentrismul tradițional al acestor istorii colective pot fi întâlnite și o serie de referințe românești. Ne
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
țară, în direcția cea bună. Vom reveni asupra acestui aspect, aparent pur tehnic. Esențial însă. Câte și cum sunt referințele românești în Histoire de la litterature europeenne. Literatura română își face apariția dacă lectura noastră a fost atentă abia în perioada Barocului triumfător, la subcapitolul De l'histoire anecdotique à l'histoire raisonnee. Este amintit Miron Costin, care privilegiază dimensiunea evenimențială a istoriei. Dar i se amintește doar Cronica Moldovei scrisă în limba... polonă. Tot dintre operele sale poloneze i se citează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
bulbii olfactivi. Vesalius corectează greșelile lui Galen și pune bazele moderne ale anatomiei creierului. Poate fi considerat drept cel care a pus bazele disecției, ale antropologiei fizice și ale chirurgiei anatomice. Studiile sale stau la baza panourilor anatomice ale pictorului baroc Pietro da Cortona. Sacharias Jansen. Epoca anatomică a medicinei, marcată de descoperirile lui Andreas Vesalius, urcă pe spirala cunoașterii prin inventarea microscopului de către Sacharias Jansen (1580-1638). Jansen, împreună cu un grup de cercetători, asociază lentilei optice simple un număr de alte
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
devine foarte dramatic, teatral (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 74). Ultima mișcare de idei la care trimitem, pe urmele lui Dubois, dat fiind că și ea a marcat istoria imaginarului, chiar în trecerea la modernitate, este barocul. Încercarea de fondare a unei ordini generale care să circumscrie totodată organizarea socială, viața politică și cultura a dus la un anumit voluntarism, pus în serviciul unui scop foarte ambițios: recucerirea tuturor domeniilor, cu o filosofie și cu norme noi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
gloria, ipostaza supremă a sinelui ideal spre care tinde fanatic noul erou - devine modalitatea prin care individul este chemat să se înscrie în comunitate. Principiul reintegrării este fundamental pentru mișcarea de idei suprapusă perioadei baroce. Împotriva diversității armonioase a renașterii, barocul susține un destin colectiv unitar (replică dată protestantismului). Orice formă de pluralism este văzută ca o degradare − un argument anti-reformat, dar și anti-renascentist, de aceea este preferată ca regim politic monarhia absolutistă; gândirea definește în primul rând "persoana" (Dubois, "Les
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imagini, prin care ființa tinde, fără mediant, către adevărul și valoarea absolute. Derivată din ea, poetica europeană a privirii, fie că e însoțită de cunoașterea fototropică renascentistă, fie că e invadată de simbolistica puterii (laice și divine) a soarelui (în baroc), desparte definitiv imaginarul medieval de tip ortodox de formele multiple corelative din culturile occidentale, înscrise mai repede pe drumul spre secularizare. Dacă în estul european puterea este cea care menține unitar și neschimbat imaginarul colectiv pentru o lungă perioadă - practic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
critic deopotrivă față de cele două mișcări religioase majore. Afirmarea noilor atitudini polemice, de grup sau în forme individuale, precum și devalorizarea bazelor confesionale tradiționale au provocat o slăbire a rolului imaginii religioase. Neo-raționalismul veacului iluminist a constituit în parte contra-replica dată barocului și exceselor în reprezentarea sacrului din secolul precedent. La rândul lui, neoclasicismul reintroduce un "dezechilibru iconoclast între puterea Rațiunii" și imaginație, iar semnele "funcționalismului" său se fac simțite curând, prin anularea simbolisticii baroce atât de bogate și prin introducerea unor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cioburi ("des éclats") ale sale, singurele posibil de recuperat. Este exact ceea ce a descoperit ca metodă profesorul Mazilu în ultimele sale cărți: istoricul literaturii, pedant, erudit și foarte decis în planurile sale, cel din primele lucrări despre renașterea românească sau barocul local de talie europeană, și-a (auto)dislocat statutul de "instanță auctorială omniscientă" (în limbajul "moderniștilor") și a instituit alte reguli ale jocului. De fapt, abia de aici, de la primele cărți de (falsă) imagologie, publicate la Polirom în jurul anului 2000
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru că ea ține mai curând de funcția intelectuală individuală, în timp ce primul termen ține mai degrabă de funcția imaginativă a gândirii colective. 16 Includ în lista creațiilor românești "literare", din evul mediu, și această lucrare, iluministă prin spiritul ironic și general baroc și prin apartenența la vârsta emancipării culturale din secolul XVIII. Consider însă că substanța narativă a epopeii este de tip medieval. O integrez așadar ca "martor" în seria respectivă, ca reflectare - chiar dacă parodică, poate cu atât mai interesant - a unor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care pescuia într-o cadă. Un medic care-și trata pacienții după o metodă proprie îl întreabă dacă peștele trage la undiță. Nebunul îi răspunde sever: Bineînțeles că nu, prostule, nu vezi că-i o cadă?" Această poveste aparține genului baroc. Dar ea ne arată cum nu se poate mai bine cât de legat este efectul absurd de excesul de logică. Într-adevăr, lumea lui Kafka este un inexprimabil univers în care omul își oferă luxul chinuitor de a pescui într-
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de a se ridica la nivelul simbolului, de exemplu, Gânditorului de la Hamangia exprimă starea de gândire, Venus din Milano simbolizează frumusețea sau David al lui Michelangelo ce arată vitejia și curajul. Caracteristica simbolistică a statuii poate fi observată și în cadrul barocului, în lărgirea spațialității statuii pentru a face posibilă mișcarea în spațiul formelor imense, așa cum se întâmplă în Apollo și Daphne de Gian Lorenzo Bernini care are ca finalitate trezirea emoției. Auguste Rodin trece arta sculpturii la un alt nivel datorită
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
III, 295-296; Maria-Ana Tupan, Un antropolog al modernității, LCF, 2002, 13; Otilia Hedeșan, Antropologia ca fascinație, O, 2002, 19; Horia Gârbea, Secolul religios și hiero-fantele, LCF, 2002, 23; Ion Pop, Scormonind prin sensurile modernității, „Piața literară”, 2002, 16; Gheorghe Grigurcu, Barocul damnării, RL, 2002, 37; Marius Victor Chivu, „Modernități”, OC, 2002, 130. M. I.
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
Statui albastre (I. M. Rașcu), Statuetele I-II-III (N. Solacolu), Două statui (Dragoș Protopopescu), Oglinzi (I.M. Rașcu), Psyche privindu-se în oglindă (Pompiliu Păltănea), Fantome (N. Davidescu), Fantomele (Const. T. Stoika), Balada umbrei (Eugeniu Sperantia), Umbrei mele (Matei Rusu). Frumoase, chiar dacă barocul lor se izbește de extraordinarele, concentratele definiții lirice date „nestrăbătutelor așezări” ale oglinzii de către Mallarmé și Rilke, sunt poemele din ciclul consacrat de Mihail Cruceanu acestui topos metaforico-simbolic. Poemele oglinzilor antrenează într-un joc repetitiv, dar cu o expresie mereu
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
dreptate când aduce în discuție cazul Leonardo, însă preocupările științifice ale lui Eminescu sunt, totuși, departe de sistematica și profunda tehnicitate ale aceluia. Oricum, problema rămâne în continuare deschisă. Carte de largă cuprindere, însumând practic întregul univers tematic eminescian, arhitecturată baroc și scrisă efervescent, Eminescu Dialectica stilului impune un spirit analitic-asociativ capabil să neliniștească (profitabil) valorile clasice. "România literară", nr. 24, 14 iunie 1984 Ioan HOLBAN Comparatismul, între echivalare și diferențiere Am remarcat cu un alt prilej faptul că eminescologia se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cauți. Nu a ști să utilizezi o „mașină de căutare“, ci a transforma căutarea într-un parcurs laborios, imprevizibil, plin de fertile derapaje colaterale. Cultura nu te îmbogățește prin ceea ce îți livrează în mod expres, ci prin aventura drumului, prin barocul tatonărilor. Cultura e facultatea de a decide ce e de făcut când nu știi ceva: cum să pui întrebarea, la ce ușă să bați, în care orizont să te miști. Cultura te îmbogățește și prin ceea ce afli fără să fi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
crearea imaginii, a identității feminine, dar și cu tangențe la social, cultural, estetic. De la acest punct de pornire se ajunge la incursiuni în cercetarea modului în care corpul uman este văzut în arta clasică grecească, arta romană, Evul Mediu, Renaștere, Baroc. Urmează considerații privind condiția istorică și bio-socio-afectivă a existenței femeii, apoi raportări la estetică, la frumosul artistic și frumosul natural. În fine, se trece la examinarea (susținută cu reproduceri color) a modului în care corpul feminin transpare în creația unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ediția a IV]. [116] IONIȘOR, CONSTANTIN; MIREA, ALEXANDRU, Ion Luca Caragiale: D-l Goe. în: LRA, 1997, p. 139-142. [117] IONIȚĂ, FLORIN, Ion Creangă: Amintiri din copilărie. în: LRA, 1997, p. 149154. [118] ISACHI, PETRE, Leonid Dimov între suprarealism și baroc. în: ConvDid, 8, nr. 24, 1997, p. 58-59. [119] ISTRATE, AUREL J., Exerciții cu cheie. Limba română. Norme, stilistică, exerciții. Iași, Editura Polirom, 1997, 238 p. [120] IVANEȘ, DOINA, Limba română. 450 de exerciții recapitulative pentru admitere în liceu. București
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
disociații, referința erudită, paradoxul, raționamentele, sofismele și mai cu seamă metaforele sar unele asupra altora, se încalcă, se asupresc, se acopăr și reapar, luptându-se încolăcit și alcătuindu-se astfel într-o impunătoare arhitectură de stil baroc. Asia fiind patria barocului, criticul acesta, care este și un poet, un romancier, un dramaturg, un moralist și un filozof, se înfățișează, în condiția lui intimă, ca un Gengis Khan, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei. El visează adesea, compensator, câte o Acropole
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]