1,594 matches
-
pasăre cu aripi închise.240 În filosofia populară românească, fiecare pasăre are semnificație proprie: cocoșul este un vestitor al luminii, aduce ordine în dezordine, găina este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dacă vede o singură rândunică se spune că toată vara omul e singur, iar dacă sunt mai multe, va avea parte de tovărășie.242 O altă pasăre oracol care indică schimbarea anotimpurilor, iarna cu primăvara și vara cu toamna, este barza despre care se spune că aduce și cucul în spate; barza anunță dacă iarna va fi lungă și grea sau scurtă și ușoară, comunică oamenilor ursita, norocul și belșugul sau anunță incendierea caselor, prin tocănitul ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
e singur, iar dacă sunt mai multe, va avea parte de tovărășie.242 O altă pasăre oracol care indică schimbarea anotimpurilor, iarna cu primăvara și vara cu toamna, este barza despre care se spune că aduce și cucul în spate; barza anunță dacă iarna va fi lungă și grea sau scurtă și ușoară, comunică oamenilor ursita, norocul și belșugul sau anunță incendierea caselor, prin tocănitul ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii, se practică, în sudul țării, ceremonialul de fertilizare, denumit Cucii; Îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bine. Cînd ți se pare că te strigă cineva, nu-i a bine. Dacă te întîlnești dimineața cu o babă, toată ziua îți va merge rău. Cînd iepurele vine aproape de sat e semn de iarnă. (Gh.F.C.) Dacă omul strică cuibul berzei de pe acoperiș, barza ia foc în cioc și dă foc casei. (Gh.F.C.) Ferește-te de omul roș, de spîn și de cel însemnat. (Gh.F.C.) Aur Poporul zice că aurul este ochiul dracului, pe care i l-a scos Sf. Ilie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pare că te strigă cineva, nu-i a bine. Dacă te întîlnești dimineața cu o babă, toată ziua îți va merge rău. Cînd iepurele vine aproape de sat e semn de iarnă. (Gh.F.C.) Dacă omul strică cuibul berzei de pe acoperiș, barza ia foc în cioc și dă foc casei. (Gh.F.C.) Ferește-te de omul roș, de spîn și de cel însemnat. (Gh.F.C.) Aur Poporul zice că aurul este ochiul dracului, pe care i l-a scos Sf. Ilie plesnind cu biciul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva, se duce cineva de acasă. Cînd cucoșul se suie pe poartă și cîntă cu capul spre drum, are să facă un drum cineva din casă; iar dacă îi cu capul spre casă, vine cineva de departe. Primăvara, cine vede întîi barze și rîndunici în zbor, în acel an va face călătorie; iar de va vedea șezînd jos, nu va face în acel an nici un drum. Dacă visează cineva pînză întinsă, apoi se crede că el va călători încotrova; dacă însă visează
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul berzei, că te blastămă și mori împreună cu toți ai casei. E mare păcat dacă împuști un cocostîrc. Se crede că femeiușca de cocostîrc face de regulă numai două ouă: dacă însă face trei și le clocește, apoi al treilea pui îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toți ai casei. E mare păcat dacă împuști un cocostîrc. Se crede că femeiușca de cocostîrc face de regulă numai două ouă: dacă însă face trei și le clocește, apoi al treilea pui îl aruncă jos din cuib. Puii de barză nu pot zbura pînă nu mănîncă coajă de pepene. De unele boli grele, precum de facere etc., femeile trebuie să mănînce zamă de cocostîrc ca să le treacă. Dacă visezi cocostîrci mulți zburînd de la un loc, ai să călătorești cu mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unele boli grele, precum de facere etc., femeile trebuie să mănînce zamă de cocostîrc ca să le treacă. Dacă visezi cocostîrci mulți zburînd de la un loc, ai să călătorești cu mai mulți tovarăși. Primăvara, cel ce va vedea întîi cocostîrc, apoi barză va face în acel an multe călătorii cu pieze rele. Cînd vezi întîi, primăvara, cocostîrci umblînd pe jos, ai să bolești anul acela de durere de picioare; dacă-i vezi zburînd, ai să fii sprinten la picioare și în toate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acela de durere de picioare; dacă-i vezi zburînd, ai să fii sprinten la picioare și în toate. De vezi primăvara întîi cocostîrc pe sus, nu te doare mijlocul la secere; de-l vezi pe jos, te doare. Cînd vezi barză întîi pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar cînd o vei vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav. Cînd vezi întîia oară, primăvara, numai un singur cocostîrc, vara aceea ai să fii singuratec; iar de vei vedea mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav. Cînd vezi întîia oară, primăvara, numai un singur cocostîrc, vara aceea ai să fii singuratec; iar de vei vedea mai mulți, ai să fii tot cu mulți. Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi și să-i zici: „Frigurile mele în penele și în picioarele tele.“ Cînd vezi barză întîi, să zici: „— Barză, barză, — Ce-ai în gușă? — O căpușă. — Dar în piept? — Lapte fiert. — în picioare? — Două rășchitoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să fii singuratec; iar de vei vedea mai mulți, ai să fii tot cu mulți. Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi și să-i zici: „Frigurile mele în penele și în picioarele tele.“ Cînd vezi barză întîi, să zici: „— Barză, barză, — Ce-ai în gușă? — O căpușă. — Dar în piept? — Lapte fiert. — în picioare? — Două rășchitoare. — în pene? — Frigurile tele. — Să te duci 99 de ani cu ele.“ Și nu te vor mai prinde frigurile tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vei vedea mai mulți, ai să fii tot cu mulți. Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi și să-i zici: „Frigurile mele în penele și în picioarele tele.“ Cînd vezi barză întîi, să zici: „— Barză, barză, — Ce-ai în gușă? — O căpușă. — Dar în piept? — Lapte fiert. — în picioare? — Două rășchitoare. — în pene? — Frigurile tele. — Să te duci 99 de ani cu ele.“ Și nu te vor mai prinde frigurile tot anul. Cocostîrcul care și-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei vedea mai mulți, ai să fii tot cu mulți. Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi și să-i zici: „Frigurile mele în penele și în picioarele tele.“ Cînd vezi barză întîi, să zici: „— Barză, barză, — Ce-ai în gușă? — O căpușă. — Dar în piept? — Lapte fiert. — în picioare? — Două rășchitoare. — în pene? — Frigurile tele. — Să te duci 99 de ani cu ele.“ Și nu te vor mai prinde frigurile tot anul. Cocostîrcul care și-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu puțină apă, dînd-o de bă ut bolnavului. Primăvara, cel ce vede rîndunica întîi să caute în pămînt sub talpa piciorului drept, că va gă si un cărbune. Acel cărbune este bun pentru friguri. Cînd vezi întîi și-ntîi rîndunică și barză, să stai în loc și să scobești pămîntul sub piciorul drept, că ai să găsești trei cărbuni; să-i iei și să-i păstrezi, că sînt buni pentru leacul frigurilor. Se crede că frigurile se lecuiesc dacă cel ce le are
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce le are se afumă cu cuibul unei rîndunele. Pentru friguri căpătate din frică, e bine să te afumi cu păr de urs sau cu excremente de lup, care conțin mult păr. Pentru friguri să se afume cu găinaț de barză. Primăvara, cine vede vreun brotăcel prin iarbă să l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind bine contra fri gurilor. Se crede că frigurile se lecuiesc dacă se ia pască jidovească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scenele din întreaga Românie încă de prin '65, COMEDIE CU OLTENI!... Vai, știți ce rîde lumea la asta?!... Jenel apucă să fugă înainte ca scrumiera de pe biroul celui de-al treilea om în județ să-l lovească. Și cum la barza chioară Dumnezeul acelor ani făcea cuib, liderul teatrului local scăpă și de destituire secretarul cu propaganda fiind mutat la București. Adică, într-un oraș în care directorii de teatre erau mai puțin hîtri și mai ușor de controlat... Istorii & isterii
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe cîmp, atîtea care de porumb facea toamna. La SÎnziene ( 24 iunie ), toate locurile cu semănături erau vizitate de gospodari și Însemnate, Înfigîndu-se pe ele ramuri de anin, pentru ca recolta să fie multă și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ca noi. Doar neștiutorii, naivii și cei fără inimă pot susține contrariul. Dacă dialogul decurge atât de firesc între Delphine, Marinette și animalele de la fermă sau din pădure, între greiere și furnică, între lup și miel sau între vulpe și barză, dacă Poveștile motanului cocoțat sunt atât de pline de farmec, dacă morala desprinsă din Fabule curge atât de firesc, acest lucru nu înseamnă decât că povestioarele despre animale își au partea lor de adevăr. Ca urmare a unor clișee și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
alegorizării pentru a vorbi despre sine; chiar și atunci, o face în aceeași manieră contrastivă, pentru a-și accentua virtuțile și deopotrivă slăbiciunile. Fără excepție, reprezentanții regnului animal sau vegetal cu care se asociază (echivalența este directă: "Eu sunt o barză mâncătoare de zăpadă" *** sau: "O, dar eu sunt pentru toți/ calul verde la care ei visează" Calul verde) sunt deopotrivă mizeri și impunători. A se vedea, bunăoară, ursul uriaș, respingător ca înfățișare, dar care are capacitatea de a visa la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
definirii schemelor prototipice ale secvențelor narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogale. Precum în cazul prototipului noțiunii de pasăre în general, apropiat mai degrabă de rândunică sau de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și alte animale, pare să existe și o schemă prototipică a secvenței narative care o diferențiază de secvența descriptivă, argumentativă sau altele. Este vorba de schema sau imaginea mentală a prototipului-obiect abstract, construit plecând
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cînd Charles ațipea alături, ea se trezea în alte vise [...]. Deseori, de pe creasta unui munte, zăreau deodată cîte un oraș minunat, cu cupole, poduri, corăbii, păduri de lămîi și catedrale de marmură albă, ale căror clopotnițe ascuțite aveau cuiburi de berze în vîrf. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 99 b) O funcție indicială Descrierea unui loc poate fi deturnată prin reprezentarea indirectă a unui alt lucru diferit. Această oblicitate este obținută prin intermediul a două figuri articulate între ele, care sînt metonimia
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
scrierea acestui diftong se realizează mai greu, sunt necesare numeroase și repetate exerciții de identificare, de dezvoltare, copieri, transcrieri cu caracter explicativ. Aceeași atenție o acordăm cuvintelor care conțin diftongii oa și ua (textele ,,Poveste de iarnă’’, ,,Un concert’’ și ,,Barza și broscuța’’) în cuvintele : noaptea, Toader, vioară, coardă, ziua, roua, noua, ploua etc. insistând pe recunoașterea acestora, pe despărțirea în silabe, în vederea plasării corecte a diftongului, pe completarea cuvintelor cu cei doi diftongi, după caz. De asemenea sunt necesare numeroase
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
tipul: CE?, CINE?, UNDE?, DE CE?, CÂND? ,iar cinci copii extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci își alege câte treipatru colegi organizându-se astfel în cinci grupe se pot pune și simboluri grupelor (grupa merelor, grupa perelor, grupa berzelor, grupa rândunelelor, grupa florilor) Grupele contemplă tabloul și formulează în grup cât mai multe întrebări timp de 5 minute. La un semnal se revine în semicerc și fiecare grup comunică rezultatele - întrebările elaborate împreună. Pentru a obține cât mai multe
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
-ți dau adăpost, vei fi ca și acum și nu te vei speria..." "Bine, am zis, înotînd în ninsoare, mă plictisești, îți cunosc glasul de mult... Florile câmpului îmi șopteau și ele același lucru, ca și cântecul greierilor sau apariția berzelor în grâu, strigătul pitpalacului și țipătul ciocârliei, nu te uită nimeni, fii fără grijă." În nopțile lungi de iarnă săream din somn chemat de un glas pe care îl auzeam aievea, glas de fată care îmi striga numele la geam
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]