3,060 matches
-
sub ocupație) românească. Actuala coaliție de guvernare din Republica Moldova, adepta pro-românismului și pro-occidentalismului radical ca pseudo-proiect politic, promovează discursul violent anti-comunist, anti-rus și antisovietic. În acest context, holocaustul românesc riscă să ”păteze” imaginea idilică a administrației statului român asupra provinciei basarabene, distruge imaginea eroului național ”luptător pentru întregirea neamului” Ion Antonescu și reprezintă un concurent serios la crimele din gulag (armă preferată de luptă împotriva ”pericolului” comunist imaginar și, concret, împotriva statului social). Propaganda antisovietică și anti-comunistă atinge uneori momente de
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și cu alte zece povestiri adăugate la sfârșit („Vânători moldoveni la Brașov, acum un veac”, „Șorțul verde”, „Veverița”, „Intrarea în viață a lui Nelu”, „Singurătate”, „Cerbul meu”, „Sfat basarabean”, „Când vorbim de lup”, „Dihania singurătății”, „Vânătoarea, acum o sută de ani, în Moldova”). Ediția adăugită a cărții nu a mai avut capitolele numerotate, iar capitolul V („April, - o clipă”), plasat în prima ediție între capitolele „Vânători de lupi, în
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Ilie V. Cătărău, născut în comuna Mărcăuți, județul Orhei, fiul lui Vasile Constantin Cătărău și al Alexandrei, a fost un aventurier politic, soldat și spion basarabean, care și-a petrecut o parte din viață în România. Încă în 1913, Cătărău a fost încadrat ca „agent de contraspionaj” de Siguranța română, cu o remunerație (secretă) de 200 lei pe lună. A dus o existență misterioasă și se
Ilie Cătărău () [Corola-website/Science/333144_a_334473]
-
învinuit de spionaj și abuz de putere în scopuri personale. După arestare, Cătărău a fost dus la Odesa, unde a fost predat comisarului politic ucrainean Poplavko. La întrebarea ce i-a pus Poplavko de ce este arestat, Cătărau a răspuns: "„Moldovenii basarabeni trag spre România; singurul eu lupt ca Basarabia să se unească cu Ucraina.”" În urma acestor cuvinte, comisarul Poplavco l-a pus imediat în libertate. După mai multe aventuri, care l-au dus în locuri îndepărtate, ca Japonia, China și Polinezia
Ilie Cătărău () [Corola-website/Science/333144_a_334473]
-
49.900 (20.04%). De asemenea, sunt 8.600 bulgari în orașul Ismail (dintr-o populație totală de 85.100 persoane, sau 10.11%). Mulți bulgari s-au mutat în ultimii ani la Odesa, centrul regional. Populația modernă a bulgarilor basarabeni s-a stabilit în partea de sud a Basarabiei la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în timpul revoltelor feudale din Imperiul Otoman și după războaiele ruso-otomane din acea perioadă. Valuri numeroase de emigranți au avut
Bulgarii din Ucraina () [Corola-website/Science/318288_a_319617]
-
drepturi culturale și educaționale ale minorității bulgare nu au fost restabilite. În timpul Răscoalei de la Tatarbunar din 1924, când agitatorii sovietici au încercat să răstoarne, fără succes, administrația românească din sudul Basarabiei, mulți etnici bulgari (împreună cu localnicii moldoveni (români) și germani basarabeni) s-au situat de partea autorităților românești, după cum a subliniat Gheorghe Tătărescu în raportul înaintat în numele Ministerului de Interne către Parlamentul României în 1925. Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 a dus la ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940, invazia armatelor sovietice
Bulgarii din Ucraina () [Corola-website/Science/318288_a_319617]
-
și includerea acestui teritoriu în Uniunea Sovietică. Cu toate că au fost o minoritate acceptată oficial sub dominația sovietică, bulgarii din RSS Ucraineană și-au pierdut unele caracteristici ale identității lor culturale în acea perioadă. O mișcare de renaștere națională a bulgarilor basarabeni își are originea în anii '80 ai secolului al XX-lea, când au fost publicate ziare în limba bulgară, au fost înființate aociații culturale și educaționale, iar limba bulgară a fost introdusă în școlile locale, mai ales după destrămarea Uniunii
Bulgarii din Ucraina () [Corola-website/Science/318288_a_319617]
-
ziua de naștere a împăratului Francisc Iosif I). Cu acest prilej, mitropolitul a lansat un apel în vederea convingerii tuturor păturilor sociale să contribuie cu donații, în funcție de starea materială. Mitropolitul însuși a donat 5.000 de coroane; de asemenea, marele moșier basarabean Vasile Stroescu a dăruit 3.000 de lei (peste 3.000 de coroane). Dr. Elie Cristea a fost trimis într-o misiune specială în orașele Sighișoara, Bistrița, Cluj și Orăștie, de unde a adunat aproape 14.000 de coroane. Clerul ardelean
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
în perioada 1940-1991, nefiind un partid separat. În perioada interbelică singura forță politică din Basarabia care susținea despărțire ei (a Est-Moldovei) de România și alipirea acesteia la URSS, era Partidul Comunist, aflat în ilegalitate. În mai 1940, numărul ilegaliștilor comuniști basarabeni era de 375 de persoane, la care se adăugau 511 membri ai Comsomolului (Uniunea Tineretului Comunist din URSS). Organizația comunistă basarabeană era formată mai ales din reprezentanți ai naționalităților rusă, ucraineană și evrească. Niciunul dintre ilegaliștii comuniști basarabeni, care fuseseră
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
de România și alipirea acesteia la URSS, era Partidul Comunist, aflat în ilegalitate. În mai 1940, numărul ilegaliștilor comuniști basarabeni era de 375 de persoane, la care se adăugau 511 membri ai Comsomolului (Uniunea Tineretului Comunist din URSS). Organizația comunistă basarabeană era formată mai ales din reprezentanți ai naționalităților rusă, ucraineană și evrească. Niciunul dintre ilegaliștii comuniști basarabeni, care fuseseră membri ai Partidului Comunist Român, nu a fost acceptat în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice PCUS în momentul înființării Republicii Sovietice
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
ilegaliștilor comuniști basarabeni era de 375 de persoane, la care se adăugau 511 membri ai Comsomolului (Uniunea Tineretului Comunist din URSS). Organizația comunistă basarabeană era formată mai ales din reprezentanți ai naționalităților rusă, ucraineană și evrească. Niciunul dintre ilegaliștii comuniști basarabeni, care fuseseră membri ai Partidului Comunist Român, nu a fost acceptat în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice PCUS în momentul înființării Republicii Sovietice Unionale Moldovenești, întreaga conducere de partid și de stat a acesteia fiind formată din nebasarabeni (nemoldoveni). Abia
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice PCUS în momentul înființării Republicii Sovietice Unionale Moldovenești, întreaga conducere de partid și de stat a acesteia fiind formată din nebasarabeni (nemoldoveni). Abia după mulți ani și multe stăruințe, o parte din foștii ilegaliști comuniști basarabeni interbelici au fost primiți în , fără însă să poată avea vreun rol important în viața social-politică a RSS Moldovenești. Înființarea Partidului Comunist al Moldovei s-a făcut în 1940, după ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Marea majoritate a activiștilor de
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
a trimis în străinătate ca membru al Delegației Străine, care exista inițial cu scopul de a convinge Occidentul să nu-l recunoască pe Aleksandr Kolceak în calitate de conducător suprem al Rusiei. În noiembrie 1918, Slonim și-a pierdut circumscripția sa electorală basarabeană ca urmare a unirii acestei provincii cu România. Scriitorul a devenit un critic fervent al acestei uniri, susținând că identitatea românească din România și Basarabia a fost recent fabricată de intelectuali, fiind lipsită de susținere populară în rândul țăranilor moldoveni
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
anexarea acestei provincii de către Regatul României. „Mai devreme sau mai târziu”, a sugerat el, „trebuie să aibă loc reunirea [Basarabiei] cu Statul Rus”. Recunoscând că exista un punct de vedere comun împărtășit de Mișcarea Albă și Rusia Sovietică cu privire la problema basarabeană, el a propus depășirea acestui impas prin organizarea de către Liga Națiunilor a unui referendum în fosta Republică Moldovenească. Cercetătorul Charles Upson Clark, care consideră relatarea lui Slonim ca fiind printre „cele mai bune [...] din punctul de vedere rus”, respinge teoria
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
mitralierelor”. Aceste declarații au fost respinse de către unioniștii basarabeni: Ion Inculeț, fostul președinte al Republicii Moldovenești, a afirmat că interviul era „idiot”, în timp ce Ion Pelivan a scris ziarului "L'Humanité", reafirmând că unirea a fost expresia voinței libere a poporului basarabean. În notele sale, Pelivan l-a catalogat pe Slonim ca „dezertor”, „impostor” și evreu bielorus. Slonim a petrecut anii 1919-1922 în Toscana, devenind un colaborator obișnuit al cotidianului de stânga "Il Secolo". Într-un articol din august 1920, el a
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
repusa în circuitul cultural. Abordările semnate de criticul de artă Tudor Stavila, dar, în mod deosebit, de Gheorghe Vida, care a editat o primă monografie despre opera și activitatea Ninei Arbore - Gheorghe Vida. Nina Arbore. [Monografie-album]. - Ch., Editura ARC. Maeștri basarabeni din secolul XX, 2004. -80 P. + îl. - redau dimensiunea adevărată a ceea ce înseamnă și poate să însemne Nina Arbore în arta românească și în dezvoltarea culturii secolului al XX-lea. Operele sale au fost incluse în multiple colecții publice: Muzeul
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
1938-1939), acestea constituind un prinos înnoitor, neo-bizantin, marcat de originalitate pentru atare gen de creație din prima jumătate a secolului al XX-lea - în primul rând prin amplificarea rolului tandemului: componente grafice și cele cromatice. Vida, Gheorghe, „Nina Arbore / Maeștri Basarabeni din Secolul XX”, ed. Arc, Chișinău, 2004. http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/nina-arbore-1889-1942-2981824/
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
Românii din Basarabia au fost supuși unei politici de rusificare, după anexarea acestei părți a Moldovei de către Imperiul Țarist în 1812. Pe 23 mai 1918, după izbucnirea Revoluția Socialistă din Octombrie, patriarhul Tihon al Moscovei a dat deplină libertate Bisericii Basarabene, că ea, prin congresul sau eparhial, să-și hotărască soarta și să aleagă cu ce biserică autocefala și în ce legături vrea să fie. La 26 ianuarie 1918 arhiepiscopul Anastasie Gribanovski al Chișinăului a format o comisie pentru convocarea unui
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
Anastasie Gribanovski al Chișinăului a format o comisie pentru convocarea unui Sinod Local bisericesc al Republicii Moldovenești, spre realizarea unei vieți bisericești autonome, ca urmare a independenței politice față de Imperiul Rus. În cadrul acestei comisii s-a discutat problemă raportului bisericii basarabene față de cea română. Autoritățile române au adoptat față de episcopul Gribanovski o atitudine de amenințare. În cele din urmă arhiepiscopul Gribanovski și cei doi episcopi vicari ai săi s-au refugiat la Belgrad. La 7 aprilie 1918 a fost trimisă o
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
o atitudine de amenințare. În cele din urmă arhiepiscopul Gribanovski și cei doi episcopi vicari ai săi s-au refugiat la Belgrad. La 7 aprilie 1918 a fost trimisă o delegație la mitropolitul Pimen de la Iași. Acesta a explicat delegației basarabene că prin independența politică a Basarabiei s-a restabilit legătură canonica a Episcopiei Chișinăului și Hotinului cu Mitropolia Moldovei și Sucevei. Mitropolitul de Iași a arătat că problemele bisericești din Basarabia privesc întreaga Biserică Ortodoxă Română, fapt care a dus
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
liniei frontului spre răsărit și trecerea intefluviului Nistru-Bug sub administrație civilă românească, Patriarhia Română a organizat inițial la Tiraspol, iar apoi la Odesa Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria. În 1942 Mitropolitul Efrem Enăchescu a dispus să fie întocmit Martirologiul Bisericii Basarabene. Autoritățile Republicii Moldova au refuzat inițial recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, supunând credincioșii și clericii ei persecuției metodice și sistematice. La 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autoritățile Republicii Moldova
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
persecuției metodice și sistematice. La 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autoritățile Republicii Moldova. Mitropolia Basarabiei a fost reprezentanta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de deputatul basarabean Vlad Cubreacov și avocatul americano-britanic John Warwick Montgomery. Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a constatat încălcarea prevederilor articolelor 9 și 13 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către autoritățile Republicii Moldova și a dispus recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, obligând Republică
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
reprezentau decât 14% din populația orașului. În aprilie 1903, folosind ca pretext o crimă săvîrștă la Dubăsari, la circa 40 de km. de Chișinău, anume uciderea unui adolescent ucrainean și creștin de 14 ani: Mihail Rîbacenko, publicistul rus de origine basarabeana Pаvel Alexаndrovici Krușevan a atribuit această crimă evreilor. Krușevan era pe atunci redactor la ziarul „Znamia” din Sankt-Petersburg și colabora cu ziarul „Bessarabeț”, primul cotidian din Chișinău, înființat de asemenea la inițiativa să, în limba rusă. Conform convingerilor sale antisemite
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
an începe retransmiterea programului „TV6 Moscova”. La 14 octombrie 1997 începe producția programelor proprii sub marca „NIT” („Noile Idei Televizate”). În iunie 1998, la Chișinău, a fost lansat Radio Contact Chișinău, primul post de radio din România reluat în spațiul basarabean, având peste 50% de emisiuni proprii. Ulterior, acest post de radio a devenit KISS FM. În 1999, trustul român MEDIAPRO înființează la Chișinău o stație locală a canalului sau de televiziune, lider de piață în România, sub denumirea Pro TV
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
din R. Moldova a decis că aceste posturi să transmită nu mai puțin de 30% de emisiuni de productie autohtonă. În iunie 1998, la Chișinău, a fost lansat Radio Contact Chișinău, primul post de radio din România reluat în spațiul basarabean, având peste 50% de emisiuni proprii. Ulterior, acest post de radio a devenit KISS FM. Chișinăul a ajuns să fie utilizat și că marca de produse comerciale. Astfel, în Republică Moldova este foarte populară berea "Chișinău", produsă de Efes Vitanta
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]