3,424 matches
-
c-al lui este întrgul troc Sunt econom și hotărât: Și n-o mai suferea pe purcelușă Imi iau șosoni la lichidare, Nu doar la troc și nici măcar la ușă. Mă mulțumesc și cu atât; Devenise țâfnos, obraznic și rapace Batiste, luna viitoare. Față de toate celelalte dobitoace, De Anul Nou nu vreau decât Excepție făcând o dolofană Ciorapi, de mi-arajunge banii, De scroafă bălană Sunt econom și hotărât, Perceată cu negru pe burtă Să crape de necaz dușmanii!. Și cu codița
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
ignor. Nu vreau să știu de unde încep și nici unde o să ajung. E o plecare din mine spre altceva, nedefinit, neinteligibil, necunoscut... Plecarea, deși o visasem altfel, e una obișnuită. Nu e nimeni în poartă să verse lacrimi, să fluture batista. Lipsită de orice interes, banala mea călătorie e privită ca o extravaganță ieftină, incapabilă să stârnească emoții puternice.” Căutări, descifrări, bâjbâieli, fâstâciri, îndoieli, toate rămăseseră în urmă. Începusem să trăiesc alături de Ion Dumitrașcu, prietenul meu dintotdeauna, dar pe care îl
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (27) - O SUTĂ DE DOLARI Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Boris Israelovici Glazpapier își suflă nasul într-o batistă enormă, sovietică, și mi se plânge: - Am o rudă în Canada. Nu mă întreba exact cum mi-e rudă, că nu știu. Un om foarte cumsecade, ceva mai în vârstă, are un restaurant chinezesc la Montreal. Restaurantul se numește Fay-Bysh
SCHIŢE UMORISTICE (27) – O SUTĂ DE DOLARI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366022_a_367351]
-
O stricată!... Și o nesătulă! Nu-i ajung bărbații și își transformă lacrimile în amanți. Așa ceva nu mi-am închipuit! Depravata!... Ei, lasă, că mă răzbun eu,... chiar cu lacrimile dumneaei! Și surâse răutăcios, schimbând tactica față de prizonier. Scoase o batistă, se apropie de Ghiocel și-i șterse sângele de pe față. După ce îl ridică, începu să-l mângâie: - Bietul de tine, sunt nevoită să-mi cer scuze pentru violența netoților mei de slujitori. Tu ești atât de fin și delicat! N-
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
ce veghează ... (Dăltuit). În virtutea acestei filozofii personale, poeta se întreabă, nu fără oarecare temeri: „eu cum s-adăpostesc / iubirea / în cuiburi / printre vulturi?” (La căpătâiul nopții). Poeta stă la cină cu zeii în chip familiar, le oferă cozonac și o batistă cu lacrimi, îi întreabă ce mai e pe acasă. Această intimitate însă, nu e de natură să-i confere siguranța mântuirii, se pare că alta ar trebui să fie abordarea contextului, șansa e deja pierdută. Cu toate acestea, poeta continuă
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
privirea încețoșată mișcarea copacilor de pe marginea drumului. Cu o mână strângea bastonul de lemn lustruit de îndelungată folosință, bătând ușor podeaua în ton cu trepidațiile mașinii, în timp ce cu mâna liberă plimba pe față, aproape la intervale egale de timp, o batistă mototolită și ușor umezită de sudoarea ce-i acoperea în răstimpuri fruntea și cobora pe obraji până spre bărbie în picături mărunte. Din când în când, ofta încet și își lăsa mâna în care ținea batista pe geanta neagră aflată
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
egale de timp, o batistă mototolită și ușor umezită de sudoarea ce-i acoperea în răstimpuri fruntea și cobora pe obraji până spre bărbie în picături mărunte. Din când în când, ofta încet și își lăsa mâna în care ținea batista pe geanta neagră aflată pe genunchii acoperiți de rochia veche și de aceeași culoare, proaspăt spălată și călcată. Acolo îi tremura vizibil, adesea în zvâcniri scurte, de parcă se zbătea în strânsoarea pielii uscate și pline de pete vineții, mărturie a
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
bara de susținere a plasei pentru bagaje, în fața ei, împingând-o cu bastonul pentru a o atenționa. Am obosit, maică... E zăpușeală rău în droaga asta, a încercat ea să se justifice, ducându-și din nou, cu o mișcare tremurătoare, batista peste frunte. Cealaltă femeie, bine legată și îndrăzneț îmbrăcată pentru cei aproape 60 de ani purtați cu semeție pe umerii acoperiți doar de bretelele subțiri ale rochiei de culoare crem, neatentă, cu gândul plecat nu se știe unde ori din cauza
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
aia mică, mamă, a intervenit o altă femeie de pe scaunul din dreapta bătrânei, dând din mână a pagubă. Ajungem repede, s-a simțit ea obligată să aducă puțină alinare, când a văzut mișcarea de nemulțumire a mâinii care strângea în neștire batista mototolită. - ...De, maică... dacă n-or fi bani nici în casa voastră! Așa o fi... Da’ bărbații ăia ai voștri n-au venit cu noi? Nu-i văd, s-a arătat bătrâna nedumerită după câteva momente de tăcere. - Ba au
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
pahare de plastic. Una ținea paharul și cealaltă turna apă din sticlă cu gesturi elegante, pline de importanță. Costică a întins imediat mâna la primul pahar și l-a oferit neîndemânatic mamei sale, aproape lovind-o peste mâna în care batista nu mai avea formă. - Ia, mamă! Nu e prea rece, dar poate că ai și matale nevoie... - Apă? Bogdaproste, maică! Mi s-a cam uscat gâtul ăsta, că e tare cald și aci... Doar o înghițitură. Să nu-mi vină
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
Articolele Autorului Îmbracă-mi inima cu tine, C-au înghețat-o atâtea ierni, Și fă-o iar să bată nebunește, Căldura-ți, peste ea să cerni. Sărută-mi pleoapa obosită, E sclava lacrimilor reci, Și fă-o iar să izbutească, Batista-ți, peste ea să treci. Mângâie-mi tâmpla greoaie, Plină de gânduri amărui, Și fă-o iar să înflorească, Palma-ți, peste ea să pui. Îmbrățișează-mi făptura, Ce-a iubit numai trufași, Și fă-o iar să strălucească, Ființa
ÎMBRACĂ-MI INIMA CU TINE... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365398_a_366727]
-
nostru, fiindcă nu puteam merge pe jos cu bastoanele. La biserica cartierului nostru care este chiar în incinta cimitirului am asistat la slujba de înmormântare. Izbucneam fără să vreau în plâns și îmi înfundam plânsul în pumnii în care strângeam batista. Ce puteam face? Mi-am sărutat soția pentru ultima dată în biserică. Mi-am amintit ziua cununiei religioase, când preotul mi-a zis că pot săruta mireasa, asta a fost în urmă cu peste 46 ani. - Când a fost să
SINGUR, DAR CU VOI PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365122_a_366451]
-
arsă pe care te pregătești să urci aici se învață limba învingătorilor lingușitoare profesorii au început lecția nu vreau să învăț gândul mă atrage în nebănuite cotituri îți aduc aceste cuvinte sărace cum mama demult în copilărie acoperite într-o batistă o mână de mere sălbatice” Pușkin și inamicul „tocmai mi-am terminat plimbarea zilnică după deviza asumă-ți riscul nu te baza pe șansă mă cuprind fiori dar acești fiori indică exact direcția bună mătasea și metalul sunet în scurgerea
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
asemănător cu al unui vulcan miniatural. - Continuăm...cu focul rece! - Asta ce mai înseamnă? Of, of, of, nimic nu mai știu...spunea magul, parcă să audă numai el! - Nu știi? E un experiment simplu de realizat. Avem nevoie de o batistă, alcool și apă în proporție de 1 la 1. După ce am realizat amestecul alcool-apă, înmuiem batista și o stoarcem bine, apoi o ținem cu o pensetă la flacăra spirtierei. Ia foc, însă după puțin timp flacăra va dispărea. - Și batista
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
of, nimic nu mai știu...spunea magul, parcă să audă numai el! - Nu știi? E un experiment simplu de realizat. Avem nevoie de o batistă, alcool și apă în proporție de 1 la 1. După ce am realizat amestecul alcool-apă, înmuiem batista și o stoarcem bine, apoi o ținem cu o pensetă la flacăra spirtierei. Ia foc, însă după puțin timp flacăra va dispărea. - Și batista? - Batista va rămâne intactă. - Mi-aduc aminte! O foloseam la Corabia Piraților! Pânza nu se strica
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
batistă, alcool și apă în proporție de 1 la 1. După ce am realizat amestecul alcool-apă, înmuiem batista și o stoarcem bine, apoi o ținem cu o pensetă la flacăra spirtierei. Ia foc, însă după puțin timp flacăra va dispărea. - Și batista? - Batista va rămâne intactă. - Mi-aduc aminte! O foloseam la Corabia Piraților! Pânza nu se strica niciodată în focul luptei! - Acum pentru ce vă pregătiți? - Ce curios ești! Vulcanul de catifea! Îți spune ceva ? - Vulcanul de catifea era cel mai
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
alcool și apă în proporție de 1 la 1. După ce am realizat amestecul alcool-apă, înmuiem batista și o stoarcem bine, apoi o ținem cu o pensetă la flacăra spirtierei. Ia foc, însă după puțin timp flacăra va dispărea. - Și batista? - Batista va rămâne intactă. - Mi-aduc aminte! O foloseam la Corabia Piraților! Pânza nu se strica niciodată în focul luptei! - Acum pentru ce vă pregătiți? - Ce curios ești! Vulcanul de catifea! Îți spune ceva ? - Vulcanul de catifea era cel mai îndrăgit
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
am constatat că mi-au rămas câteva care n-aveau nicio treabă una cu alta. Mâine, sâmbătă, duc la curățătorie o tranșă nouă de cămăși, nu pentru spălat ci pentru călcat. Am încercat în tinerețe să calc, dar până și batistele rămâneau cu niște cute oblice. Le îndreptam foarte ușor, dar apăreau altele. Munca lui Sisif. După spălătorie merg la Carrefour la cumpărături, iar după amiază mai bag niște rufe în mașină. M-am învățat minte, nu mai spăl duminica. Mai
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
născând melancolie... Atunci îmi amintesc de tine și numele-ți șoptesc cu dor cât tainic gând ascuns în mine ar vrea să scape de zăvor... Tu îmi spuneai că-n toamna tristă se-adună multe amintiri și multe lacrimi în batistă se scurg din marile iubiri... Plecând din așternutul rece în somnul veșnic spre lumină, nu vei mai ști cum timpul trece și câte lacrimi or să-mi vină. Când te-ai născut erai curată, tu, floare-n câmpul plin de
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364865_a_366194]
-
los mozos nu au timp pentru considerente estetice; nevoia de a demonstra superioritatea inteligenței față de forța brută a naturii sau conflictul dintre cultură și haosul necivilizat joacă aici un rol cât se poate de secundar. Detalii precum atinsul taurului, înmuiatul batistei în sânge sau tăierea cozii și înmânarea ei învingătorului au o semnificație mult mai adâncă, ducând cu gândul la unele ritualuri arhaice și la obiceiuri perpetuate din antichitate. Taurul a fost animalul totemic al multor popoare din bazinul mediteranean. Hitiții
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
funda din satin, cu care mergeam duminica la biserică! Tu trebuie să te ocupi și de prepararea pachetelor și de colivă, de orânduielile bisericești, în tine am încredere, știu că te vei descurca! Prosoapele sunt în dulap, în partea dreaptă, batistele deasupra lor, toate sunt aranjate așa cum trebuie. Nu puteam să scot niciun cuvânt! Doar atât am putut; să dau din cap, afirmativ. - Zaharia, tu să ai grijă ca, imediat ce-mi dau sufletul, după așezarea mea în sicriu, să fiu
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
amarnic mai apoi ani de-a rândul. Spania reprezenta pentru Luca locul care îl atrăsese cu mirajul ei economic într-o cursă dublă - nici că ar fi putut bănui de unul singur de la bun început traiectul meandrat al sorții -, cu batista fluturându-i-o cu ipocrizie pe deasupra capului: cursa supraviețuirii și cursa propriei sale dispariții pământești. „Cauza desfigurării omului stă în căutarea greșită a fericirii sale în lucrurile acestei lumi.”, scria părintele Arsenie Boca în cartea sa „Omul, zidire de mare
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
în căutarea fiicei, nu se întoarce fiul acasă... Fiica este cea care o așteaptă și o salvează, îi dă posibilitatea să vadă și să cunoască locurile mitice din insula care este, în viziunea ei, un petec de pământ „ca o batistă aruncată pe obrazul mării”, îi dă ocazia să-și pună în valoare valențele creative încurajând-o și susținând-o să publice mai multe volume de poezie în același an în care scrie și această carte. Relația dintre mamă și fiică
CUM S-A NĂSCUT O CARTE – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365744_a_367073]
-
de rouă? - Boabele de rouă sunt mărgelele cu care se împodobesc florile în așteptarea sărbătoririi răsăritului de soare. - Ba eu cred, spuse o bufniță aflată în apropiere, că boabele de rouă sunt lacrimile nopții pe care le șterge ciocârlia cu batista cântecului ei de dimineață! Ursulețul își notă repede răspunsurile, le mulțumi și plecă ceva mai vesel spre pârâu. Aici dădu nas în nas cu cerbul, ciuta și iedul lor. - Scumpilor, spuneți-mi, vă rog, ce sunt boabele de rouă? - Boabele
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
a spus că este de-a lui cutare din neamul lui cutare care este președinte la Primărie... și ca oricare țăran care merge la muncile câmpului, nu umblă cu buletinul la el, îl ține acasă învelit în jolj de brânca (batistă) și pus pe poliță și a așa reușit să-i convingă Mai apoi, ne-a umbrit sufletul când am aflat că acest tânăr atât de puternic, a intrat într-o stare de depresie, din cauza izolării din timpul celor șapte ani
OAMENI CARE AU FOST, ARTICOL DE ELENA BUICĂ-BUNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361562_a_362891]