1,734 matches
-
niciodată când ajungea în dreptul Cotnarilor să treacă apa Bahluiului, de cea parte și să mai dea un cep la Niță. Auzit-ai Culai? „Cep la Niță.” Niță aista se dovedise a fi un mare crâșmar ș i avea î n beciurile lui fruntea vinurilor de pe coastele unde sun tem. Și a rămas din vorba domnitorului botez pentru satul lui Niț ă. Cep l a Niță! -...Ceplenița! - continuă Neculai Brateș. - E, te-am lămurit? - Și tocmai în locul cel mai ridicat te duc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
țară și pe domn și pe Iacob Sommer, ca unii ce-ar fi încercat să uzurpe credința ortodoxă, chibzuind a așeza în locul ei pe cea catolică Când a terminat de povestit, se găseau ajunși între o bisericuță veche și un beci și mai vechi, a c ărui bol tă se surpase. Prilej să se oprească iarăși cuconul Stejărel ... - Ale lui Ștefan sunt amândouă, măi Culai, schimbă deodată glasul cuconul Stejărel, am o bănuial ă. Mi-i frică să nu fi fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dea lumină bisericii, că prea era întunecat ă de funinginea lumânărilor... Nu zici nimic, Culai? - Ce-aș mai putea zice? Să-l iei pe cine a făcut-o și să-l pui la zid. ........................................................................... - Acum să ne ocupăm oleacă de beciul aista. Au trecut drumul și s au oprit pe buza prăbușirilor. - Boltă nu mai are, că i au luat piatra să o pună pe șosele! Altă nelegiuire! Dar nu asupra acestui lucru vreau să mă opresc. O să vină ea și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vreau să-ți arăt. Îl vezi cât e de adânc și de ramificat? - îl văd. - Are vreun pic de apă în el? Neculai Brateș îl privi cu luare aminte, cobo rî și pe niște trepte adăugate în urmă, în adâncul beciului urmat de Stejărel Racotă și după ce îi dădu târcol în toate ram urile lu i suinde fu obligat de adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
adâncul beciului urmat de Stejărel Racotă și după ce îi dădu târcol în toate ram urile lu i suinde fu obligat de adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din Cotnari, făc ute în u rmă de domnii arhitecți cu școală, sunt pline de apă. Meșterul care a zidit beciul aista, a lui Ștefan cel Mare, sunt mai mult decât sigur, că n a fost absolventul nici unei Academii de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din Cotnari, făc ute în u rmă de domnii arhitecți cu școală, sunt pline de apă. Meșterul care a zidit beciul aista, a lui Ștefan cel Mare, sunt mai mult decât sigur, că n a fost absolventul nici unei Academii de arhitectură. Și în beciul lui nu este apă. Trage acum sing ur concl uzia care e de tras. Și iar au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ute în u rmă de domnii arhitecți cu școală, sunt pline de apă. Meșterul care a zidit beciul aista, a lui Ștefan cel Mare, sunt mai mult decât sigur, că n a fost absolventul nici unei Academii de arhitectură. Și în beciul lui nu este apă. Trage acum sing ur concl uzia care e de tras. Și iar au pornit-o. - Mai avem mult de mers, cucoane Stejărel? - N oi fi obosit?! Apoi musai, dacă îți place Cot nar - și de aia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ce este Cotnarul, nu numai a-l bea! Ajungând în creasta întâiului colnic, s au rupt din drumul cel mare, apucând în mică coborâre stâ nga. Le-a ieșit înainte o poartă. De aici începe via lui Jenică Melinte. Uite beciul și uite crama... .................................................................................... Melinte nu era acasă, dar i-a „omenit” meșterul Antioh. „La o masă de afară le-a întins repede albitură și i-a poftit să ia loc. - Ai dreptate, cucoane Stejărel, frumoasă priveliște - spuse Neculai Brateș. Fericită
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-l arăt, Culai. Am s-o iau din iasʹ parte și am să-i urmez limita. Dealul acela îi Năslăul. Nu ți ne de Co tnari. Pe el sunt viile Vlădoiancii. Acolo sus, crama și ceva mai jos, în coastă, beciul cel cu vinuri vechi. Nu umblă la el ni meni. Numai la rare ocazii se scoate de acolo vin și numai de ea. Dar cum nu mai vede, umblă în butoaie un afurisit de pivnicer care a găs it leac
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
butoaie un afurisit de pivnicer care a găs it leac să ieie din vin, fără nici o grijă că va fi descoperit. Ți-am spus, mi se pare, că e mioapă rău. Știind încă cum sunt butoaiele pline, de câte ori vine la beci, cere pivnicerului să scoată dopurile. Le pipăie la capătul cel de intră în butoi și dacă sunt ude, controlul e făcut. N-a umblat nimeni. Numai că pivnicerul scoate ce-i trebuie și cât îi trebuie, și pe măsura nevoii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
făcând șanțuri și baterii, se apără cu slugile sale; ruinele poliției (oraș ului) Co tnari, unde un domn (Iacov), a întemeiat o universitate vest ită pe a cele vremi; două biserici, una ortodoxă, alta catolică, zidită de doi prinți români; beciuri gigantice, pre care, oricât s-a încercat ciocanul vandalilor, tot nu le-a, putut încă surpa de tot; Dumbrava Roșie, faptă barbară și mare a unui mare domn (Ștefan ) care, ca să lasă un monument fieros a vitejiei sale, î njugă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de recunoștință, și le înfrâna și tăcea într-o reculegere pioasă, gustând necontenit, puțint el și de licat. într-această primă parte a ospățului, răzășița lui Griga intră cu claponii în țiglă. Atunci și Griga s e duse l a beciul lui și mai aduse un urcior pecetluit. Cu rânduială ș i domol lucrând, pricepură atât domnul abate, cât și beizade, cât și o stașul, că la acea gospodărie, din pătrar în pătrar de ceas , toate ale mâncării și băuturii par
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
r. Culoare istorică - spunea el despre tenul lui. Dugheana acestei culori istorice n-avea altă stemă. O lampă chioară destăinuia câteva mese șchioape cu rude le lor și mai sărace (scaunele), o gură de bucătărie și un adân c de beci. într-o zi, mare de bucureșteni năpădește crâșma lui Manaș. Cuconii dâmbovițeni veniseră în prăbușitul târg moldovenesc să-și dea examenele dreptului la facultatea din Iași, vestită pe atunci pentru mărinimia ei (de ciur spart). Auziseră de Cotnarul lui Manaș
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întreb și eu (suflând în lumânarea vechimelor): Dar unde s cârciumile? Căci cele care au mai rămas (renovate) și cele care se deschid (spre ban) nu mai au acel adâ nc medieval de var, de flăcări în umbră și de beci în bez nă, în c are amintirea să mai osebească profilul înalt a lui Eminescu, alături de râsul lat al lui Creangă. Și încă un text aparținând scriitorului Ionel Teodore anu: și a fost folosit de prof.dr.Avram D. Tudosie în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Domnească” de aici, însăși Școala academică înființată de Despot Vodă - care l-a detronat pe Lăpușneanu - sunt opera oamenilor, sudoarea lor. Ei, oamenii simpli, în întrecere cu bogătașii, și-au zidit aici, spune și cartea lui C. Hușanu, propriul lor beci să-și păstreze vinurile... întotdeauna mulțimea a lucrat prin cooperar e... La Dodești, în zona Vasluiului, în satul bunicilor lui Victor Ion Popa, citeam undeva, prin anul 193 5, când studenții lui D. Gusti făceau culturalizare prin muncă la sate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ehei ! Ce vremuri ! Ia întrebați pe bătrânii târgului!”, suntem sfăt uiți, pe ntru că însuși primarul își lăuda locurile, când venea vorba de vin: Și are Cotnariul vinuri, domnule, nu glumă ! ... Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile v iei. Uit e mata întracolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciuri... Și ce poloboace, domnul e ! Cât o casă cu două caturi. Și ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vinuri, domnule, nu glumă ! ... Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile v iei. Uit e mata întracolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciuri... Și ce poloboace, domnul e ! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime, frățioare! De pe vreme a lui Vodă Cuza, dacă n or fi și mai de mult... La cramă ? Prin ușa cât zece din zilele noastre, adevărată poartă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
euro, la o cantitate de 12,8 milioane de hectolitri (Negrea. 2005). Strategii publicitare pe piața vinului Cea mai nobilă băutură românească, vinul, are la noi o tradiție veche de sute de ani - cea mai mare vinotecă de la ora actuală, Beciul Domnesc, e construită de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Deși în ultimii 10 ani românii s-au îndepărtat de băutura lor preferată, revirimentul adus în preferințele lor de către investitorii în industria vinului este un semn că tradiția va fi reînnodată
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
-i amintește prin înfățișarea lui de omul ce a înșelat-o. Există o serie de greșeli educative, ca, de exemplu : lipsa unei încăperi separate de a părinților, folosirea unui limbaj infantilizat, amenințarea copilului cu expresii afectogene puternice (injecția, lupul, pădurea, beciul, casa de corecție etc.), nerecunoașterea posibilităților de înțelegere ale copilului, lipsa oricărei preocupări de educație sexuală sau efectuarea greșită a acesteia, opoziția față de unele deprinderi școlare considerate de părinți ca nejuste, instigarea copilului împotriva unor persoane socotite ca dușmani ai
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
spulberă însă, curând, și pe el: în contextul purificărilor din partid de după zdrobirea „devierii” zise „de dreapta”, deși promotorii erau în realitate stângiști, Cozmin cade victimă năprasnicei zeități ce își devoră progenitura. Petre Curta îl va întâlni, zdrobit, însângerat, în beciul Securității. Nu aceeași soartă îl paște pe prietenul lui Cozmin, de cu totul altă calitate intelectuală și formație psihică, Isaac Landesman, comunistul evreu, rezoneurul cărții, figură de înțelept mucalit și sceptic, rostitor hazliu de adevăruri cumplite. Colaborator al Anei Pauker
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
des practicată în vechime, și cred din acele timpuri ne-a rămas vorba moși pe groși, adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în trecere spre București, relatează Constantin Botez și Adrian Pricop. Dar mai întâi o prezentare a hanului și a atenanselor sale: „Casele cu două rânduri din fata menționatei uliți... conțin: în etajul de gios, două dughene, câte o odaie și un beci dedesupt, iar deasupra acestor dughene, patru odăi, cu o sala prin mijloc și cerdac în față și la dos; în ogradă o pivnită cu gârliciu arge și o hrubă pietruită, precum și (alta) șapte odăi de rând, căci celelalte beciuri ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un beci dedesupt, iar deasupra acestor dughene, patru odăi, cu o sala prin mijloc și cerdac în față și la dos; în ogradă o pivnită cu gârliciu arge și o hrubă pietruită, precum și (alta) șapte odăi de rând, căci celelalte beciuri ce mai sunt acolo au a se desființa". Hanul fiind bine întreținut și aprovizionat, serviciile sale erau solicitate de trecătorii care aveau treburi prin Iași sau făceau doar tranzit prin capitala Moldovei. În acest local, în trecere spre București, pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Ion Chetrariu, până ce slabele potere de care dispunea poliția moldovenească de pe atunci, au reușit să-i prindă și să-i închidă. Precum însă în acea vreme numărul criminalilor era foarte mare, din pricina proastei organizații administrative și militare a țării, beciurile și aresturile polițienești erau ticsite de răufăcători de tot soiul, pe care, pentru a-i mai desbăra de năravul lor sau a-i mai... rări, îi lăsau să piară de foame, frig sau de bătăi, în fundul beciurilor în care erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
militare a țării, beciurile și aresturile polițienești erau ticsite de răufăcători de tot soiul, pe care, pentru a-i mai desbăra de năravul lor sau a-i mai... rări, îi lăsau să piară de foame, frig sau de bătăi, în fundul beciurilor în care erau trântiți, și numai la puțini din ei li se făcea cinstea de a fi... spânzurați, după o judecată sumară; aceștia erau negreșit aceia din hoți care, își căpătaseră o faimă mai mare în popor, prin crimele mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]