889 matches
-
în conflict cu comandantul companiei, maiorul "Caltaboș", un Moș Teacă țâfnos, gras și plin de sine, care ne-a declarat din prima zi, deși eram oameni în toata firea, absolvenți universitari, că nu admite în compania lui "efecte civile și beletristică", pedeapsa cu care ne amenința fiind aceea că "delicvenților" nu le va mai zâmbi niciodată (probabil își aprecia zâmbetul mai prețios decât cel al Giocondei!). Picat inopinat în dormitorul nostru la un sfârșit de zi, băieții de la intrare fiind prinși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fiind prinși cu un șeptic ce le anesteziase vigilența, m-am trezit cu "caltaboșul" în dreptul patului meu. Venise frigul de la sfârșit de octombrie și purtam pe mine un "efect civil", respectiv o flanea adusă de mama, iar în mână o "beletristică". Fiind împricinat în ambele delicte, maiorul mi-a ordonat să iau poziția de drepți, congestionându-i-se fața la vederea vestonului meu, care în final de cătănie din cei 6 nasturi regulamentari mai rămăsese doar cu unul și acela prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
plin cu câteva tone de "materiale de propagandă", trimise cu un avion special în America de Sud pentru a pregăti în 1973 vizitele "tovarășului", inclusiv în Chile. Erau sute de colete cu "volumele tovarășului și ale tovarășei academician", dar și cărți de beletristică, istorie, albume, filme documentare, discuri, diapozitive, care zăceau nedesfăcute, unele roase de șoareci sau deja mucegăite. Trecuse un an de la retragerea "rapidă" de la post a predecesorului meu cu "ochi albaștri" și în căsuța din curte mai zăceau claie peste grămadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
importante: cu rectorul Universidad Federal do Parana și cu directoarea Bibliotecii Municipale. Ambele au fost instructive, interesante, făcând un schimb de idei asupra posibilităților de cooperare. Pentru Biblioteca Municipală am oferit o donație de 50 de volume enciclopedii, dicționare, istorie, beletristică, albume, printre care și monumentala Istorie a literaturii române a lui George Călinescu. La vizitarea bibliotecii, care dispunea de câteva sute de mii de cărți, aveam să constat cu tristețe că nu exista nimic privind România. Ca "șoarece de bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
O nouă specie de Cyclargus Nabokov“ (The Entomologist, decembrie 1948) și „Membrii nearctici ai genului Lycaeides Hübner“ (Buletin Mus. Comp. Zool., Colegiul Harvard, 1949), an după care mi-a fost fizic imposibil să mai Îmbin cercetarea științifică cu conferințele, cu beletristica și cu Lolita (căci era pe drum - a fost o naștere grea, fiind un copil dificil). Blazonul Rukavișnikovilor este mai modest, dar și mai puțin convențional decât cel al Nabokovilor. Șildul este o versiune stilizată a unui domna (cuptor de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
era plin cu câteva tone de "materiale de propagandă", trimise cu un avion special în America de Sud pentru a pregăti, în 1973, vizita "tovarășului" în Chile. Erau sute de colete cu "volumele tovarășului și ale tovarășei academician", dar și cărți de beletristică, istorie, albume, filme documentare, discuri, diapozitive, care zăceau nedesfăcute, unele roase de șoareci sau deja mucegăite. Trecuse un an de la retragerea "rapidă" de la post a predecesorului meu cu "ochi albaștri" și în căsuța din curte mai zăceau claie peste grămadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Jung sugerează alchimia universului interior. Meșteșugul nu poate fi făcut bine fără nițică artă. Am oroare de eruditul mărginit la explicații. Îmi amintește de sentința lui Titu Maiorescu: "păziți-vă de prostul erudit". * Pentru aceste motive nu disprețuiesc dimpotrivă literatura, beletristica, arta, ca o cale de înțelegere a complicatului mecanism psihologic. Constat, cu plăcere, că noțiunea "suflet" a reapărut în semantica psihiatrică. Nimeni nu știe ce este sufletul, dar toată lumea îi recunoaște existența. Este un mare progres al filozofiei medicale, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
poetul i-l înmânase. În cele opt luni cât a stat Labiș la Iași, secretarul de redacție, Ștefan Siklody, un tehnic sec dar erudit, fost colonel, l-a inițiat în taina traducerilor, oferindu-i, împreună cu G. Mărgărit, o cheie spre beletristica universală și filosofie. Pe scriitorii mai puțin afirmați, Labiș care, publicând mereu, avea în permanență bani, îi invita la restaurant. Gurile rele susțineau că se profita de dânsul și în felul acesta poetul a ajuns un chefliu. În realitate lui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a oprit numai la poezie, ci a avut și creații în proză: Năluciri și realitate, Elena, Dracul și săracul, Buimăcel sau Câteva cruci fără voie, articole de actualitate diversă și altele. „Nedepășind nivelul unor «păcate ale tinereții», probele în domeniul beletristicii au avut, totuși, pentru autorul lor nu puțină importanță”, deoarece acestea i-au format coerența stilului și deprinderea unei exprimări persuasive. Poezia Nour și chin publicată în ziarul „Sentinela”, în octombrie 1898 Mai târziu, pe când era bibliotecar și trăind numai
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
interesante și care merită să fie povestite... Mă rog, eu nu vorbesc de literatura memorialistică: amintiri, jurnale, însemnări, aforisme etc. Dar mă gândesc chiar la romane și nuvele. Ori la poezii. De pildă, marii noștri critici, aproape toți au scris... beletristică. Mai ales marele George Călinescu. Ce romane superbe în plin realism socialist! Sau Marin Mincu: nu numai critic - și încă unul dintre cei mai buni -, dar și poet de valoare, chit că Manolescu nu l-a băgat în seamă ca
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ȘI REALITĂȚI NAȚIONALE Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă - cea beletristică - și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare - ca să întrebuințăm un cuvânt pompos - comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și opiniile sale literare consunau cu ale epocii. Operele novatoare ale contemporaneității sunt primite cu entuziasm sau cu obiecții însemnate, opiniile criticilor fiind aproape regulat împărțite, dar faptul îngrijorător este că orice încercare de teoretizare rămâne, evident, în urma schimbărilor din beletristică. Câteva exemple tot pentru roman. Percy Lubbock (The Craft of Fiction, 1921) generalizează experiența romanescă a lui Henry James, dar aproape că o neglijează pe aceea a lui Proust (care-și publica ciclul începând cu 1913). E. M. Forster (Aspects of
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
adolescenți). 3.2. Fiecare autor a folosit, pe lângă CLRA, și alte corpusuri reprezentative pentru terminologii de specialitate aflate în plin avânt (informatică, gramatică, limbaj culinar, limbajul modei), precum și observații personale, obținute din mass-media scrisă și audiovizuală, din lucrări recente de beletristică sau din texte postate pe internet. În funcție de chestiunea cercetată, fiecare autor a folosit informațiile oferite de lucrările descriptive și normative de după '90, sursele importante constituindu-le dicționarele și corpusurile de cuvinte recente (DCR2 și Dragomirescu 2005a). O sursă specială au
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
metodelor folosite în cercetarea literară (cum este Aims and Methods de Morize). Ea ar putea pretinde să aibă o oarecare înrudire cu cărțile de poetică și retorica (de la Aristotel până la Blair, la Campbell și la Kames), studii sistematice ale genurilor beletristicii și ale stilisticii, sau cu cărțile intitulate " Principii ale criticii literare". Ne-am străduit totuși să îmbinăm "poetica" (sau teoria literară) și "critica" (sau evaluarea literaturii) cu "știința" (sau cercetarea literară) și cu "istoria literară" (sau "dinamica" literaturii, în opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
și 16 mai 1941 „Luminișuri”, care în anumite perioade (10-16 octombrie 1941 și 19 februarie - 1 martie 1942) este redusă la o rubrică, iar în 1944 dispare lungi perioade. Dedicată în mare măsură fenomenului literar, pagina culturală cuprinde relativ puțină beletristică, numeroase fiind materialele de critică și istorie literară, prezentările de cărți și reviste etc., în rubrici ca „O carte pe zi”, „O revistă pe zi”, „Evocări”, „Carnet”, „Note”, „Încrestări”; în foileton se publică cronică literară, muzicală, plastică ș.a. Poeziile selectate
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
, revistă apărută la Iași, săptămânal, între 29 noiembrie și 20 decembrie 1864. I. C. Fundescu a scos T. cu intenția de a redacta o publicație specializată, dedicată literaturii dramatice și vieții teatrale. El își propune să publice și beletristică, informații bibliografice, o cronică a reprezentanților operei italiene, critică literară, precum și cronici referitoare la spectacolele teatrelor din Iași, București, Craiova, Cernăuți și chiar din Botoșani. Din primul număr Fundescu atinge probleme esențiale: repertoriul teatral, calitățile artistice ale trupei, lipsa de
TEATRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290117_a_291446]
-
proprietar protestează, face chiar și o încercare, nereușită, să scoată din nou ziarul său. Vechiul T. dispărea astfel, după șaptesprezece ani, pentru a face loc unui ziar nou, „Telegraful român”. La fel ca atâtea alte jurnale politice, cotidianul a publicat beletristică în scopul de a atrage cititorii, și nu în virtutea unui program cultural și literar. De aceea, vor colabora scriitori de valori și cu opinii diverse, din generații diferite, printre care I. P. Bancov, N. V. Scurtescu, V. D. Păun, Miron Pompiliu, Mihail
TELEGRAFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290124_a_291453]
-
de familiarizare a cititorului român cu conceptele din aceste domenii este susținută și de aplicarea, cu rezultate originale, a noilor moduri de operare la textele-martor. Paginile din Despre grădini și modurile lor de folosire (2001) se situează la frontiera dintre beletristică și istoria culturală savantă. Cititorul poate opta pentru o lectură de pură specialitate, găsind aici un bogat repertoriu de date, trimiteri, documente uitate, cărți esențiale pentru cunoașterea subiectului propus: grădinile în viziunea românească, în special în secolele al XVIII-lea
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
poetul Teohar Mihădaș, care mi-a lăsat o frumoasă impresie. Erau foarte apropiați sufletește. O sticlă cu vin ales, a dat frâu liber gândurilor... În scurtul popas clujean, l-am determinat pe profesor să doneze Fălticenilor biblioteca sa, extrem de valoroasă: beletristică, arte plastice, știință etc. În casa sa de pe Strada Mare, urma să se deschidă un fond documentar, pus la dispoziția publicului... Personalitate marcantă a Politehnicii clujene, avea și numeroase lucrări personale, unele pentru străinătate. Cele circa 10.000 de volume
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să se abandoneze preocupărilor literare. Revista le va continua, răspunzând astfel interesului general, dar va spori și atenția pentru istoria națională. Raportul, subliniază acum redactorul, va fi în favoarea preocupărilor serioase, de știință și istorie, dar se va tipări și multă beletristică, apoi materiale distractive, umor ș.a. Cu timpul, Barițiu se vede obligat să îi anunțe pe cei care îi trimiteau versuri că, din cauza numărului limitat de pagini, nu poate să includă decât o singură poezie într-un număr. S-a făcut
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
avocatura mai întâi în Făgăraș, apoi, până în 1877, în Brașov. Încă din al doilea an de studenție începuse să colaboreze cu versuri la „Familia”, tot acolo publicând o nuvelă istorică, cu subiect exotic și senzațional (Simonida). Renunță însă repede la beletristică în favoarea cercetărilor etnografice, istorice și filologice, valorificate în articole apărute în „Familia”, „Telegraful român”, „Federațiunea” și „Orientul latin”. Din 1877 se stabilește la București și se dedică aproape exclusiv studiilor de istorie și adunării de documente din țară și din
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
noastră trimestriala , «Dimândarea»? Va publicam literatura nai mă mult, mă ți pagiñi di istorie, di informație enciclopedica în general, traduceri din literaturi xeani și, maxus, din literatura statelor iu bănăm”. Că și revista „Deșteptarea”, noua publicație prezintă pagini întregi de beletristica în dialectul aroman, pe lângă cronici literare, studii de literatură, reportaje etc. scrise în limba română. Se pune în evidență efortul statului român de a răspândi printre românii de la sudul Dunării cultură întregului popor, ca unic instrument de rezistență la asimilarea
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
în formarea poetului - „cei mai rodnici ani”. Mișcarea de la „Tribuna”, orientată de idealul restabilirii unității culturale a românilor, a dus, prin cultivarea „realismului poporal” și a accesibilității limbii, la precizarea poziției lui C. față de scris: folclorul va constitui, definitiv, temelia beletristicii sale. În „Tribuna” (1888-1889) i-au apărut unele dintre cele mai izbutite creații: Nunta Zamfirei, Rada, Numai una!, Mânioasă, Fata morarului, însă în 1889 postul lui se desființează. El intenționa să treacă munții în România, spre a scăpa de serviciul
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
împotriva raționaliștilor Tudor Vianu și Șerban Cioculescu, pentru premiere, explicându-și și în scris, în Vremea, în articolul De ce am votat pentru Nu al d-lui Eugen Ionescu. Să amintim totodată că, în Germania, Golopenția a citit cu asiduitate și beletristică și a recomandat prietenilor din țară să citească și ei măcar primul volum din ciclul lui Maurice Barrès, Roman de l’Energie nationale, Les Déracinés. Scrisorile dintre anii 1933 și 1940 ale lui Petru Comarnescu dau expresie, mai tot timpul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care produc efecte dincolo de granițele țării sunt exclusiv din sfera culturală și educațională, permise potrivit standardelor în materie - dreptul de a solicita și de a obține sprijin financiar sau material din partea autorităților române pentru a beneficia de manuale de specialitate, beletristică, publicații, pentru construcția și renovarea lăcașelor de cult sau a instituțiilor educaționale cu predare în limba română în statul de cetățenie sau în statul de reședință, pentru susținerea manifestărilor culturale, artistice și religioase ale românilor de pretutindeni, a învățământului în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]