3,363 matches
-
central nu mai puțin de 65 de reprezentanți ai Universității Catolice din Louvain, 73 din afara corpului profesoral, 38 din partea universităților de stat și 16 de la Universitatea Liberă din Bruxelles 8. Situația s-a menținut până în 15 iulie 1849, când Parlamentul belgian a adoptat o nouă lege organică a învățământului superior, cu care ocazie au fost inițiate și juriile mixte ce erau compuse în mod egal din reprezentanți ai universităților libere și ai celor de stat, aceștia fiind prezidați de un extern
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
număr mare să studieze în Belgia în acea perioadă), fiind totodată instrumente prin care puterea politică de la Bruxelles își proteja propria piața a muncii 15. În fine, măi precizam că, în linii generale, pentru a avea acces într-o universitate belgiană, candidatul trebuia să fie deținătorul unui certificat de studii medii în domeniul ales sau în domenii conexe 16. Urma apoi o perioadă de studii denumită candidatura, ce avea o durată de doi ani (drept, filosofie și litere, științe) sau de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
al său, jurnalistul francez Auguste Baron 23. Prin subscripția inițiată de lojă s-au adunat banii necesari pentru împlinirea proiectului. Printre fondatori se regaseau viitori profesori ai acesteia sau oameni politici ce se vor afirmă în prim-planul vieții publice belgiene, precum Charles de Brouckère, Henri de Brouckère, Eugène Defacqz, Charles Rogier, Pierre- François Van Meenen ori Sylvain Van de Weyer 24. Așadar, Universitatea Liberă nu era o institutie gestionată de stat, astfel că anumite date ale școlarității, dar și ale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
discipline, care se finalizau cu acordarea unor certificate; era vorba, cu deosebire, de cursurile care aveau o însemnată încărcătură istorică, dar și de cele de drept natural, drept public, drept comercial, procedură civilă ori economie politică 37. În 1876 legislația belgiană revenea asupra prevederilor din 185738. Către sfârșitul veacului și în primele decenii ale secolului al XX-lea apăreau noi cursuri în programa în funcție de diversificarea activităților din societate (drept industrial, drept colonial, drept notarial, elemente de legislație financiară, drept penal flamand
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
că vizita ar fi inoportuna și a decis o amânare sine die a prelegerilor savantului din Hexagon, cu atat mai mult cu cât emoția atentatului anarhistului Vaillant din Camera Deputaților a Franței (decembrie 1893) era încă vie în opinia publică belgiană 86. La inițiativa profesorilor Paul Janson și Edmond Picard (cărora li s-au adăugat Guillaume de Greef, Émile Vandervelde, Louis de Brouckère etc.) s-a constituit un comitet de protest, care i-a reunit și pe studenți, cu deosebire pe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mare pentru titularii acestor diplome, care proveneau din afara Belgiei, așa cum susținea, bunăoară, Wim Van Rooy în studiul dedicat Universității Noi100. Este suficient să amintim situația din Bulgaria de la sfârșitul primului deceniu al secolului trecut, pe care o evocă și cercetătorul belgian, când guvernul de la Sofia s-a lăsat greu înduplecat să recunoască diplomele Universității Noi101. Același lucru s-a întâmplat și în România, unde, fără să existe o reacție guvernamentală expresă, diplomele Universității Noi erau puse sub semnul întrebării în anumite
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
decenii ale veacului al XX-lea. Înființarea, organizarea și dezvoltarea acesteia au fost influențate, în primul rând, de reglementările privind statutul universităților private, specializările recunoscute de lege, acordarea și recunoașterea diplomelor. În general, diferitele legi care au reglementat spațiul universitar belgian (1835, 1849, 1857, 1876, 1890, 1891, 1911 etc.) au avut ca obiectiv acordarea unei mai mari libertăți și autonomii instituțiilor de învățământ superior (inclusiv celor private), precum și diversificarea domeniilor, respectiv diplomelor. Reținem, ca exemplu, instituirea, prin legea din 15 iulie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
sau de geografie agricolă, industrială ori comercială), prin dezvoltarea dimensiunii practice a prelegerilor, specializărilor și introducerea seminariilor. Episodul dizidentei ce a dus la constituirea Universității Noi a arătat importantă cunoașterii contextului instituțional și politic pentru explicarea opțiunilor și traiectoriilor studenților (belgieni și străini). Reținem, pentru studenții străini (deci și pentru cei din România, de care ne vom ocupă mai departe) dificultățile de recunoaștere a diplomelor (mai ales în cazul celor emise de Universitatea Nouă), precum și existența a două grade academice distincte
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
dădea deținătorului sau posibilitatea de a exercita o profesie în Belgia, și cel științific, care nu conferea acest drept. Prezența mai mare a străinilor printre titlularii diplomei științifice poate fi legată, așa cum am sugerat deja, de o strategie a autorităților belgiene de a-și proteja propria piața a muncii. Rămâne de văzut, în capitolele următoare, in ce măsură studenții români care au optat să studieze la Universitatea Liberă din Bruxelles, au conștientizat aceste date legale, s-au integrat sau nu în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
fiecare dată numărul românilor cu cel al studenților ce obțineau doctoratul în domeniile respective, calculând totodată și procentul străinilor din acest număr total. Datele statistice ni se par necesare pentru înțelegerea opțiunilor românilor raportate la alegerile făcute de ceilalți studenți (belgieni sau străini) ai Universității Libere. De asemenea, aceste date cantitative sunt necesare reflecției asupra rolului jucat de Universitatea din Bruxelles în formarea elitelor intelectuale și politice române ale veacului al XIX-lea. În acest sens, dincolo de cifre, ni s-a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei. Până la încheierea cercetării noastre privind carierele studenților care au obținut un titlu de doctor la Universitatea Liberă din Bruxelles, putem afirmă, pe baza datelor prezentate în acest studiu, că instituția belgiană a jucat un rol important în formarea elitelor românești ale vremii. De asemenea, așa cum am sugerat deja, românii care își fac studiile în Belgia reprezintă un subiect aparte în cadrul studiului relațiilor româno-belgiene dar poate constitui, totodată, o axă a cercetărilor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cinci domenii de specializare prezentate anterior (dreptul, științele politice și administrative, filosofia și literele, medicina, științele), organizate oarecum asemănător și încheiate cu diplomă de doctor, studiile politehnice au fost, de asemenea, o opțiune a românilor ce se duceau în capitala belgiană pentru a-și desăvârși formarea profesională și a obține o diplomă care să-i ajute să aibă o carieră în țara de origine. Ne-am oprit asupra lor în prima parte a acestui capitol încercând, ca în cazurile anterioare, să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
la Universitatea Liberă ori la Universitatea Nouă din Bruxelles Dintre diplomele obținute la Universitatea Liberă din Bruxelles, două domenii aveau în România condiții speciale de validare și recunoaștere: doctoratele în medicină și diplomele de inginer. Dincolo de clasificarea specifică spațiului universitar belgian între doctorate / diplome științifice și doctorate / diplome legale, regulamentele românești erau legate mai degrabă de organizarea și funcționarea acestor două domenii profesionale în spațiul autohton, cum vom vedea în cele ce urmează. Prin 1886, un anume Cicerone Segărceanu, doctor în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Legea din 1876 preciza că în Belgia existau două tipuri de jurii ce puteau consacră titluri științifice: unul central și altele aparținând universităților (în care funcționau cel puțin patru facultăți)12. Ambele jurii acordau, în numele Regelui, diplome ce dădeau titularilor belgieni dreptul de a exercita profesia de avocat, farmacist, medic, notar etc. (așa-numitul doctorat legal); totodată, anumite facultăți eliberau diplome și unor tineri, care doreau să susțină anumite examene în cadrul acestora, numai că titlurile respective (așa-numitele doctorate științifice) nu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
o verificare din partea juriului că ea a fost emisă în condiții legale. Acesta era răspunsul pe care-l dădea Ministerul Internelor și al Instrucțiunii Publice de la Bruxelles Legației României în Belgia în 6 / 17 martie 189831. Am găsit în arhivele belgiene, așa cum arătat în capitolul anterior, numele unui doctor în drept de la Universitatea din Bruxelles (probabil de la Universitatea Liberă, deși, așa cum am precizat mai sus, în listele noastre nu am gasit decât un Emile Kirschen, care obținea titlul în științe juridice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de întărire a titlurilor în 18 octombrie 190033. În fine, să mai spunem că la sfârșitul anilor '20, ca și în anii '30 ai veacului al XX-lea, diplomele emise în conformitate cu prevederile legale de instituțiile de învățământ superior ale statului belgian, care urmau să fie recunoscute în România în baza unor convenții speciale, erau în principal cele eliberate de Universitatea din Liège, Universitatea din Gând, Universitatea Liberă din Bruxelles și Universitatea Catolică din Louvain 34. III.3. Scurte note cu privire la asociațiile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
o părintéscă grije pentru ai noștri 39. Din păcate, Societatea studenților români din Bruxelles nu a avut o evoluție prea bună. Informațiile de care dispunea elogiatul Ministru al României în Belgia, în vara anului 1904, confirmate și de rapoartele poliției belgiene din aceeași perioadă, se refereau la faptul ca ședințele asociației se ținuseră în localuri de rea faima, că între membri săi superficiali, neserioși, ușuratici, ce duceau o viață desfrânata, fără nicio responsabilitate, nefiind interesați decât de cursele de cai -, existau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pe data de 16 martie 192544. Două erau obiectivele pe care și le propunea această societate, anume: "înfrățirea tuturor studenților și inginerilor români din Belgia prin dezvoltarea ideilor pe cale intelectuală", respectiv "ajutorul reciproc și reprezentarea intereselor studențimei române față de autoritățile belgiene și metropola"45. III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) Instituțiile centrale ale administrației de stat, dar și cele locale, îi sprijineau pe tinerii români care studiau în Belgia prin diferite mijloace: burse
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în baza unor convenții speciale cu Belgia (sau cu Franța, pentru că am evocat și cazul studenților de la Paris!), acolo unde studiau tinerii români, schimbul unei anumite sume de bani din lei în monedă țării respective, în cazul nostru, în franci belgieni. Era un curs mai bun pentru deținătorii monedei românești față de cel practicat pe piața bancară liberă la epoca respectivă. Această formă de susținere financiară a tinerilor români aflați la studii în Belgia era în uz încă de prin 1919, dar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
al efortului financiar, statul român aloca sume destul de importante. Astfel, între 15 august 1920 și 30 iunie 1921 schimbul studenților din Bruxelles, Gând, Louvain făcut prin Crédit Général Hypothécaire et Mobilier de Bruxelles s-a ridicat la 116749,23 franci belgieni (174000 lei)62. Iar Ministerul de Finanțe disponibilizase pentru schimbul avantajos în perioada ianuarie 1921 mai 1922 nu mai puțin de 693196,05 franci belgieni 63. Să recapitulam câteva date dintre cele expuse de noi în capitolul pe care-l
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
prin Crédit Général Hypothécaire et Mobilier de Bruxelles s-a ridicat la 116749,23 franci belgieni (174000 lei)62. Iar Ministerul de Finanțe disponibilizase pentru schimbul avantajos în perioada ianuarie 1921 mai 1922 nu mai puțin de 693196,05 franci belgieni 63. Să recapitulam câteva date dintre cele expuse de noi în capitolul pe care-l încheiem acum! Înființată mai tarziu, Școala Politehnica a Universității Libere din Bruxelles și-a sporit treptat efectivele, primind atât studenți belgieni, cât și străini. În
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de 693196,05 franci belgieni 63. Să recapitulam câteva date dintre cele expuse de noi în capitolul pe care-l încheiem acum! Înființată mai tarziu, Școala Politehnica a Universității Libere din Bruxelles și-a sporit treptat efectivele, primind atât studenți belgieni, cât și străini. În total, șapte români au obținut diplomă de inginer a Școlii Politehnice de care am facut vorbire în perioada 1875-1903. Unii dintre aceștia au avut cariere importante în spațiul public și politic (Grigore Bejan), dar și în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
doctor ori de inginer, căci doar pe aceștia i-am regăsit în documentele parcurse. Dar dobândirea titlului de doctor sau de inginer nu însemnă, automat, recunoaștere acestuia în țara de origine. Pe langă statutul special al diplomelor universitare în legislația belgiană, care introducea distincția între diplomele științifice și cele legale (reamintim că primele nu acordau drept de muncă în Belgia titularului), tinerii diplomați se confruntau, la întoarcerea în țară, cu reglementări suplimentare privind recunoașterea titlurilor obținute. Este cazul titlului de doctor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
am dat totuși câteva exemple); nădăjduim că pe viitor să ajungem și în posesia acestora... Dar dincolo de diplome sau de statistici, viața de zi cu zi a studenților, inclusiv în dimensiunea interacțiunii ei cu reprezentanții oficiali ai statului român ori belgian, nu putea să nu fie măcar amintită în studiul nostru. Așadar, în capitolul ce urmează, ne-am dorit să reconstituim, din informații disparate, cateva episoade din cotidianul studenților români de la Universitatea Liberă ori Universitatea Nouă, merituoși sau nu, diplomați sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ofițer demisionar (locotenent) din armele speciale ale oștirii române așa semna într-o seama de epistole ce le adresa Legației României de la Bruxelles prin ultimii ani ai secolului al XIX-lea Vasile Butză, bucureștean de origine, și-a început studenția belgiană la Facultatea Tehnică a Universității din Liège (secțiunea artelor și manufacturilor). Pe 6 / 28 iunie 1898 Însărcinatul cu Afaceri al României la Bruxelles primea o misiva din partea Direcțiunii Comerciale și Consulare a Ministerului Afacerilor Străine de la București prin care era
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]