2,615 matches
-
și evaluarea performanțelor școlare a fost, în acest fel, eliminată. Bloom nu a intuit însă că această „extirpare a cariei subiectiviste” antrena consecințe negative chiar mai mari decât ceea ce fusese eliminat: „testologismul” exacerbat, „obiectivismul” nenuanțat și „măsurătorismul” inflexibil. În 1976, Benjamin Bloom a publicat Human Characteristics and School Learning 7, intenționând să confere un temei psihologic și educațional solid, inextricabil chiar, instruirii eficiente. A articulat principiile mastery learning, enunțate de J.B. Carroll (1963)8, cu taxonomia de obiective și cu tehnicile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Hopkins Wilson (1993); Lynne Chaney (1989); Bob Erickson (1989); Andre Ryerson (1989); Susan Alexander (1989); Ian Westbury (1992); Neil Wilkof (1992); Richaerd Lynn (1988); Merry Whyte (1987); Robert D. Hess (1991); Hiroshi Azuma (1991); Geoff Whitty (1992); Tony Edwards (1992); Benjamin C. Duke (1991); Charles L. Glenn (1992); Grigory Dmitriyev (1991); Terrance Carson (1990, 1991, 1992); Ken Osborne (1992); Roger Simon (1992, 1993); John Willinsky (1992); Al. Gore (1992); Gerald L. Gutek (1993); Bengt Thelin (1992); ONU (încă din 1970, continuu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și printre teoreticienii curriculumului, dintre care cel mai proeminent a fost Philip Wexler (1987)34. Teoria curriculumului centrat pe „analiza frankfurtiană a culturii”, propusă de el, prezintă un interes aparte. De altfel, personalitățile asociate Școlii de la Frankfurt - Theodor Adorno, Walter Benjamin, Jürgen Habermas, Max Horkheimer, Herbert Marcuse - și-au pus fiecare amprenta asupra gândirii curriculare postmoderniste. O ciudățenie a anilor ’80-’90 poate fi considerată interpretarea politică a fenomenului descoperit de Philip Jackson (1968)35: hidden curriculum. Însuși descoperitorul a dat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
același lucru cu mecanismele învățării. Ar rezulta așadar că taxonomia de obiective pedagogice se restrânge la nouă posibilități naturale de învățare. Gagné a ignorat total teoriile pedagogice tradiționale referitoare la idealurile, valorile și finalitățile educaționale și chiar eforturile contemporanilor săi Benjamin Bloom și David Krathwohl de a elabora taxonomii de obiective pedagogice pentru dezvoltarea cognitivă și afectivă a personalității umane 238. Gagné a fost animat însă exclusiv de ambiția de a arăta cum se realizează o „bună instruire”. După Wilson (1997
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
World”, Physical Review, D3, 1971, p. 1303. 14. G.F. Chew, „Theory of Strong Coupling of Ordinary Particles”, Proceedings of the Ninth International Conference on High Energy Physics, Kiev, 15-25 iulie 1959. Vezi și: G.F. Chew, M. Jacob, Strong Interaction Physics, Benjamin Co., New York, 1964; G.F. Chew, S. Mandelstam, „Theory of Low Energy Pion-Pion Interaction”, Physical Review, 119/1960, pp. 467-477; G.F. Chew, „Impasse for the Elementary Particle Concept”, în Robert Hutchins și Mortimer Adler (eds.), The Sciences Today, Arno, New York, 1977
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un troian în dosul ușii utilizatorului, cu scopul de a accesa sistemul de la distanță, pentru a preda, prin mail, întregul sistem de adrese al utilizatorului către autorul virusului. Pentru mai multe detalii vezi și Badtrans din secțiunea dedicată cailor troieni. Benjamin: • este un vierme de tip P2P (Peer-to-Peer); • folosește aplicația de partajare de fișiere KaZaa pentru a se răspândi; • se transmite în momentul în care utilizatorul software-ului, client KaZaa, copie fișierele dorite de pe un calculator; • se activează după restartarea calculatorului
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
software-ului, client KaZaa, copie fișierele dorite de pe un calculator; • se activează după restartarea calculatorului gazdă, afișând un fals mesaj de eroare și copiindu-se în directorul %WinDir%ăSYSTEM, sub numele EXPLORER.SCR; • ca efect, deschide site-ul web www.benjamin.xww.de pentru a afișa un mesaj publicitar. BubbleBoy: • este un vierme de tip script care se propagă prin e-mail; • nu este necesară deschiderea unui e-mail pentru a infesta un sistem; fișierul script Update.hta este plasat în folderul Startup
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ansamblu, M. pune clasicismul francez în relație cu spiritul cartezian năzuind spre claritate, echilibru și construcție riguroasă, personaje tipice fiind sesizabile în literatura lui Corneille, Racine, La Bruyère, Regnard ș.a. Sunt luați în discuție și câțiva reprezentanți ai romantismului (Rousseau, Benjamin Constant, Alfred de Vigny) tocmai spre a se vedea mai bine diferența de metodă, ultimul scriitor avut în vedere fiind Jean Giraudoux, un fel de „vizionar al purității”, la care modernitatea e pe deplin triumfătoare. Lucrarea care îl reprezintă cel
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
CZ, 1922, 3; René Lalou, Histoire de la littérature contemporaine, Paris, 1924, 408-414; Joseph Bédier, Paul Hazard, Histoire de la littérature française, ÎI, Paris, 1924, 305-306; Iorga, Oameni, III, 370-371; Al. Tzigara- Samurcaș, „Le Poème de l’amour”, CL, 1925, iulie-august; René Benjamin, Sous l’oeil en fleur de Mme de Noailles, Paris, 1928; Maurice Barrès, Mes Cahiers, ÎI, Paris,1930, 108, III, Paris, 1931, 96; Paul Zarifopol, Artiști și idei literare române, București, 1930, 3-6; Marcel Proust, Correspondance générale, vol. ÎI: Lettres
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
, Barbu (pseudonim al lui Benjamin Deutsch; 1.X.1887, Galați - 29.V.1919, București), poet, traducător și publicist. Este fiul Saninei Deutsch și al lui Iacob Deutsch, învățători. A făcut câteva clase de liceu în orașul natal. Moartea tatălui, când avea abia zece ani, îl
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
noi, absente sau secundare în modelul lui Fairburn (Striegel-Moore și Smolak, 2001; Thompson, 2004). Această teorie pune accentul pe temperament (teoria lui Cloninger), pe reprezentările de sine și pe reacțiile emoționale asociate (teoria lui Higgins), pe relațiile interpersonale (teoria lui Benjamin) și pe influența socială (teoria socioculturală). Thompson, 2004. ∗ Éric Peyron Doctor în științe, psihiatru, DU în alcoologie și DU în terapie comportamentală și cognitivă la Sainte-Foy-les-Lyon. Kallmen și al., 2003. Subiecții alcoolo-dependenți rămân "mult mai amenințați de un consum, chiar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
străine i se acordă un spațiu mai restrâns. Sub genericul „Portrete streine” sau „Siluete streine”, A. Dominic discută despre Gerhart Hauptmann, Georg Brandes, Knut Hamsun, Romain Rolland, Blasco Ibáñez, Rainer Maria Rilke, iar F. Aderca analizează opera lui Marcel Proust, Benjamin Crémieux, Georg Kaiser, în timp ce Marya Kasterska informează cititorii despre noutățile culturale din Polonia. Alți scriitori străini comentați în paginile revistei: Ramiro Ortiz, Benedetto Croce, Luigi Pirandello, Gabriele D’Annunzio (Gh. Cardaș), Karel Capek, Paul Claudel, Fr. de Curel (Ion Marin
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
Beza), Diderot, Henri de Régnier (Anton Holban). În paralel cu portretele dialogate aparținând lui F. Aderca, sub iscălitura lui Tudor Șoimaru rubrica „De vorbă cu...” este transmutată pe teritoriu străin. Rezultă conversații incitante cu Valéry Larbaud, Georges Duhamel, Paul Morand, Benjamin Crémieux, Joseph Delteil, Luc Durtain, Charles Vildrac, André Salmon, Pierre Mac Orlan, H.R. Lenormand. În privința traducerilor, se remarcă preferința pentru clasici. Ion Foti transpune în românește fragmente din Prometeu de Eschil, din Triumful lui Epicur de Lucrețiu traduce D. Murărașu
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
autori, tradiția reapare la orizont precum amintirile unei copilării traumatice. Când nu este o rampă pentru cei cu înclinații suicidale, tradiția devine o mină de aur pentru toți cei gata să comercializeze imaginea trecutului. Ca și în cazul lui Walter Benjamin (1892-1940), subiectivismul estetic are totuși ultimul cuvânt. Utopie și kitschtc "Utopie și kitsch" În modernitate, tradiția devine, dintr-un vehicul robust, un simplu palimpsest. Valorile trecutului a fost șterse, nu însă fără urme. Modernitatea nu poate respira calm în relația
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o ruptură radicală. Dimpotrivă, dacă modernitatea este considerată o paradigmă necesarmente atee (care presupune moartea Dumnezeului viu al lui Avraam, Isaac și Iacob), atunci postmodernitatea nu face decât să-i pună în discuție posibila revenire (precum în opera lui Walter Benjamin). Postmodernitatea creditează doar eshatologia spectrală. Sunt argumente pentru a susține totuși că subiectul postmodern- desubstanțiat, irațional, soporific - împărtășește toate păcatele modernului, medievalului și anticului laolaltă (toți, altminteri, nefiind nelipsiți de virtuți). La iubirea de plăceri a modernului, postmodernul știe să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
grupe), cât și privind variabilitatea intraindividuală (pentru un același individ în situații sau contexte diferite), precum și variabilitatea intergrupe (între grupe diferite: vârstă, sex, mediu social)] sunt incluse în această perspectivă. Pornind de la legile psihologiei experimentale [introdusă în anul 1896 de Benjamin Bourdon (1860-1943), ca psihologie bazată pe experimente], această disciplină încearcă să găsească elementele corelative psihologice (aptitudini, personalitate etc.) care permit să poată fi explicate diferențele individuale din performanțele observate în studiul psihologiei generale. Fără s-o spună în mod explicit
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
este confruntarea permanentă cu problema teologico-politică: mulți gânditori liberali moderni și contemporani sunt atei, dar liberalismul se poate gândi și într-o lume care nu l-a ucis (de tot) pe Dumnezeu. Astfel, unul dintre autorii-fetiș ai Stângii postmoderne, Walter Benjamin, mai încerca încă, în perioada interbelică, o abordare teologico-politică, sub inspirația unor Ludwig Klages, Alois Riegl și mai ales Carl Schmitt, gânditori pe care Stânga postmodernă îi consideră pur și simplu fasciști. Schmitt are însă și astăzi parte de o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
opresc la controversata istorie postbelică a liberalismului european; textul continuă cu descrierea succintă a substanței cărții - critica unor gânditori europeni „tiranofili” ai secolului trecut, angajați nesăbuit în ideologie și politică, atât la stânga, cât și la dreapta: Heidegger, Carl Schmitt, Walter Benjamin, Kojève, Foucault și Derrida; se încheie cu niște reflecții sumare pe terenul de unde încep și la care mă întorc mereu, România. 1. Autorul. Ce trebuie să mai știm pentru a-l cititc "1. Autorul. Ce trebuie să mai știm pentru
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Significance”: „The Stillborn God” (17 februarie); „The Sentimental God: Hobbes to Rousseau” (19 februarie); „The Justifying God: Kant” (24 februarie); „The Reconciling God: Hegel” (26 februarie); „The Timeless God: Barth and Rosenzweig” (3 martie); „The Redeeming God: Schmitt, Tillich, Bloch, Benjamin” (5 martie). Textul de circa 120 de pagini al conferințelor, care mi-a fost pus la dispoziție de autor, anunță un volum la fel de dens, erudit și provocator ca și acela pe care îl discut aici. Recent, autorul își descria astfel
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mare aparat critic. Eseurile au fost la origine recenzii substanțiale prilejuite de apariția sau traducerea în engleză a mai multor cărți scrise sau legate de autorii care dau nume capitolelor: Martin Heidegger, Hannah Arendt și Karl Jaspers; Carl Schmitt; Walter Benjamin; Alexandre Kojève; Michel Foucault; Jacques Derrida. În mod ideal, cititorul fiecăruia dintre densele capitole ar trebui să aibă pe masă și cărțile de la care pornește Lilla. Eseul final, „Seducția Siracuzei”, este o reflecție generală, în care se distinge poate cel
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
singurul om cu care merită să vorbești în Germania”. Lilla urmărește deriva acestuia de la teologie, prin hegelianism, spre materialism dialectic și viziunile statului postindustrial și postideologic global. Mai rare sunt interpretările critice ale autorilor de stânga discutați de Lilla: Walter Benjamin, Michel Foucault și Jacques Derrida. Acestea sunt capitolele de cel mai mare interes ale cărții, în opinia mea. Intrați în canonul stângii academice, adevărați „idoli ai tribului”, cei trei - dincolo de marile lor diferențe - au fost mai curând subiectul unui cult
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cel mai mare interes ale cărții, în opinia mea. Intrați în canonul stângii academice, adevărați „idoli ai tribului”, cei trei - dincolo de marile lor diferențe - au fost mai curând subiectul unui cult extrem de ardent. Astfel, puțini discută sincer deriva lui Walter Benjamin - o derivă tragică, pe fundalul ridicării nazismului, sfârșită prin sinucidere (pe când încerca să fugă de nemți), dar totuși derivă -, începută și ea în teologie, mai exact în mesianismul apocaliptic al anilor ’20-’4013. În acel context, stânga și dreapta se
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la théologie politique, Les Éditions du Cerf, Paris, 2004, pp. 21-25; „Un concept problématique” se numără printre cele mai bune sinteze critice asupra unui concept schmittian central, teologia politică. 13. Horst Bredekamp a discutat o latură surprinzătoare a admirației lui Benjamin pentru Schmitt: întâlnirea lor sub semnul lui Hobbes. Vezi articolul său „From Walter Benjamin to Carl Schmitt, via Thomas Hobbes”, Critical Inquiry, 25, iarna 1999, pp. 247-266. Articolul include și o excelentă sugestie pentru analiza „servituții voluntare”. Imaginea de pe frontispiciul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se numără printre cele mai bune sinteze critice asupra unui concept schmittian central, teologia politică. 13. Horst Bredekamp a discutat o latură surprinzătoare a admirației lui Benjamin pentru Schmitt: întâlnirea lor sub semnul lui Hobbes. Vezi articolul său „From Walter Benjamin to Carl Schmitt, via Thomas Hobbes”, Critical Inquiry, 25, iarna 1999, pp. 247-266. Articolul include și o excelentă sugestie pentru analiza „servituții voluntare”. Imaginea de pe frontispiciul ediției princeps din 1651 a Leviathan-ului, observă Bredekamp (un excepțional de pătrunzător istoric al
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
198, 271, 277, 283, 303, 323 Atlas, James 152-153, 160, 171 Aubrey, John 152 B Barbu, Daniel 40 Bauman, Zygmunt 70, 231 Bădiliță, Cristian 75-76 Bellah, Robert 195, 205-206, 241, 244-245 Bellow, Saul 6, 119-172, 255, 336-339, 352, 359, 363-364 Benjamin, Walter 96, 254, 295-296, 301, 322 Bentham, Jeremy 113 Berlin, Isaiah 90, 95, 105, 286, 291, 294, 303, 320, 323 Besanșon, Alain 68-69, 272, 279, 296, 299, 313, 318 Blaga, Lucian 78-79 Bloom, Allan 6-7, 33, 120, 127-133, 135-136, 139
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]