41,971 matches
-
confuzii. Ne-o destăinuie Mac Ricketts într-o recenzie a volumului îngrijit de mine Textele "legionare" și despre românism. Pentru prima oară învățatul american a venit în contact cu aceste articole ale lui Eliade în 1981, în sala 3 a Bibliotecii Academiei Române. Când am scris cartea Mircea Eliade - rădăcinile românești am apelat în unele cazuri la acele traduceri făcute în grabă în România și îmi dau seama acum că nu erau, întotdeauna exacte. Totuși, pe baza acestor pasaje, la care se
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
își reneagă excesele din tinerețe spunând: "Arghezi a fost și rămâne un mare poet. Greșisem eu". (Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, Ed. Humanitas, 1998, p. 285). La 15 iulie 1968 Eliade îi scria lui Alexandru Rosetti: "în ultimele luni biblioteca mea românească a crescut considerabil între altele am primit Operele complete ale lui Tudor Arghezi (Europa, Asia, America, vol. III, Ed. Humanitas, 2004, p. 100). Cel mai convingător document pentru ce ne-am propus să demonstrăm este pledoaria lui Eliade
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Journal”), la sfarsit Eliade, foarte nonșalant îi spune: cred că știi că mi s-a oferit catedră la New York. Încordarea lui Brauer atinge culmea. Ei bine, continuă Eliade, am refuzat. “Aici am studenți excelenți, prietenii mei, colegi minunați, revista mea, bibliotecă. De ce să plec?” Acesta era Eliade. Și mai departe ne informează Brauer, la cam toate universitățile importante din SUA, profesorii în această disciplină sunt foști elevi ai lui Eliade.
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
cult din metal prețios și obiecte din lemn sculptat. Singurul studiu publicat până în prezent despre Mănăstirea Țigănești și comorile sale artistice este cel al Prof. Victor Simion în Glasul Bisericii, nr. 4-6 din 1991, pp. 84-95. După ce am descoperit în biblioteca mănăstirii Sinaia 20 de manuscrise psaltice inedite, prezentate în cartea Manuscrisele psaltice de la Mănăstirea Sinaia, Editura Cuvântul Vieții, 2012, am început să caut alte astfel de manuscrise prin mănăstirile țării. De aceea, nu mică mi-a fost bucuria când am
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
sine, maicuțele păstrează în casele lor cărțile rămase de la maicile pe lângă care au ucenicit, trecute la Domnul. De aceea n-ar fi de mirare ca și alte manuscrise psaltice de secol XIX să iasă la iveală în anii următori din bibliotecile personale ale maicilor de la Țigănești. Prezentarea manuscriselor I. Manuscrisul româno-grecesc cu numărul de inventar 32 din muzeul Mănăstirii Țigănești este un Antologhion nesemnalat până în prezent. Coperta este cartonată frumos împodobită cu motive florale aurii și o cruce amplasată central. Dimensiuni
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
aurii și o cruce amplasată central. Dimensiuni: 18x11,5 cm. Oglinda paginii: 11x7 cm; 9 rânduri pe pagină. Copist: Ieromonahul Nil din Mănăstirea Cernica (deși nu semnează, scrisul și decorația manuscrisului sunt identice cu cele din ms. 784/2805 din biblioteca mănăstirii Cheia, jud. Prahova, care păstrează semnătura lui Nil<footnote Această descoperire a fost posibilă datorită publicării de către bizantinologii Arhid. Sebastian-Barbu Bucur și Constantin Catrina, cărora le mulțumesc pentru tot sprijinul, a cărții Protopsalți și manuscrise muzicale de la Mănăstirea Cheia-Teleajen
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
puținele evenimente În care maratonul se așază În niște conștiințe, mai coapte sau nu, deschise la cultură sau Încă reticente. Este o conștientizare că astăzi cultura nu se reduce la un fapt istoric, la un an, la un volum din bibliotecă. Tinerii români au nevoie de FILIT, ca să nu plece din cultura română. Așa cum se Întâmplă de cele mai multe ori, ești mai atașat de tară și de cultura ta când cei străini vorbesc despre ea. Este un soi de spirit
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
1940. footnote>, și de Mihai Caratașu<footnote Caratașu, Mihai - Catalogul manuscriselor grecești din B. A. R., vol. III, București, 2004. footnote> și slavonă: P. P. Panaitescu, autorul celor două volume, din anul 1959<footnote Panaitescu, P. P Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R. P. R., vol. I, București, Editura Academiei, 1959. footnote> și din 2003<footnote Panaitescu, P. P Manuscrisele slavo-române și slave din Biblioteca Academiei R. P. R., vol. II, București, Editura Academiei, 2003. footnote>, ceea ce prejudiciază cercetarea multiplelor aspecte
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
P. Panaitescu, autorul celor două volume, din anul 1959<footnote Panaitescu, P. P Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R. P. R., vol. I, București, Editura Academiei, 1959. footnote> și din 2003<footnote Panaitescu, P. P Manuscrisele slavo-române și slave din Biblioteca Academiei R. P. R., vol. II, București, Editura Academiei, 2003. footnote>, ceea ce prejudiciază cercetarea multiplelor aspecte ale evoluției muzicii bizantine în țara noastră și chiar a unor aspecte literare, istorice liturgice, imnologice interferente, cum ar fi rolul cântării de strană
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
care evită ambii termeni, Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Manuscrisele muzicale românești de la Muntele Athos, București, Editura muzicală, 2000. footnote> și de cei care folosesc falsa sinonimie amintită, Clement Haralam<footnote Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în biblioteca mănăstirii „Toți Sfinții Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul de Studii Bizantine Iași, aprilie 2001, pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
a aparținut episcopului Buzăului, Dionisie Romano - unul dintre cei mai însemnați posesori de documente muzicale, dăruite Academiei Române Manuscrisul grecesc nr. 51 - atribuit ierarhului buzoian, la sfârșitul secolului al XIX - lea, de către starețul Sinaiei, Nifon Popescu, cel care l-a dăruit bibliotecii mănăstirii. Este un manuscris deosebit, nu numai din punctul de vedere ale vechimii - probabil aparținând secolul al XVIII - lea - ci mai ales dacă l privim din punctul de vedere al conținutului, cuprinzând: chinonice de toate tipurile, heruvice, dar și polielee
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean”. Important este și faptul că aici, la Sinaia, și-a scris Naum Râmniceanu Hronograful său din Manuscrisul românesc nr. 1412 din fondul Bibliotecii Academiei. Cele șase caiete de cântări ale lui Gheorghe Ucenescu, cel mai important discipol al lui Anton Pann oferă date importante pentru completarea catalogului creației și a unor date biografice ale acestor reprezentanți de marcă ai muzicii de strană din
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
oferă date importante pentru completarea catalogului creației și a unor date biografice ale acestor reprezentanți de marcă ai muzicii de strană din țara noastră. Dacă până în prezent activitatea lui Gheorghe Ucenescu este cunoscută doar din datele Manuscrisului nr. 3947 din Biblioteca Academiei Române, pus la dispoziția publicului de Vasile D. Nicolescu<footnote Nicolescu, Vasile D. - Manuscrisul Ucenescu - Cânturi, București, Editura muzicală, 1979; footnote> și de cele două manuscrise ce se găsesc în Athos - Manuscrisul nr. 63 de la chilia Sfântul Ipatie și Manuscrisul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
detaliată în teza de doctorat amintită fiind o premieră absolută. Mănăstirea dispune în prezent de circa 60 de manuscrise și aici a fost scrisă una dintre versiunile Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie - Manuscrisul românesc nr. 1062 din Biblioteca Academiei, datorat arhimandritului Gherasim. Tot aici a scris Naum Râmniceanu Hronicul său. Și tot de Mănăstirea Sinaia și-a legat numele unul dintre psalți români reprezentativi pentru deceniile de mijloc ale secolului al XIX - protosinghelul Varlaam Barancescu, intrat în monahism
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
răspunsurile la liturghiile duminicale și ale marilor sărbători, după ce cântările vecerniei și ale utreniei tradiționale au fost înălțate de pricepuții psalți ai așezământului monastic. Interesant este faptul că cele nouăsprezece manuscrise muzicale nu figurează printre cele 2500 de cărți ale bibliotecii, aparținând secolelor XVI - XIX, tipărite în principalele centre românești și europene și nici printre cele 60 de manuscrise ale mănăstirii. Cea mai importantă descoperire din fondul sinait îl privește pe protopsaltul, caligraful și creatorul de cântări în notație psaltică Neofit
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Cronica Episcopiei Hușilor, vol. III, 1997, pp. 457 - 571; footnote> și în prefața Cântărilor Sfintei Liturghii<footnote Vasile, Vasile Studiu introductiv, alcătuire, îngrijire și Circulația în manuscrisele din așezămintele monastice, în fondurile particulare monahale din Muntele Athos și din diversele biblioteci monastice și particulare din țară a cântărilor create, traduse, adaptate și prescurtate de Nectarie Schimonahul și cuprinse în acest volum; în: Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos - Cântările Sfintei Liturghii, București, 2004, pp. 387 461; footnote>, Nu întâmplător în biblioteca mănăstirii
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
diversele biblioteci monastice și particulare din țară a cântărilor create, traduse, adaptate și prescurtate de Nectarie Schimonahul și cuprinse în acest volum; în: Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos - Cântările Sfintei Liturghii, București, 2004, pp. 387 461; footnote>, Nu întâmplător în biblioteca mănăstirii se găsesc cărțile capitale de muzică de cult tipărite în secolul al XIX - lea, unele chiar în mai multe exemplare, o bună parte provenind de la psaltul mănăstirii din ultimele decenii ale secolului, Neofit: Anastasimatarul, Irmologhionul și Theoreticonul lui Macarie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
eveniment prezentat în detalii cu mai mulți ani în urmă<footnote Vasile, Vasile Vârstele imnului “Deșteaptă-te, române”; în: Studii și cercetări de istoria artei, seria Teatru, Muzică, Cinematografie, București, Editura Academiei Române, tom 43, 1995, pp. 25 - 52; footnote>. Din biblioteca lui Ucenescu au intrat și se păstrează în patrimoniul mănăstirii șase manuscrise și cinci tipărituri, dintre care patru caligrafiate de el însuși. Tipăriturile ne interesează nu numai pentru că reprezintă donații ale psaltului brașovean, dar ele reflectă o parte din materialele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
prin ucenicii săi, în viața de cult. Ordonate în funcție de anul apariției și cu ambele numere de inventar, cel al mănăstirii și cel al lui Gheorghe Ucenescu, acestea sunt: Noul Doxastar, tom I, 1841 nr. inv. 1136, cu nr. 14 al bibliotecii Ucenescu; Irmologhionul, 1847 nr. inv. 1139, cu nr. 12 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. II, 1853 nr. inv. 1141, nr. 22 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. III, 1853 nr. inv. 1142, nr. 21 al bibliotecii Ucenescu; Priveghierul din
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și cu ambele numere de inventar, cel al mănăstirii și cel al lui Gheorghe Ucenescu, acestea sunt: Noul Doxastar, tom I, 1841 nr. inv. 1136, cu nr. 14 al bibliotecii Ucenescu; Irmologhionul, 1847 nr. inv. 1139, cu nr. 12 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. II, 1853 nr. inv. 1141, nr. 22 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. III, 1853 nr. inv. 1142, nr. 21 al bibliotecii Ucenescu; Priveghierul din 1848 nr. inv. 1133; Ultima carte tipărită a lui Anton Pann
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Gheorghe Ucenescu, acestea sunt: Noul Doxastar, tom I, 1841 nr. inv. 1136, cu nr. 14 al bibliotecii Ucenescu; Irmologhionul, 1847 nr. inv. 1139, cu nr. 12 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. II, 1853 nr. inv. 1141, nr. 22 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. III, 1853 nr. inv. 1142, nr. 21 al bibliotecii Ucenescu; Priveghierul din 1848 nr. inv. 1133; Ultima carte tipărită a lui Anton Pann nu are un număr de inventar al bibliotecii psaltului brașovean, dar poartă pe
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
nr. 14 al bibliotecii Ucenescu; Irmologhionul, 1847 nr. inv. 1139, cu nr. 12 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. II, 1853 nr. inv. 1141, nr. 22 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. III, 1853 nr. inv. 1142, nr. 21 al bibliotecii Ucenescu; Priveghierul din 1848 nr. inv. 1133; Ultima carte tipărită a lui Anton Pann nu are un număr de inventar al bibliotecii psaltului brașovean, dar poartă pe prima copertă următoarea însemnare edificatoare pentru această apartenență: ,,Aceasta este dintre cărțile subsemnatului
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
inv. 1141, nr. 22 al bibliotecii Ucenescu; Noul Doxastar, tom. III, 1853 nr. inv. 1142, nr. 21 al bibliotecii Ucenescu; Priveghierul din 1848 nr. inv. 1133; Ultima carte tipărită a lui Anton Pann nu are un număr de inventar al bibliotecii psaltului brașovean, dar poartă pe prima copertă următoarea însemnare edificatoare pentru această apartenență: ,,Aceasta este dintre cărțile subsemnatului Georgie Ucenescu al Muzicii religioase în al 3-lea an auditor(u), 9 februarie 1853 București”. Mai important rămâne faptul că pe
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
un argument pentru a crede că autorul operației de ștergere a numelui copistului ar fi Varlaam, deoarece aceeași operație de radiere a numelui copistului am întâlnit-o pe un manuscris al lui Visarion de la Mănăstirea Neamț, aparținând în prezent fondului bibliotecii Mănăstirii Ciolanu, nume ce l-am identificat pe baza restului păstrat din însemnarea răzuită și mai ales a scrierii cu cerdac a calității de duhovnic al lui Visarion de la Mănăstirea Neamț. Se impun două observații importante determinate de acest valoros
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
la Mănăstirea Ciolanu prețiosul manuscris al lui Visarion Protopsaltul de la Neamț - unde s-a nevoit o vreme Varlaam - tot așa ar fi putut ajunge acest valoros document muzical din Moldova la Sinaia, doar că acesta din urmă a trecut prin biblioteca lui Ucenescu, așa cum o reflectă pecetea lui. Antologia cuprinde cântările priveghierii: anixandare, kekragarii, polielee, evloghitare, cele unsprezece eothinale, axioane praznicale, care au precizat autorul - Petru Lampadarie chinonice, cele mai multe dintre cântări apărând în ambele limbi: elină medievală și română. Cu numărul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]