2,247 matches
-
umărul meu să gândim la fel.“ La fiecare permisie când mă duc mă testează, si apoi se consolează și zice: ,, Încă nu te-au doborât însă o vor face vei veni așa cum eu te aștept un bărbat adevărat ca mine.“ Bietul de el a pierdut bătălia și cu ceilalți frați ai mei pentru că și ei tind spre valorile spirituale ce de mici mama ni le-a împărtășit. Iar acum când am fost în ultima permisie tatăl meu a vrut să se
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]
-
mare, Știind că are glonț pe țeavă, Pune-alice... fără să vadă. Doar cu o țeavă încărcată... A transformat povestea toată. A tras, pentru a-l speria Și nu pentru a-l înfuria. Dar ursul iute l-a tăbărât Rănindul pe bietul amărât, Au sosit și oamenii din sat, Văzând ce urme i-a lăsat! Fața spre a-și-o apăra, Pe urs a nu-l supăra, Repejor pe burtă se pune, Ursul face la bot spume. Și întocmai precum i-a
URSUL PRINS ÎN LAŢ de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380314_a_381643]
-
microfon. Efectul a fost mai tare decât la mine, cu castronul de legume. Cățelul s-a speriat rău și a început șă latre înfricoșat dorind să scape și să o rupă la fugă mâcând pământul. Astfel, la luat târâș pe bietul bătrân, care și el s-a speriat fiind luat prin surprindere. Se vede însă, că nu era prima farsă de acest fel, fiindcă după ce a reușit să și stăpânească câinele și după primul șoc la cuprins o mânie teribilă, contra
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
infern!) și alte epitete din acestea. . Ea a pus din nou câinii și el s-a îndepărtat repede în culmea furiei, proferând amenințări teribile în timp ce Dora jubila de plăcere și satisfacție frecându-și mâinile, mulțumită că l-a speriat pe bietul Hector. Eu o priveam din hol aiurită și sincer, mă amuzam pe tăcute, după care bat la ușă deși era deschis și intru zicându-i : -Dora!Ce se întâmplă ? Afară se aud lătraturi teribile de câini și înjurături. Iar ai
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
apoi se stinse, ca și când n-ar fi fost. Ion Vasilici fugi, uitând să-i aprindă lumânarea” - cf. Moartea crâșmăriței, p. 39...dar ceva miasme demoniace exală și exultă, parcă, și din zona lui Gavrea, cel care-l umilește, sălbatic, pe bietul credul, țiganul Ilarion Bujdea, promițându-i o “decorație” - promisiune care dezlănțuie, în sărmanul urgisit de soartă și oameni, o fierbințeală existențială tragică, pentru că și așa frustrările și umilințele vieții lui n-au număr... - ...ca să constate, în final, că, în lumea
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
bluză a mamei Sofia, care era mai corpolentă, așa ca și George. Apoi i-au făcut niște sâni ca niște baloane, din ciorapi de nylon umpluți cu cârpe, abia i-au găsit niște ciorapi de mătase și pantofi cu toc. Bietul de el, i se strâmbau picioarele pe tocuri. L- au smăcuit fetele cu ruj, fard, i-au tras și niște ochelari de soare, i-au băgat două pernițe în chiloți ca să aibă fund proporțional cu țâțele, o jachetă și au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
bluză a mamei Sofia, care era mai corpolentă, așa ca și George. Apoi i-au făcut niște sâni ca niște baloane, din ciorapi de nylon umpluți cu cârpe, abia i-au găsit niște ciorapi de mătase și pantofi cu toc. Bietul de el, i se strâmbau picioarele pe tocuri. L- au smăcuit fetele cu ruj, fard, i-au tras și niște ochelari de soare, i-au băgat două pernițe în chiloți ca să aibă fund proporțional cu țâțele, o jachetă și au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
despre titlul ales, mai precis despre binomul credință-fericire. Doar în strânsă combinație, adică generos alimentată de credință, fericirea nu este o sisifică zbatere și autoamăgire umană, respectiv o amarnică și nestatornică iluzie, așa cum se prezintă toate nefericitele fericiri pe care bieții pragmatici caută să le edifice cu ajutorul bogățiilor exterioare pe șubredul fundament al neliniștii lăuntrice. Iar neliniștea, o știm cu toții, este consecința firească a credinței omului în orice altceva (bani, putere, plăcere etc.), numai în Cel ce toate le-a făcut
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
răstimpuri, când se rupea coaja rănii, un pârâiaș roșiatic ce răzbise mâneca veșmântului... Începu s-amorțească palma. Cum să se descurce c-o singură mână?! Se căzni să uite de rană întrebându-se de soarta lui Woka, dragul ei credincios. Bietul n-avusese de-ales. Viața devenise din ce mai anevoioasă... Ziua cea lungă deja înstăpânită alunga înspre nord animalele în căutarea zăpezii, a frigului... Cum și ce mai era de vânat? Ghețarii îngustați, subțiri își luau adio, alunecând repejor către
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
România nu pentru a le cotropi ci pentru A-I ÎNVĂȚA CUM SĂ SE ADMINISTREZE! Cum de nu mi-am dat eu seama de realitate până acum și mai ales, de sacrificiile pe care le-au făcut și le fac bieții noștri de politicieni a căror participare directă la vânzarea Țării a fost și mai mult ca sigur că este foarte scump plătită de cei care foarte bine intenționați doresc neapărat să ne învețe cum să ne gospodărim și astfel, să
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
voastră. Era cât pe ce să cred că îl pot aresta! -Cum? Ce vrei să spui? întrebă procuratorul nedumerit. -Vă voi istorisi mărite procurator, spuse Hasim. Spectatorii izbucniră în urale căci ,,Samintul” îl tăvălea pur și simplu prin arenă pe bietul ,,Thracian”. Lupta părea a fi foarte aproape de final. -Am găsit un adept al lui Iisus aici în Ierusalim care mi-a spus că El se va arăta ucenicilor în Galileea. Intuiția mi-a spus că poate are dreptate și m-
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
săracii de ei ca să ne ajute, câți ani s-au străduit ca să ne învețe cum să trăim bine dar n-a fost chip să se prindă nimic bun de noi. Nu s-a mai putut face nimic și pace iar bieții de ei, chiar și peste cap dacă s-ar fi dat tot n-ar mai fi putut scoate nimic din Țărișoara noastră din cauza olteanului ăla blestemat, nici măcar un chiștoc de țigară ars! Și atunci, datorită dragostei care le măcina sufletele
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
dat tot n-ar mai fi putut scoate nimic din Țărișoara noastră din cauza olteanului ăla blestemat, nici măcar un chiștoc de țigară ars! Și atunci, datorită dragostei care le măcina sufletele miloase, a grijii pentru soarta crudă care le împovăra sufletele bieților români obidiți, au pus-o repejor de-o „revoluție populară” iar în doi timpi și trei mișcări finalul piesei a fost unul din cele câteva variante acceptabile ale scenariului urmând ca restul operațiunilor de ridicare grabnică a nivelului de trai
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
obidiți, au pus-o repejor de-o „revoluție populară” iar în doi timpi și trei mișcări finalul piesei a fost unul din cele câteva variante acceptabile ale scenariului urmând ca restul operațiunilor de ridicare grabnică a nivelului de trai al bieților români într-un stat de drept și pe deplin democratic așa cum cereau exigențele moderne să fie definitivate și puse în aplicare prin sutele de reprezentanțe, agenții și societăți comerciale înființate de grabă în regim de urgență, acceptând tacit amânarea pe
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
cât a fost în viață să mă duc să mă tămăduiască căci după cum bine știți albeața n-o am de mult timp, boala cuprinzându-mă neașteptat de repede. Dar acum, chiar mort fiind acesta, iată că m-a vindecat pe bietul de mine! Este deci un om sfânt, cu adevărat Fiul Lui Dumnezeu! -Ce vrei să ne spui Gaius spunând că ,,este”?! Cumva că acesta pe care noi acum îl vedem aici mort, e încă viu? Ceilalți legionari râseră. Scena părea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
Gaius arătând vârful acesteia. Cu ea am străpuns pe cel care străpunge cerul cu fulgere. Cu ea am împuns pe cel care împunge pământul și îl cutremură. Cu ea am rănit pe cel care a vindecat pe toți și pe bietul de mine! Legionarii tăcură privind spre Gaius. -Fii pe pace Gaius! îi spuse unul dintre legionari. Știm că ai făcut aceasta pentru ca iudeii să nu-i sfărâme picioarele sau chiar țeasta acestuia, ceea ce nici nouă nu ne-ar fi fost
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
scrisul pe talpa bocancului, unii învățau pe de rost, cuvânt cu cuvânt, Sfânta Evanghelie de la Matei ori de la Ioan, ori câte o epistolă, mai ales epistola Sfântului Iacob. Mâncarea, puțină, slabă și mizerabilă, lipsa de aer, nemișcarea, a făcut din bieții deținuți niște ființe albe-albăstrui, ca niște stafii, slăbiți pe dinafară dar tari pe dinlăuntru, cu nădejdea că nu vom muri în această necropolă a Aiudului, unde, totuși, mulți și-au încheiat viața aceasta pământească, între care și Părintele Daniil, inițiatorul
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
scrisul pe talpa bocancului, unii învățau pe de rost, cuvânt cu cuvânt, Sfânta Evanghelie de la Matei ori de la Ioan, ori câte o epistolă, mai ales epistola Sfântului Iacob. Mâncarea, puțină, slabă și mizerabilă, lipsa de aer, nemișcarea, a făcut din bieții deținuți niște ființe albe-albăstrui, ca niște stafii, slăbiți pe dinafară dar tari pe dinlăuntru, cu nădejdea că nu vom muri în această necropolă a Aiudului, unde, totuși, mulți și-au încheiat viața aceasta pământească, între care și Părintele Daniil, inițiatorul
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
nu se mai repete fiindcă voi fi nevoit să te bat cu biciul până când înveți! Apoi, foarte binedispus, îl ajută pe Ludovic să se ridice și-l trimise la capul celălalt al mesei interzicându-i să se așeze pe ceva. Bietul de el trecea printr-o experiență unică. Nu mai mâncase niciodată stând în picioare. Acum o făcea deși pe obraz îi curgeau lacrimi cât pumnul. Alexandru se așeză lejer în fotoliul proaspăt eliberat se uită la bucatele de pe masă și
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
să-i mulțumească țarului cu vorbe simple dar care mergeau la inimă: - Blagadariu vam, batiușka! Țarul chiar lăcrimă puțin, înduioșat de nobilele lor purtări și îi trimise în curte să vadă dacă nu cumva mai au ceva treabă de făcut. Bietul Ludovic se ținea de pereți pe când țarul așezat pe fotoliu legumea ceva icre și le stropea cu o votcă pe care și-o adusese cu el. Încercă și o glumă cu regele: - Ludovic, dragă, poți continua să mănânci și sunt
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
ce se văd deja eroi într-o dramă pasională încărcată de suspans și sfârșită, cum se cade, cu un episod de dans. Căprioara, vulpea, lupul, chiar și ursul, au venit cu ambiții de mărire și pretenții fel de fel, încât bietul Iepurilă, nici că a mai îndrăznit să arate că acela ce decide e doar el. După toată vânzoleala, terminată către seară, tremurând din urechiușe, cel mai proaspăt impresar și-a făcut frumos bagajul și, cu inima amară, părăsi pădurea dragă
VÂNĂTORUL DE TALENTE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374843_a_376172]
-
se află secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, cunoscută sub numele de Parcul Romulus Vuia. Locul este de o frumusețe deosebită, iar parcul înființat în 12 aprilie 1929 cuprinde exponate remercabile, cele mai vechi datând din 1678. Bietul tata, nu avea de ales: trebuia sa-mi satisfacă și acel capriciu. La pădure, după doi mici cu muștar, o morișcă din hârtie lucioasă, o pereche de ochelar de carton cu lentile de celuloid colorat și o minge din rumeguș
SĂRBĂTORILE DE ALTĂDATĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374947_a_376276]
-
și nici nu ești fericit. Pentru mine banul aduce fericirea, cu toate că propovăduiesc sărăcia în fericire. Eu zic... fericirea, Apostole, este Marea Revoluție a celor umiliți, săraci și neputincioși. Am aprins o lumânare, cu toate că nu cred în simbolul luminii acesteia, pentru bietul revoluționar Bălcescu, pentru marele Marx, autorul cărții „Capitalul”, dar și pentru Che Guevara ce visa la o revoluție mondială, pentru Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu Dej și prietenul meu de suflet Nicolae Ceaușescu... Poate mă întrebi Apostole Iuda de ce mă închin
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
de-l primești, Le-a servit la toți povești, Și tratați drept dobitoace Înghițiră un contract De batjocoră de fapt. Suportînd ceva din costuri (O cincime, ce e drept), I-au tras binișor în piept, Și mizînd c-acele rosturi Bieții nu le cunoștea, S-au distrat ce leapșă-și iau. Luni de chinuri și calvar Au urmat de-aci-nainte, Cu sudălmi pe lucruri sfinte Aruncate în zadar La echipe de Dorei, Ce lucrau tot cum știu ei. S-ancheiat și tevatura, Tras-impinsă
REABILITARE (PSEUDO)TERMICĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373865_a_375194]
-
printre altele și cât mai fertil foarte necesara construire de terenuri de fotbal în pantă, de piscine olimpice de înot, mai ales de gondole alpine și competiții de box profesionist context în care, după fiecare finanțare de milioane de euro bietul Băsescu se văita de soarta țării. Asemenea lui, de această dată Iohannis se declară și el aproape zilnic extrem de îngrijorat de lipsa de sustenabilitate a salariilor și pensiilor celor mulți iar între două gemete înlăcrimate mai face repejor însoțit de
SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373948_a_375277]