2,371 matches
-
au avut un cămin îndestulat, respect și fericire. Nu a regretat că s-a căsătorit cu el. Dar acum? Ce bine e să fii copil! K nici nu-și imagina motivul pentru care mama ei era la pământ. Inocentă copilăriei, binecuvântata fie ea, presupunea că doar durerea pierderii tatălui o țintuiește pe mama în depresie. Și foamea. Și lipsa mamei de calități esențiale pentru supraviețuire. Și, poate, ceva sentimente, ceva emoții, nostalgia. Dar e momentul să trăiești în trecut, să bocești
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-i alt pământ mai binecuvântat, Ori mai frumos, ori mai bogat! Plete lungi de râu i-aleargă până la poale
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-i alt pământ mai binecuvântat, Ori mai frumos, ori mai bogat! Plete lungi de râu i-aleargă până la poale, Picioarele își bălăcește în Marea Liniștită, Semeți sunt munții ei cu fruntea-n soare Și cu cununi de stele-n noapte e împodobită. Cel Ce-a
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
din piatra lui ne-am înălțat Suntem aici ca sarea pe pământ. Urmași de Daci, copii ai gliei, Să-i ducem numele cu slavă-n veșnicii, Să mulțumim c-avem o Românie, Să ne-amintească copiii din copii Referință Bibliografică: BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (Laudă țării mele) / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pușa Lia Popan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
coceni de porumb iar noi mâncăm iaurt cu fructe, sărmăluțe. Orezul fiert în apă și atât, ar fi salvat atâția oameni de la moarte! De ce n-am știut, de ce nu am găsit una dintre organizațiile de profil care acordă ajutoare umanitare?!! Binecuvântate fie aceste organizații, acesti jurnaliști și toate bisericile Coreei de Sud care legal sau ilegal ajuta Nordul. În 1999 s-a înființat un campus pentru refugiații din Nord (Luna) ca să se adapteze la viață din Sud (Pământ) în care stai 3 luni
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
4, 24) și, deci, apa cea vie nu poate fi decât cea asupra căreia se poartă Duhul lui Dumnezeu, făcându-se în cel ce o primește cu credință izvor de apă curgătoare spre viață veșnică (In. 4, 14). Generalizare Apa binecuvântată sau sfințită a jucat un rol important în viața tuturor popoarelor, dintotdeauna; ea a fost întrebuințată ca mijloc principal de spălare și curățire a oamenilor și lucrurilor, fiind considerată simbolul cel mai expresiv al purității și curățirii spirituale. În Biserica
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
care n-o arăta. Îl imaginam tot timpul ca pe un stejar centenar, de neclintit... Îmi pare rău că n-am știut la vreme de dispariția lui pentru a-l putea însoți și eu pe ultimul drum. Fie-i amintirea binecuvântată! Adina ROSENKRANZ HERSCOVICI Holon, Israel 28 iunie 2015 Referință Bibliografică: Adina ROSENKRANZ HERSCOVICI - ÎN AMINTIREA LUI IOSEF EUGEN CAMPUS / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adina
ÎN AMINTIREA LUI IOSEF EUGEN CAMPUS de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369769_a_371098]
-
năprasnic, iar alteori să-și unduiască șoldurile mângâindu-ne? Probabil aerul acesta indispensabil se răzvrătește împotriva noastră, probabil se simte amenințat, biciuit de indiferență, de groaznicele tratamente la care îl supunem în mod voit. Ce este lumina? Este cea mai binecuvântată formă de energie, cea care ne dă căldură și fără de care nu am putea trăi. Lumina, în forma ei naturală, ne încălzește sufletele și ne apropie de starea de grație a creației. Existăm în lumină, ne naștem cu ea, trăim
ENIGMATICUL NECUPRINS de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368124_a_369453]
-
mai trăiesc încă o mie de vieți te-aș iubi tot atât ori poate chiar mai mult. Mă aștern în supunere căci mi-ai umilit blânda rațiune, mi-ai despicat înțelepciunea și mi-ai bulversat prospețimea zilelor mele tăcute. Fii binecuvântată, iubire adâncă a adolescenței, fii binevenită în inima mea tânără! Să nu murim de nedragoste, să nu murim de nedor, să nu perim din astă lume fără să cunoaștem freamătul de îndrăgostit, fiindcă ție, făptură angelică, astăzi, acum și aici
DRAGOSTE NEMĂRGINITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368115_a_369444]
-
să piară, Doamne, răul tot din mine,/ să rămână doar ce-i frumos și bine”. Pretutindeni în volum se resimte o căutare a acelui ,,je ne sais quoi” care pare uneori că scapă printre degete. Cu ,,tălpile pline de cer”, binecuvântată, așa cum mărturisește în poemul ,,Du-mă la fântâna cu ciutură”, poeta adună din reminiscențele trecutului momentele pure, de reală beatitudine a simțurilor, depășind cumpene și privind viitorul cu nădejde și, mai presus de orice, cu credință. Mihaela Oancea, 04.01
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
un „foc de paie”, „un castel de nisip” ori o simplă „pânză de păianjen”. Judecând drept, putem concluziona ușor ce puțini oameni au dragostea „agape” care face să persiste frumos atât o prietenie - „filio” - dar chiar și o viață intimă binecuvântată și lăsată pe pământ de Dumnezeu adică “erosul” în cadrul unei căsnicii. Ce fel de dragoste cultivăm? Cum stăm de altfel cu dragostea? O întrebare care se pune mai în glumă, mai în serios, în societate. Pentru că dragostea „agape” ne ajută
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
bine conținutul, trebuie să asculți melodia lor interioară ca pe niște lieduri. Sunt poezii ca florile, dimineața cu lacrimi de rouă, la amiază cu corolele deschise ca să primească lumina zilei și seara răspândind miresme și o desăvârșită liniște și împăcare binecuvântată. Dintr-un asemenea univers au luat naștere multe poezii în care frumusețile naturii au ecouri deosebite asupra trăirilor sale: „Vibrează frunza în cădere,/ Toamnei, îi cântă mandolina./ Viață copacilor iar piere,/ Ceața le stinge-ncet lumina.” (Toamnei îi cântă mandolina
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
eveniment celebrat și oficiat sub protia Părintelui Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, fericit prilej și însemnat motiv pentru care îl felicităm în mod deosebit, dorindu-i să aibă parte, în continuare, de multă putere de muncă, bogat spor și binecuvântate împliniri duhovnicești. (Cf. http://ziarullumina.ro/parintele-arhimandrit-timotei-aioanei-a-fost-ales-episcop-vicar-al-arhiepiscopiei-bucurestilor-95348.html - 30.09.2014/04.01.2016; Alexandru Briciu - http://ziarullumina.ro/noul-episcop-vicar-al-arhiepiscopiei-bucurestilor-96244.html - 31.10.2014/04.01.2016). Atent la detaliile din viața oamenilor, smerit, iubitor de cultură și artă, desprăfuind
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
Timotei Aioanei Prahoveanul, așa cum afirma într-una din cărțile Preasfinției Sale, a căutat și a aflat lumina din viața oamenilor, lumina din inimi. A agonisit lumina călcând pe urmele sihaștrilor de la Neamț, Sihăstria, Agapia, Văratic, precum și la schiturile dimprejur, pământ binecuvântat și sfințit de rugăciunile și lacrimile multor nevoitori ce au părăsit toate pentru Iisus Hristos și Împărăția Cerurilor. Îl ascultăm aproape zilnic la Radio Trinitas, ori îl vedem la Televiziunea Trinitas ale Patriarhiei Române și mereu rămânem mișcați de solemnitatea
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
administrativ și academic bisericesc, monahic și clerical, prin care de abia de acum înainte se putea începe cercetarea pentru a așeza, bine studiat, pe locul său martiric sau mărturisitor, pe fiecare cleric ortodox român ce avusese vreo contribuție în acel binecuvântat Grup al rezistenței din vremuri grele, contribuind la păstrarea pe cerul existenței românești căruia nu i se puteau pune granițe, a acelei Biserici din Eter, întrunind sufletele noastre în vremuri grele. Și am așteptat lucrul acesta îndelungă vreme, fără ca să
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului În țara unde dorul izvorăște iar apa are gustul de iubire, unde pământul sub ploi întinerește și versu'-are parfum de nemurire. În țara unde binecuvântat, din ceruri a căzut un colț de rai și Maica Domnului grădină a aflat în florile ce cresc râzând pe plai. În țara unde tot omu-i primitor și te primește cu pită și cu sare unde și pietrele suspină-ncetisor, iar
ÎN ŢARA UNDE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362708_a_364037]
-
Plină de iluzii, de idei și de-al creației freamăt dulce Iară inspirația se deschide - o imaculată floare, Pe altarul minții-și scutură petalele și-apoi... se duce. Însă-n suflet pânza nevăzută a speranței se întinde Și în mreje-armonioase, binecuvântate iar te prinde. Referință Bibliografică: Pânza nevăzută a speranței / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1374, Anul IV, 05 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PÂNZA NEVĂZUTĂ A SPERANŢEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362746_a_364075]
-
din David și Iesei ; Plecăciune !(zise Sfintei, cel din Ostile Cerești), Numai tu ești Prea Curată și de Hâr plină tu esti ! DOMNUL iată, e cu tine ! Cel ce și ție ți-e TATA, Va trimite ție DUHUL, ca esti Binecuvântata ! Că aflat-ai Hâr la DOMNUL Cel Adevărat și Viu, Nu te teme că vei Naște, prin Minune, pe-al Sau FIU ! Va fi Împărat în toate Unsul Sau Emanuel ! Cine va voi la TATĂL, Calea este doar prin EL
BUNA VESTIRE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370186_a_371515]
-
o prințesă adevărată. Veghind îngerii binecuvântători și la binele neamului nostru, într-o zi necrezută s-a curmat prin țară un drum cu dale pe care a răsunat după atâta timp pasul Regelui, răspunzând la rechemarea istoriei. Într-o zi binecuvântată, fetele noastre au trăit splendoarea visurilor lor, văzând Prințesa, nu din ceramici, cristale, porțelanuri și picturi, ci aievea, frumoasă, răpitor de frumoasă, ce, trecând prin fața ochilor nu clintește nicio aripă de privighetoare. Elitrele diafane de fluturi zburau ca o grindină
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
aduc prinosul meu de recunoștință:” primiți omagiile mele, d-le învățător Nicu Tomescu”! În formarea mea ca Om, ați contribuit și dumneavoastră! Oriunde v-ați afla, să luminați precum Luceafărul, așa cum ați luminat și aici, pe Pământ. Aici, în această binecuvântată localitate, Purani de Videle, unde ați văzut lumina zilei. Dintre înaintașii neamului meu, care ne-au întărit rădăcinile, dar care au trecut în cealaltă dimensiune, amintesc pe: - Dumitru Dumitrache, bunicul meu. El s-a numărat printre fruntașii satului, plăcându-i
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
Fiul lui Dumnezeu. ( consemnarea a fost făcută de Cicero). Aceeși Sibilă, relatează poetul Virgiliu, proorocește nașterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria (citați de Eusebiu), iar istoricul Sozomen îi atribuie tot sibilei Eritreea profețiile despre izbăvitoarea Cruce: O fericit și binecuvântat lemn al Crucii, pe care Dumnezeu și-a întins mâinile! Oricum ar comenta cineva această frază,spune Sozomen, nu ar putea spune alceva decât ceea ce citește. Sibilele au profețit prin lemnul Crucii și cinstea față de acesta. Profețiile au ajuns la
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
plini de mireasmă divină ai Marelui Apostol Andrei, a strălucit aproape milenar pe frontispiciul mărețului Imperiu creștin bizantin, binecunoscut și sub numele de România. Primul și marele Stat ortodox daco-român înfăptuit de augustul- dac, Împăratul Constantin a împletit într-un binecuvântat buchet spiritual, marea înțelepciune pelasgo-tracă cu normele juridice traco-latine, pe care l-a organizat și așezat pe temeiul Evangheliei lui Hristos. Strălucirea Bizanțului imperial daco-român, a continuat și post Cruciadelor Apusului, prin Dinastia daco-română a Țarilor Asănești și după cucerirea
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
graiul vechi al Psaltirei, Psalmul 116 zicea: Lăudați pre Domnul toate limbile,... În Sânul limbii dacoromâne s-a răspândit mireasma Revelației dumnezeiești. Limba daco-română este mărturia dreptei credințe, este expresia frumuseții sufletului ortodox și Altarul consființit de martiriologia acestei Nații binecuvântate. Bunul Dumnezeu ne-a hărăzit scrierea cu patru milenii înaintea Sumerului, tocmai pentru a-L lăuda mai mult decât toate celelalte popoare ori seminții. Vocația scrisului constă în semnificația acestor slove de foc, săpate adânc în Pisania Rugului aprins din
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
o profundă mulțumire sufletească. Scrisul ales, bine cumpănit este apanajul mărturisitorului credinței și al demnității, care poartă în ființa sa admirația, cântarea, slava, poezia, credința și dragostea pentru Mântuitorul nostru Iisus Hristos și mândria sfântă a Neamului său protodac. Scrisul binecuvântat mă îmbracă în lumina harului cu o haină aleasă și prea înfrumusețată. Șoaptă cu șoaptă sufletul îmi scrie pe cașmirul inimii cuvintele unei frumoase dedicații, așa cum florile de salcâm ne înmiresmează viața, primăvara. Cu harul scrisului am urcat pe crestele
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
Sub Crucea Lui, de veghe sus pe Hulă, Doar Aerul îngână rugăciuni... Dă-ne, Doamne, minte și răbdări, Să știm că suntem și le amintește Celor plecați de-aici spre alte zări, Dorul dețară, scris în românește! Ne fie Viața binecuvântată De pe Câmpia Blajului, vă spun, Patruzeci de mii erau odată, Câți au mai rămas din ei acum? ------------------------------------- Nicolae NICOARĂ-HORIA Arad 30 August 2014 Referință Bibliografică: Nicolae NICOARĂ-HORIA - POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]