2,274 matches
-
pierdere, dimpotrivă cu un uriaș câștig, omniprezentul stil șablonard de vorbărie plină de paralelisme paradoxale, de tonuri difuze, de incisivități fără conciziune, de acuarelări ale vieții în nuanțe artificiale. În emisiunile Iulianei Marciuc viața este oglindită în adevărul, forța și biruința vieții. Emisiunile Iulianei Marciuc nu sunt tapetate cu aclamări fariseiste cu ochi injectați de egocentrism, cu principii autoritare și inculte ori cu aberații pronunțate ca axiome ce nu trebuie demonstrate și care afirmă toate prostiile de pe lume ca fiind teoremele
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
și cântec nepieritor : “poezia cântă mai mult/ decât valurile mării./ poezia este mai frumoasă/ decât închipuirea inimilor noastre./ poezia vorbește mai mult/ decât vorbesc oamenii;/ poezia dorește mai mult/ decât tot ce este firesc;/ de viață/ de dragoste/ de virtute” (Biruința poeziei). Însemnătatea poeziei este zugrăvită sugestiv și cu nemăsurată profunzime pentru a sublinia grandoarea acestei frumuseți literare care învinge timpul și cunoaște absolutul. Iata cum acuarela lirică descrie universul său lăuntric, accentuând emoția ce o străbate pe poetă cufundată în
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
să plâng A mele fărădelegi Căci nu vreau să mă sting în focul cel de veci. Cu lacrimile-amare Petru a câștigat O pocăință mare și rang de împărat. Tâlharul de asemeni Prin marea pocăință A dobândit cu lacrimi Raiul ca biruință. Și-atâtea desfrânate Pe care Le-ai iertat Prin ruga lor fierbinte În Rai ele-au intrat Ajută-mi dar și mie Să merg pe al Tău drum Să-ncep o viață nouă Altfel ca pân-acum! UN GLAS DUIOS
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
lui Dumnezeu, de un tânăr acum se batjocorea; cel ce se fălea asupra trupului și a sângelui, de un om ce purta trup se răsturna. Căci îi ajuta Domnul, Care a purtat trup pentru noi și trupului i-a dat biruința asupra diavolului (...) Antonie l-a întrebat: Cine ești tu, care grăiești unele ca acestea către mine?». Acela îndată a răspuns, cu glasuri jalnice: «Eu sunt care am primit sarcina prinderii trupului și duhul desfrânării mă numesc: pe câți voiesc să
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
leagă de cer, E firul iubirii divine, Maranata strigăm când speranțele pier, Curând Domnul Isus revine! Lucrează Tu, Doamne, dă omului har, Lumină-ndurare, credință, Și lăsând jos la cruce ce-i rău și murdar, Să le dai sfânta Ta biruință! 19/07/16, Barcelona -Lucica Boltașu Referință Bibliografică: E clipa din urmă, e ultimul zbor / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2027, Anul VI, 19 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucica Boltasu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
E CLIPA DIN URMĂ, E ULTIMUL ZBOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382105_a_383434]
-
vieți se irosesc astfel în beneficii străine. Nu poți să-i condamni: mai bine să lucreze pentru străini decât pentru noii ciocoi postdecembriști, care îi tratează cu un dispreț suveran. - Intrarea României în NATO și UE a fost, totuși, o biruință postdecembristă... - Să fim serioși! Am intrat în NATO pentru că SUA, factorul decisiv al Alianței, au vrut-o. Aduceți-vă aminte că, în anul 1997, când România a dus o campanie pe cât de zgomotoasă, pe atât de inutilă, SUA ne-au
DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, DESPRE REVOLUŢIONARI ŞI CLASA POLITICĂ DE ASTĂZI, ÎNTR-UN DIALOG CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/382078_a_383407]
-
anotimpul ce umple călimara, și la răscruce de gânduri adie primăvara, tristețile le-am presărat prin timpul trecut și-am refăcut drumul ce-mi părea pierdut. Am păstrat speranța izvorâtă din credință, că viața nu poate fi farsă ci doar, biruință, dar totdeauna din vise și țeluri să-mpletim robe sfinte de sărbătoare, să ne împlinim. Suntem ființe pasagere prin această lume, nu luăm nimic indiferent de nume-prenume dar, important ca în existența pământeană, s-alegem calea cea dreaptă, fapta umană
CUVÂNTUL ŞI CREDINŢA de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382121_a_383450]
-
prima duminică a Postului Mare. Atât Apostolul cât și Evanghelia se referă la vechea prăznuire a profeților Vechiului Testament, în frunte cu Moise. Se obișnuiește în anumite locuri ca în această zi să se facă procesiuni cu icoane (în amintirea biruinței iconodulilor în anul 842) și să se citească Synodikonul Ortodoxiei, care este un act în care sunt anatemizați ereticii din toate timpurile și sunt fericiți apărătorii dreptei credințe. Duminica a II-a din Postului Mare este dedicată Sfântului Grigorie Palama
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, altfel spus, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, altfel spus, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
noi, privită, tratată și abordată dintr-o perspectivă pur firească, naturală, are aspectul unei drame cu un sfârșit tragic sau un fiasco. Privită însă, din punctul de vedere al credinței, ea este o victorie asupra suferinței și a lumii, o biruință și o depășire a lor, în Iisus Hristos, indiferent de activitățile și acțiunile pervertite și pervertitoare ale unora dintre semenii noștri!... Prin urmare, așa stand lucrurile, trebuie să realizăm faptul că ispitele și necazurile noastre pot face rugăciunea noastră tot
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CLOPOTELE BIRUINȚEI Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară
CLOPOTELE BIRUINȚEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380455_a_381784]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CLOPOTELE BIRUINȚEI Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna
CLOPOTELE BIRUINȚEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380455_a_381784]
-
pângărit iubirea și sîngele sacru vărsat! Decebal, Viteazul, Ștefan, Țepes cel de toți temut, Se ridică din istorii peste TIMPUL ce-a trecut. Glasul lor zvârcolește ca sabia, necruțător, Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara lor? Clopotele biruinței se îndoaie, plâng în noapte. Lupta lor a fost în van? Jertfele au fost deșarte? Voi sunteți călăii voștrii, dezbinați ca NICIODATĂ! Clopotele înfrățirii mai cânta-vor VREODATĂ? Referință Bibliografică: Clopotele biruinței / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CLOPOTELE BIRUINȚEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380455_a_381784]
-
apasă...Ce-ați făcut din țara lor? Clopotele biruinței se îndoaie, plâng în noapte. Lupta lor a fost în van? Jertfele au fost deșarte? Voi sunteți călăii voștrii, dezbinați ca NICIODATĂ! Clopotele înfrățirii mai cânta-vor VREODATĂ? Referință Bibliografică: Clopotele biruinței / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2178, Anul VI, 17 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CLOPOTELE BIRUINȚEI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380455_a_381784]
-
-i poartă cu recunoștiință numele, pământul sfânt înveșmântat în falduri albastre de cer voronețean, unde conștiința milenară dacă, se întărește în mădularele ființei și spiritului nostru prin cuminecarea cu Crucea suferințelor, cu Potirul lacrimilor martirice și cu nectarul serafic al biruinței Neamului întru Învierea Mântuitorului Hristos. Cu același dor, cu deplină credință și nemărginită iubire să ne alăturăm dragostei părintelui Vasile Țepordei pentru Basarabia Sfântă: „Ți-am iubit cu nesaț pământul, fiindcă-i leagănul ființei noastre. Ți-am adorat zorile, fiindcă
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
unul este potirul spre unirea cu sângele Lui; unul este jertfelnicul, după cum unul este episcopul dimpreună cu preoții și diaconii, cei împreună cu mine robi; pen¬tru ca ceea ce faceți, s-o faceți după Dumnezeu". De bună seamă, lup¬ta și biruința mucenicului se articulează în lucrarea Bisericii lui Iisus Hristos, într-o dorință neîncetată spre dobândirea "pâinii lui Dumnezeu, care este trupul lui Hristos, iar băutura devine sângele Lui, care este dragoste nestricăcioasă". De asemenea, experiența martirică poate fi aplicată în
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
în ajutorul fraților și surorilor lor. Viețile sfinți¬lor au fost transmise Bisericii în scris ca să arate urmașilor modul de a se conduce în viață după poruncile lui Dumnezeu. Astfel, "luptele atleți¬lor credinței, eroismul lor victorios în atâtea încercări, biruințele pe care le-au avut împotriva demonilor, victoriile pe care le-au obținut asupra vrășmașilor nevăzuți și coroanele pe care le-au dobândit în aceste lupte" rămân pentru creștini o experiență demnă de urmat și o amintire veșni¬că. Cinstirea
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
Biserica a practicat chiar de la începuturile creștinismului asemenea forme de cult, așa cum arată Sfântul Apostol Iacov în rugăciunea drepților, mult insistente și stăruitoare. Această manifestare interpersonală de afecțiune și cinstire reci¬procă ajută pe orice creștin să treacă cu toată biruința pragurile vieții, depășind și bine gestionând toate obstacolele, încercările, piedicile și cursele ori capcanele acesteia, dacă, bineînțeles, nu suntem prea comozi, leneși și lași, ignoranți sau aroganți... Sfântul Ioan Evanghelistul lămurește aceasta trăire eclezială când spune: "cei 24 de bătrâni
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
vârfurile-ntind s-asculte-un zgomot, Ce răbufnește viu în poala depărtării, Și-acoperă pământul ca un clopot. Străbate orizontul cu vâjâit și zel, Aruncă pe dealuri a toamnei velință, Culege frunzele, trofeu le ia cu el, Și sună solemn clopotu-i de biruință. Pomii îmi șoptesc întorși de vânturi Că se lasă pătrunși de sevele reci, Și când se-apleacă înspre pământuri, Văd putrezind frunziș pe poteci. Clopotul toamnei, se sparge si urcă, Și-mbracă natura în doliu corosiv - Nu știu de unde, din
POEME DE TOAMNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379458_a_380787]
-
un bob de soare... Legând cuvintele-ntr-un pod de flori Descui o ușă-n trista-nsingurare: Cu aripi de speranță poți să zbori Prin ploi de gând și de lalele-amare. Picură iubirea-n sufletul avid Prin norii negri-i sfântă biruință! Eliberând un vis ai dărâmat un zid Cu palme de lumină și credință. ¤¤¤¤ În drum spre apus Din bolta nopți violetă În ochii mei plângea culoarea Și numai luna indiscretă Pe cer își etala mirarea! Căci din a lumii frumusețe
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
trăim la granița Nistrului și ne hrănim din pământul ei binecuvântat, nu poate să existe o zi mai scumpă decât ziua de 27 Martie.” (Pr. Sergiu C. Roșca, Basarabia-Pământul misiunii noastre. Ed. Universitară, București, 2006, p. 7) BunaVestire este triumful Biruinței ca principiu călăuzitor al vieții. Prin Întruparea Mântuitorului, respectiv prin nașterea Sa minunată din Fecioara Maria, omenirea are șansa renașterii spirituale, conferită printr-o altă ordine și dimensiune religioasă, aceea a creștinismului ortodox, încununat de diadema Frumosului, Binelui, Libertății și
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
și activități dedicate acestuia. Astfel insp. șc. Magda Georgescu a citit din gândurile lui Nicolae Geantă despre Crăciun. Într-un joc de negații și afirmații acesta ia atitudine categorică împotriva celor pentru care Crăciunul și-a pierdut sensul inițial de „biruință a luminii asupra întunericului și a binelui asupra răului” și îi acordă o importanță preponderent materială și mai ales culinară. Iulia Dragomir a interpretat împreună cu cei prezenți colinde. Pe data de 13 decembrie 2016 râsul-plânsul nichitastănescian s-a armonizat cu
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
strămoșească. Monahi și Monahii care au sfințit pădurile, peșterile, pustiurile ori lăcașurile cu conștiința, cu credința, cu fapta sau cu pana, slova, cazania și liturghia trăirii lor. Ostași și Ofițeri care au făcut din curaj și onoare stindar libertății și biruinței dreptății nației, iar cei mai mulți sunt Sfinte Moaște întregului nostru pământ sacru și binecuvântat de Dumnezeu. Țărani care au bătătorit cu dor Vatra Strămoșească prin cugetul lor curat de înțelepciune, cu dreapta credință nezdruncinată, cu omenia proverbială, cu brațul înarmat și
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
ori Neamul ortodox în vremuri de prigoniri și persecuții este coparticipare martirică, coființialitate mistică la Patimile Domnului, la Răstignire, la Moarte, la Învierea și la Înălțarea Sa la Cerurile Tatălui nostru. Suferința este o comuniune deplină a îndurării și a biruinței în care îi ai alături pe Dumnezeu, Sfinții, Îngerii Săi și Neamul tău: „Ieșim ca niște cârtițe din hruba/ În care picuri grei de apă cad./ În fața porții ne așteaptă duba/ Să ne transporte undeva-n alt iad.// Îngrămădiți pe
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]