10,418 matches
-
unul era foarte bătrân, cu o barbă alba ca neaua și cu straie lungi de un alb strălucitor.Avea privirea blândă și pătrunzătoare, mersul lin și se sprijinea Într-un toiag. Celălalt, mai tânăr, avea barba deasa și ochii vioi, blânzi și ducea o desagă.Era Dumnezeu și Sf.Petru. După ce și-au dat binețe, Dumnezeu l-a Întrebat pe negustor dacă nu vrea să meargă Împreună spre cetate și negustorul primi bucuros, căci Înțelese ca aceștia nu erau drumeți oarecare
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
e leneșă, că e trândavă, că așa și pe dincolo. Bărbatul o ascultă pe maică-sa cu atenție, apoi zâmbea și Își pupa nevasta bucuros, că doar știa cu cine se Însurase: cu o Anișoară tânără și frumoasă, harnică, veselă, blândă și iubitoare. Asta o scotea pe baba Dochia din minți.Și o ura și mai tare pe norusa și Își puse În gând să scape de ea În vreun fel. Într-o iarna geroasă, cu troienele cât gardul și cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
era așa cum o știm noi, În zilele noastre.Cioara era o pasăre frumoasă, cu penele albe, atât de albe că străluceau,iar glasul ei era melodios. Însă pe oricăt de frumoasă era cioara, firea ei nu era defel frumoasă și blândă. Conștientă de frumusețea penajului său, cioara era o pasăre tare mândră și orgolioasă.Ea zbura țanțosă printre celelalte păsări și vreau să vă spun că zbura alături de orice pasăre.Toată ziulica nu făcea altceva decât să-și primenească penele cele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
albi, din nori au Început să cadă steluțe albe și strălucitoare.Și steluțele cele moi și pufoase pluteau ușor prin aer și coborau ușor pe pământ.Una cîte una, steluțele se desprindeau din nori, pluteau ca un vis frumos, coborau blând și se așterneau pe pământ țesând un covor alb și moale.Era prima ninsoare.Îngerii cântau și jucau și ningea, și ningea cu fulgi mari și deși. Dimineața, toată lumea fu cuprinsă de mirare, Înțelepții vremurilor, vrăjitorii și cititorii În stele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fiind Încredințat că numai așa va avea un rod bogat și un an darnic cu cel care lucra ogorul. Pe acele meleaguri sucevene trăia și o fată pe care o chema Sânzâiana.Și era Sânzâiana harnica ca o furnică, era blândă și bună ca o bunicuță și frumoasă de parcă zicea că este sora soarelui.Ei ii plăcea să hoinărească pe dealuri prin fâneșe, culegea flori care de care mai parfumate și le punea lui Ioan la pălărie.Era cea mai mândră
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Usa se Închidea și se deschidea scârțâind În bătaia vântului.Acoperișul căzuse Într-o parte. Gardul aproape că nu mai exista, iar bălăriile crescuse În neștire. Aceasta era casa În care crescuse? Acestea erau odăile prin care trebăluia mama lui blândă, frământând pâine ori clădind pernele una peste alta? Acesta era șopronul În care tata bătea coasa și le punea pe toate În bună rânduială? Aceasta era grădina? Ilie se schimbase. Era acum un om bun. Ajuta pe văduve, miluia pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
uita”! LEGENDA FOCULUI Soarele era un prinț care avea o mare herghelie de cai și se mândrea cu acest lucru. Erau caii soarelui albi ca spuma mării, cu potcoave de argint, cu coama Împletită-n șase. Erau caii soarelui luminoși, blânzi și frumoși de ziceai că sunt coborâți dintr-un tablou. Prințul Îi adăpa cu mâna lui și le dădea numai apă de izvor, apă neîncepută. Prințul Îi hrănea cu mâna lui, le dădea numai fân curat și ovăs ales. Prințul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nu, Își petrecu tinerețea crescâdu-l pe Alun. Alun auzi că fata Împăratului vecin era de o frumusețe rară.Cei care o văzuseră spuneau că are mersul tgrațios, glasul bland și dulce, trupul Înalt și subțire, mâinile albe,ochii mari și blânzi, părul Împletit În cozi lungi și buzele roșii ca petalele de trandafir.Și mai auzi că ea era tristă și pierdută În gânduri căci Îl iubea pe el, pe Alun.Dacă-i pe așa, zise flăcăul, să mă Însor cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a mutat la el. Nu mai aveam ce să-i dau. Mă urmărea continuu, știa tot ce fac, unde mă duc, cu cine mă întâlnesc, mă șantaja. Eu îi spuneam că-l plesnesc, că-l bat, el zâmbea. Avea vocea blândă, atât de blândă și insinuantă că aproape îmi ajunsese un fel de prieten călăul și victima. Din când în când mă vizita Olga. Îmi tot vorbea de Riri. Riri în sus, Riri în jos. Cine dracu o fi fost și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
el. Nu mai aveam ce să-i dau. Mă urmărea continuu, știa tot ce fac, unde mă duc, cu cine mă întâlnesc, mă șantaja. Eu îi spuneam că-l plesnesc, că-l bat, el zâmbea. Avea vocea blândă, atât de blândă și insinuantă că aproape îmi ajunsese un fel de prieten călăul și victima. Din când în când mă vizita Olga. Îmi tot vorbea de Riri. Riri în sus, Riri în jos. Cine dracu o fi fost și Riri ăsta, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Își clădise cu seriozitate, multă strădanie și muncă o carieră artistică strălucită, ce-i pusese în evidență talentul. A avut noroc s-o întâlnească pe Beatrice, care l-a înțeles, l-a susținut, l-a încurajat. Beatrice avea același fel blând, generos și înțelept de a fi ca și mătușa ei, draga de Clody... Îi seamănă atât de bine și fizic. Aceeași podoabă blondă, aceiași ochi ca floarea de in, aceiași privire caldă, aceiași voce mângâietoare... Trezește-te Petre, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și Radu. Și problemele lui? Îi făcuse o mare bucurie venirea lui Beatrice și Mihai. Era mândru de Mihai, se vedea realizat prin el. Dar Beatrice cu părul ei blond, căzând în cascade, cu ochii aceia ca cerul, cu vocea blândă și caldă... Și lovitura aceea în moalele capului cu inelul cu ametist. Fugise de la Paris, voia să-și afle liniștea, să scape de fantasme. De aceea își luase casa de la Bucura, de aceea muncea acolo de dimineață până seara, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
școala generală din Heci. Între 1963 și 1966 a fost directorul Casei de Cultură din Pașcani, după care este numit profesor la Școala Profesională C.F.R. Pașcani, până în 1975 când iese la pensie. Domnul Pascal, era un om mărunțel, răbdător și blând, predestinat să fie dascăl, fiind însă în egală măsură autoritar. Soția sa Domnica, născută tot în zona Cernăuți, a fost educatoare și l-a urmat peste tot până la sfârșitul zilelor stabilindu-se în final la Pașcani, într-o căsuță cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a scos un țipăt ușor cu gândul la el. Am început să înfulec, furioasă, simțind că-mi ies scântei din ochi. Stai liniștită! Naoji e bine. Ticăloși ca el nu mor cu una cu două. Cei care mor sunt buni, blânzi și frumoși. Pe Naoji poți să-l omori în bătaie, că tot nu-și dă ultima suflare. Mama zâmbi. Asta înseamnă că tu o să mori de tânără. Mă necăjea. — De ce? Sunt rea și urâtă. Trăiesc până la optzeci de ani. — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
acasă însărcinată, nici când am născut fătul mort, nici când m-am îmbolnăvit, nici măcar atunci când Naoji făcea prostii. Niciodată n-a fost cuprinsă de așa o disperare neagră. În cei zece ani de când a murit tata, mama a fost mereu blândă și veselă, ca pe vremea când trăia el. Eu și Naoji am crescut fără griji. Acum, mama nu mai avea bani. I-a cheltuit pe toți cu noi, fără să pună deoparte nimic. S-a trezit că trebuie să renunțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în schimb, frumusețea sentimentelor soției lui. Era ca și cum aș fi fost îndrăgostit de cineva capabil de iubire adevărată. Mergeam în vizită numai în speranța că pot să o zăresc o clipă. Sunt convins că noblețea tablourilor se datorează numai firii blânde a soției sale. Pictorul - am să spun acum tot ce simt - nu e altceva decât un negustor deștept, dornic de beții și desfrâu. Când are nevoie de bani ca să-și satisfacă poftele, încropește un tablou pe care-l vinde la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Asta e bine, poate începeți să le faceți în CER. Doamne ajută, vă iubesc și vă aștept! Fie ca Neamul să ne ierte pe toți! Căci Dumnezeu, din această clipă se află doar cu cei curați la suflet, smeriți și blânzi! Pace vouă, pace tuturor!”
Postări ciudate ale lui Badea și Oreste: Pentru mine ești mort by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71932_a_73257]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Bobby Blând, un pionier al stilului modern soul-blues, a murit duminică, la vârsta de 83 de ani, informează Reuters. Bobby Blând a primit un premiu Grammy pentru întreaga carieră în anul 1997. Bobby Blând a fost inclus în Blues Hall of Fame
Bobby Bland, cântăreţul de blues, a murit la 83 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72098_a_73423]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Bobby Blând, un pionier al stilului modern soul-blues, a murit duminică, la vârsta de 83 de ani, informează Reuters. Bobby Blând a primit un premiu Grammy pentru întreaga carieră în anul 1997. Bobby Blând a fost inclus în Blues Hall of Fame în 1981 și în Rock and Roll Hall of Fame în 1992. Printre piesele sale de succes se numără cântecele "Turn on Your Love Light", "Further on Up the Road" și "I
Bobby Bland, cântăreţul de blues, a murit la 83 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72098_a_73423]
-
Blues Hall of Fame în 1981 și în Rock and Roll Hall of Fame în 1992. Printre piesele sale de succes se numără cântecele "Turn on Your Love Light", "Further on Up the Road" și "I Pity the Fool". Bobby Blând, denumit și "The Lion of The Blues" ("Leul bluesului"), s-a născut în 1930 în statul american Tennessee. S-a mutat la Memphis în 1947, unde a început să combine elemente de gospel, blues și R&B, alăturându-se trupei
Bobby Bland, cântăreţul de blues, a murit la 83 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72098_a_73423]
-
din Craiova, când un câine vagabond l-a atacat din senin, transmite Femeia l-a dat jos din căruț pe copil, iar în timp ce acesta se juca, a fost atacat de un câine al străzii, cunoscut în zonă ca fiind unul blând. Maidanezul s-a repezit la micuț și l-a mușcat de cap. Mama copilului a reușit să-l scoată repede pe acesta din colții câinelui și a chemat ambulanța. Medicii au constatat că victima are o ureche perforată și răni
Un câine maidanez a mușcat de cap un copil de un an by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72232_a_73557]
-
În peisajul acesta (sub)urban defilează și un cerșetor care scormonește prin gunoaie și cântă, ascuțit, cântece de jale, "lăutari" aruncând cu patimă zarurile, fete necoapte cărora golanii "le miră sub tricouri țâțișoarele calde și amețite", precum și o bătrână nebună, blândă, "cu patruzeci de chiuretaje la activ" și care murmură mereu, în drumurile ei prin cartier: "doucement, doucement". Reacțiile omenești ale vecinei timide care scrie versuri sunt ușor de prevăzut (ascundere, retragere în cochilie); atitudinea poetică poate însă varia, într-un
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
În peisajul acesta (sub)urban defilează și un cerșetor care scormonește prin gunoaie și cântă, ascuțit, cântece de jale, "lăutari" aruncând cu patimă zarurile, fete necoapte cărora golanii "le miră sub tricouri țâțișoarele calde și amețite", precum și o bătrână nebună, blândă, "cu patruzeci de chiuretaje la activ" și care murmură mereu, în drumurile ei prin cartier: "doucement, doucement". Reacțiile omenești ale vecinei timide care scrie versuri sunt ușor de prevăzut (ascundere, retragere în cochilie); atitudinea poetică poate însă varia, într-un
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
ei înțeleg ce spun, iar eu înțeleg perfect ce și cum rostesc ei, faptul că nu mă poticnesc în șabloane și mimetisme de tot felul, faptul că sînt vii și că mă fac să vibrez împreună cu ei. Într-o seară blîndă de primăvară oarecum timpurie, am avut plăcerea să întîlnesc o echipă de tineri artiști preocupați realmente de meseria lor. De teatru, de experiențe umane, de ei, de noi. Fără să fie în nici un fel ostentativ, de la decorul lui Vladimir Turturică
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
echivalentul pielea capului ar fi fost suficient de clar, neambiguu, firesc. Totuși, termenul scalp e deja foarte folosit - în sfaturi medicale și cosmetice, în articole jurnalistice și în discuții pe forumuri: "când te speli pe cap, masează scalpul cu mișcări blânde" (Adevărul, 11.11.2007); "se aplică pe părul umed, se masează scalpul" (mariplant.ro), "zona de inserție a părului la nivelul scalpului" (desprecopii.com), "scărpinarea scalpului" (Gândul, 4.02.2008); păduchii "sunt niște insecte mici de culoare maronie, care sug
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]