2,555 matches
-
Desfătări de primadonă Ți-aș cerși în patimi, ave! Penelopică Ramonă, Semizeu de-aș fi, Ulise, Demon de ai fi, masonă Ți-aș vrea buzele deschise... Ifigenică Ramonă, Agamenon rege-tată De aș fi, ca pe-o madonă, Te-aș mai blestema o dată... Antigonică Ramonă, De ți-aș fi iubit și rege Sânii dulci de dulce bonă Ți-aș zeifica prin lege... Desdemonică Ramonă, Adevăru-i trist și juru-l: Ca pe-un fir de anemonă Te-aș strivi de-aș fi maurul... Dulcineică
SÂNZIENICĂ RAMONĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357463_a_358792]
-
moară toți de foame și prafu' o să se aleagăăăă... - Fă, taci dreacu' că-ți dau cu-n topor în cap, rost blând tov Jugănaru! Deși prin preajmă nu era nici un topor, Arghirița luă în serios sugestia și se puse pe blestemat. Extrem pricepută și la acest capitol! Destul de calm, tovul îi repezi un picior în foarte generosul ei fund și o dădu afară din grajd. Afară, lângă ușă, se întâlni cu celelalte mulgătoare care până atunci trăseseră cu urechea, dar prea
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
fiind să ne adăpostim într-o cameră străină și rece, pe alte continente. Un popor nu poate să trăiască o viață demnă, muncind pentru alte popoare, nici împrumutându-se la străini, îngenunchindu-se financiar, îngenunchind generațiile viitoare, care își vor blestema trecutul și pe înaintași, plătind o datorie de peste o sută de miliarde de euro. A. D. Xenopol spunea: „Îndată ce un popor cugetă că un altul întrupează frumosul și că un altul îi îndeplinește binele, el nu mai are niciun rost de
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
Peste zăvoi, luna a zăbovito clipă.... XVII. POEME CAT UN BUZUNAR, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 518 din 01 iunie 2012. 1. Gândul îi alunecase printre degete ca o piatră cu genunchii de iarbă. Clavicula gurii începuse să blesteme mai întâi cu tălpile... 2. E o zi fără ambalaj. Timpul nu se vede, carnea memoriei curge-n clepsidra din sarcofagul cu nimicuri, moartea pleacă la dentist să-și plombeze cariile cu picături de viață. 3. Dumnezeu e un copil
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TRENUL BLESTEMAT Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012 Toate Articolele Autorului trenul blestemat Eu mai rămân, sunt tot același eu împovărat de ploile din mine, vagoanele-mi sunt roți purtând ruine și amintiri care dispar cu greu sau nu or să dispară niciodată, le voi purta în sânge cu durut, fiindcă din trenul
TRENUL BLESTEMAT de LEONID IACOB în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358379_a_359708]
-
trezi definitiv din gândurile lui. Era alarma, anunța că s-a terminat bombardamentul pe ziua aceea. Apoi forfota de dinainte, în sens invers, căruțe, mașini , trăsuri, tramvaie se înghesuiau printre dărâmături să-și facă loc, oamenii, ciorchini pe ele, înjurau, blestemau, plângeau, ambulanțele cărau la morți, claxonând înnebunite printre mulțime... După acestă alarmă trebuia să apară și țiganu-ăla de Praporică, dar nu va mai apărea, capul lui va rânji ce va mai rânji sus acolo pe gard și adio lume, oare
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
episod mai ieșea un adevăr la iveală referitor la autoturism, pentru că nici bujiile nu erau afumate, nici bobinele nu aveau întreruperi, nici parbrizul nu era zgîriat și, totuși, dacă mașina nu pornea și zăcea ca vaca în mijlocul drumului și o blestemau șoferii, iar ea dădea indiferentă din coadă, de vină era lipsa aceea acută de benzină, care s-a lămurit abia în ultimul episod, dar era deja prea tîrziu, pentru că verișoara frumosului ăluia cum dracu îl chema și care era poponete
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
instinctul de ucigaș se redeșteaptă în tine. Începi să alergi musca prin casă. E pe canapea, zboară pe fotoliu, este pe lustră, pe vaza de cristal, pe clanța ușii. Nu te dai, totuși, bătut. Perseverezi. Te enervezi. O urmărești, o blestemi - pentru că ți-a stricat siesta, ți-a tulburat echilibrul interior. Doamne - te trezești după un timp - uite în ce hal sînt. Nu mă mai recunosc pe mine însumi. Eu sînt ăsta? O biată muscă m-a scos din minți?! Calmat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
presus de toate, două fufe spală rufe / și-s cuprinse de nădufe / pe la spate mai profund / că de-aceea dau din fund ... Pe madam Jorjet o apucase rîsul, ea era și așa o femeie veselă, toată ziulica, vorba unei vecine, blestema și drăcuia, nu prea era ea în relații cordiale nici cu popa, un bărbat simpatic, care se îndoia, de exemplu, de legea lui Arhimede. Bun, zicea părintele, după un “doamne ajută!” ceremonios, dacă un corp scufundat într-un lichid este
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
și dinspre cimitir a coborît cu mare viteză o caricatură de mașină, un fel de corcitură între un Trabant hîrbuit și o Volgă antideliviană, și madam Jorjet, care se ducea la oraș, gătită ca o cucoană, a început să-l blesteme pe șofer: “ ... vedea-te-aș cu roțile-n sus, arză-te-ar focu să te arză de nenorocitul dracului ... În acele clipe, m-am întrebat de ce-l urăște ea pe acel individ: pentru că avea mașină, pentru că n-a oprit s-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
albastre. Oasele vântului învățau să cânte dimineața mahmură de bătrânețe. * Îmi trec o mână prin părul copacilor. Parcă sunt eu istovit de tusea toamnei. Gândul îi alunecase printre degete ca o piatră cu genunchii de iarbă. Clavicula gurii începuse să blesteme mai întâi cu tălpile... * Dumnezeu e un copil care se joacă cu tine. Noaptea ca un înger gol face cu ochiul în vreme ce Adam sughite prima dimineață a singurătății. * Descheie-mi, iubito, sandala gurii să nu se sufoce sărutul. Ciorapul șoaptei
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DOR DE ROMÂNIA MARE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 542 din 25 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Eu nu mi-am mai văzut pământul Râvnit de lacomii dușmani, Blestem să-i ardă, ardă-i sfântul Cu lacrimi clocotite de țărani! Eu nu mi-am mai cerut pământul Lăsat drept moștenire peste ani De moșii mei cu legământul De-a nu-l înstrăina pe bani... Eu nu mi-am mai
DOR DE ROMÂNIA MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358039_a_359368]
-
răscoală împotriva lor. Tot astfel și demonii nu se întristează atât de mult, de o altă parte a Scripturii că de psalmi. Prin citirea și studierea psalmilor, pe de o parte ne rugăm noi înșine, iar pe de altă parte blestemam pe demoni. De pildă când zicem “ Miluieste-ma Dumnezeule, miluieste-ma după mare milă Ta și după mulțimea indurărilor Tale, șterge fărădelegea mea” (Psalm, 50, 1 - 2). Și iarăși: “ Să nu mă lepezi la vremea bătrâneții, când va lipsi puterea
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
milă Ta și după mulțimea indurărilor Tale, șterge fărădelegea mea” (Psalm, 50, 1 - 2). Și iarăși: “ Să nu mă lepezi la vremea bătrâneții, când va lipsi puterea mea, să nu mă lași pe mine” (Psalmi 70, 10). Prin aceste cuvinte blestemam pe demoni că și atunci când spunem: “ Să învieze Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe El” (Psalmi 66, 1). Și iarăși: “ vazut-am pe cel necredincios îngâmfat și înălțat
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
s-au legat cu tot sufletul de Satana, însușindu-și trufia lui. Cu bună știință au ales aceștia temnițele iadului; și chinul lor nu va avea în vecii vecilor sfârșit, căci se chiamă că sunt cu a lor voință pătimitori. Blestemându-L pe Dumnezeu și viața ce le-a fost dată, ei s-au blestemat singuri. [...] Ei nu-L pot primi decât cu ură (pe Dumnezeu) și ar dori ca Dumnezeul cel viu să piară, nimicindu-Se și pe Sine și
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
știință au ales aceștia temnițele iadului; și chinul lor nu va avea în vecii vecilor sfârșit, căci se chiamă că sunt cu a lor voință pătimitori. Blestemându-L pe Dumnezeu și viața ce le-a fost dată, ei s-au blestemat singuri. [...] Ei nu-L pot primi decât cu ură (pe Dumnezeu) și ar dori ca Dumnezeul cel viu să piară, nimicindu-Se și pe Sine și toată zidirea izvodită de El. Aceștia vor arde în veci în vâltoarea mâniei lor
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
dar și când ți-o fi ziua mai dragă, o să te fac să-mi rostești numele ca rugăciunea unui condamnat la moarte... o să te fac să-mi săruți cuvintele, să mă chemi, să mă implori, să mă înjuri, să mă blestemi că... de ce abia acum ți-am apărut în cale?! O să te fac să-ți smulgi hainele de pe tine, să-ți muști propria carne, să spargi toate oglinzile, să arunci trusele de machiaj, să rupi toate fotografiile, să dai foc la
ŢI-AM PUS GÂND RĂU, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358714_a_360043]
-
auzi înjurături din gura unor oameni de la care ne-am fi așteptat să fie exemple de comportament civilizat, cuviincios și unde? - într-un mediu unde s-ar fi cerut decență... Cum de ies din gura lor înjurături, drăcuieli, uneori chiar blesteme? Cum se naște această plăcere diavolească, înscrisă în sentimentul unei vieți neîmplinite sau râvnite? Scriam cândva - și nu mă dezmint - că oamenii devin din ce în ce mai răi, capabili să lovească și să ucidă pe cel de lângă el, cu cuvinte - scrise sau grăite
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
se evaporă, iar o ființă splendidă (sufletul autorului personificat) transformă stările în idei scrise pe hârtie . Realitatea este transpusă, devenind dintr-o dată volatilă . Lumea capătă noi sensuri date de mintea scriitorului . Acesta este blestemul artistului . Blestem!?, poate te întrebi de ce blestem... Ei bine blestem pentru că atunci când muza îifulgeră mintea, artistul este obligat să se dezică de sine însuși, respirând prin fiecare literă așternută pe hârtie și trăind prin ochii și rațiunea cititorului . Și blestem de două ori : acesta este un viciu
POVARA SCRIITORULUI... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350751_a_352080]
-
o ființă splendidă (sufletul autorului personificat) transformă stările în idei scrise pe hârtie . Realitatea este transpusă, devenind dintr-o dată volatilă . Lumea capătă noi sensuri date de mintea scriitorului . Acesta este blestemul artistului . Blestem!?, poate te întrebi de ce blestem... Ei bine blestem pentru că atunci când muza îifulgeră mintea, artistul este obligat să se dezică de sine însuși, respirând prin fiecare literă așternută pe hârtie și trăind prin ochii și rațiunea cititorului . Și blestem de două ori : acesta este un viciu, la care nu
POVARA SCRIITORULUI... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350751_a_352080]
-
acestui Templu sfânt. TEMNICIERUL Dar cu noi ce se va ]nt\mpla C d romanii fetele dace le vor lua? Ne vom amesteca cu ei, La care zeu ne vom ruga, la care zei?! ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI Dacă după rugă și blesteme vinovatul nu se-arată Pe muntele Orole nu va urca să-i fie plată Sfârșitul binemeritat. Atunci vei rămâne, tu, mare temnicier, vinovat. Așa-i înalta înțelepciune de rege orânduită. Slăvitul Vezinas a găsit chibzuință destul de nemerită. Iscoade în grabă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
amuzament, decât cu vreo intenție serioasă. Însă prințesa avu pe neașteptate ideea ca, într-un moment de luciditate, după o lungă ședere și zbucium în alcoov, să ceară să i se schimbe așternuturile de față cu ea, astfel încât descoperi buruienile blestemate în alcoov și fu din cale afară de furioasă când înțelese ce se întamplase de fapt. Ceea ce urmă, nici nu e greu de închipuit. Starea ei se ameliora simțitor, cum somnul îi reveni pe dată și mintea i se limpezi. Realiză
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
depărtare Și inima mi-o pustia... Nu știu ce demon mă-mpingea! Căci vocea lui mă îndemna, Să fug din calea ta. La tine nici nu m-am uitat: Orbit eram de crunta gelozie, Am alergat prin crângul desfrunzit, Și soarta-am blestemat, Că-mi hărăzise mie.... Să fiu nefericit. Ah!...cerul de s-ar fi deschis, Pământul să mă-nghită; Atunci să fi pierit, în clipa fericită..., Regrete nu aveam, Nimic nu-mi mai doream. Iubirea-n suflet mi s-a stins
CU TINE-N GÂND de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359347_a_360676]
-
la culoarea tuciurie a femeii, și slobozea imaginarele cartușe : -Buuum,bummm,bummm !,s-a dus dracului- se bucura Leu- am împușcat-o ! Mâine nu mai vedem cioara-n drum... Lisăndrița se întorcea cu fața spre el și începea să-l blesteme: -Dar-ar, Dumnezeu, gaicăăă, să nu mai vezi lumina zilei, să-nfunzi pușcăriilii, să-ți mănânce șerpii fuduliilii, să-ți crească coarne ca la drac, să te ție mă-ta-n țarc, să te ungă cu albuș de ouă, ca s-
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
cum cîinii-ntorc turma de oi. Căci chibzuind la ce va fi după plecarea noastră-n pripă, ei au văzut marea risipă în lipsa forței de-a munci ... O, Doamne, ce mai hărmălaie se ridică din toată gloata! Cei slabi plângeau și blestemau, iar unii m-acuzau fățiș că i-am momit cu libertatea, ca pe-un măgar să schimbe calul și în deșert să-și afle moartea. Degeaba gura mi-am bătut cu întâmplări fără uitare, precum miracolul ieșirii din egipteana împilare
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]