2,430 matches
-
moară. Sărăcie ești ca moartea care-i ține veșnic partea celui ce-are bani în cont pentru alții... cuiul bont răsucit în rană vie, trup și inimă pustie, că de boli e plin săracul leacul l-a primit bogatul. Sărăcie blestemată te trimit să stai la poartă unde-s lacăte de fier să mori schingiuit de ger. Cum mor pruncii fără lemne degerați la mâini, cu semne, Du-te unde nu-s copii, Du-te-n iad sau pe pustii. Suntem
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
fapte. Săraci suntem cu duhul și vom muri săraci, Un ban l-am strâns în pumn trecând mai orbi ca orbii Pe lângă cel sărman, mușcând hapsân colaci Lăsându-i plini de poftă, să sature ei corbii. SURSA FOTO-INTERNET Referință Bibliografică: BLESTEMATA SĂRĂCIE / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2297, Anul VII, 15 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
uneori copilul alor mei, de-atunci / Când raiul casei părintești îmi era rai / Încă de când iubeam târâș, pe brânci... Ce dor îmi e de-al amintirilor alai...!// Sunt parte din păcatul lumii păcătoase / și parte moartă de trup viu și blestemat.../ Pre moarte calc în giulgiul meu de oase... / Adevărat a înviat. Hristos a înviat...!” (Rugă fără sfârșit - 16). Cine are urechi de auzit și de ascultat Poezia, s-o asculte cu luare aminte, pentru că, anevoie se va mai întâlni cu
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
desface totul''.Mihai Pleș nu este un inovator, ci pur și simplu un creator în deplinul înțeles al cuvântului.Construiește într-o arhitectură artistică modele moralizatoare, contemplă lumea și caută răspunsuri pentru însănătoșirea ei, condamnă nedreptatea și tragismul ei ,, timp blestemat și curb/ lentilă enormă / a miopiei noastre/ prin care/ vedem translucid/ începutul/ adică/ cuvântul''. Este un sever martor al timpului său pe care îl judecă. Însetat de absolut, poetul îl caută pe Dumnezeu ca pe o dovadă, o certitudine a
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
dau obrajii amândoi... Sunt iertător și moale, blând Cu cel ce blând și bun cu mine-i Și nu mă fură, nu mă ucide-n gând În mine aruncând cu vina vinei. Sunt multe feluri de păcate Dar cel mai blestemat, vă jur e Acela de-a fura! Spurcat e Omul care fură ca să fure... Sunt anotimpul morții - o ucigașă toamnă, Când frunză sunt și-n muguri iubito mă adori Nesăbuită-amantă ce încă mă condamnă La dragoste de floare și la
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
să fie egali între ei. Mai presus este comunitatea și Țara. Dreptaciul: Adică... țară bogată cu oameni egali în sărăcie. (Sună telemobilul Stângaciului. Bagă mâna în buzunar și scoțând aparatul îi cade și grămadă de bani strânși din cerșit) Stângaciul: Blestemaților! Altă treabă n-ați avut decât să cădeți... (se apleacă și cu greutate îi strânge grămadă după care îi îndeasă în același buzunar) ...Da! ... Sunt în capelă, nevasta ... Sigur ... Vin imediat! Dreptaciul: (mirat) De unde atâția bani? Stângaciul: (grăbit, în drum
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
mâna de părinte, / Nici mamă, viață să-mi fi dat, / Nici cuib ... Doar trestii de cuvinte ... // Târziu, am înțeles curat / Că tot ce-am așteptat zadarnic / În mine e ... . Și e de dat ... / Prin mine, Cerul este darnic. // Așa, un blestemat exemplu, / Am învățat că eu sunt Cer. Că Universului, sunt Templu. / Pe cât ofer, și cât nu-i cer ... 7 mai 2010”. Sentimentul patriotic se îmbină în chip fericit cu cel religios în poemul: “Biserici vii” - un fel de pastel de
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Să nu cumva să te oprești, / Chiar dacă vezi sub stele, hăul, / Sau marea, lipsă, de sub pești - // Nu te opri: e bun, și răul - // Să nu cumva să te oprești, / Să ai cumva vreo îndoială, / Căci tânăr, ai să-mbătrânești / De blestemata ta croială - // Să nu cumva, preț de-o clipită, / Să vrei odihna fără moarte, / Căci nici colegul tău de pită / Povara ta, nu o s-o poarte - // Nu te opri! E-atâta de rău... / Vei fi atunci atât de greu / În
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
lumină În depărtări de vreme se fac stele Și mila Ta mă va urma în viață Întru lungime de zile trec în veci Să nu atingă iar a morții ceață În casa Domnului nu este masă Nici timp să cobori blestemate poteci Veșnicia-mi va fi aleasă casă PSALMUL 23 Al Domnului este acest univers Cine va sta în locul cel sfânt al Lui Rodul gândirii nu dă fruct nimănui Aceste sentimente se-nchid în vers Ridicați porțile cele veșnice Să poată
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
să o și ascultăm cu multă atenție, putând fi chiar ultima ascultare pe care omul dual să o mai poată auzi și în conștiința sa să o recepteze ca pe o iertare a păcatului de a fi constituit ca om: „Blestemată mai fie și toamna, / Și frunza ce pică pe noi” (Aiurea). Criticul literar Dumitru Micu spunea într-una dintre lucrările sale: "Bacovia este creatorul unei atmosfere lirice inedite”, înțelegând din aceasta atmosfera specifică în care s-a dorit să creeze
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
cancer si ftizie, de ploi, de ninsori, de vânturi nimicitoare, de corbi, de figuri palide, spectrale. Prin astfel de reprezentări poetul dă relief deznădejdii tenace, sentimentului de a trăi într-o lume absurdă, de a fi închis într-un cerc blestemat”. Putem considera cercul a parte existențială: tristă, plină de humor, pentru că viața este definită ca un umor al celor de sus, “despre care vorbește cu amărăciune, cu o disperare neputincioasă în poezia "Cu voi", din care voi cita versurile sugestive
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TRENUL BLESTEMAT Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012 Toate Articolele Autorului trenul blestemat Eu mai rămân, sunt tot același eu împovărat de ploile din mine, vagoanele-mi sunt roți purtând ruine și amintiri care dispar cu
TRENUL BLESTEMAT de LEONID IACOB în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358379_a_359708]
-
cadențe, iar șuierul prelung mă anunța plecarea ta din lumea mea curmând cu bisturiul de chirurg o inimă pulsând de existențe. și doar copilul vesel surâdea... Leonid IACOB Poezia apare în volumul meu „Bântuit de furtuni” (2009) Referință Bibliografică: trenul blestemat / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 547, Anul II, 30 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TRENUL BLESTEMAT de LEONID IACOB în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358379_a_359708]
-
al lui Duran primea vești din ce în ce mai triste : Am făcut rău, femeie, că am venit aici, nici nu știi tu ce iad este în acest oraș, am sărit din lac în puț, venii din război să mor aici ! Vin ale dracului blestematele alea de avioane anglo-americane și ne pisează ca pe iepuri. Eu ca eu, c-am trecut prin viață, dar ce fac cu fata asta pe care-am rupt-o de acasă s-o aduc aici la școală. De bine de
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
viața veșnică pentru cei care au împlinit poruncile lui Dumnezeu, ori osânda veșnică pentru cei care nu au trăit după voia lui Dumnezeu și au făcut voia vrăjmașului. Pe aceștia o să-i aștepte diavolul, după cuvântul: „Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui” (Matei 25, 41). Fiecare va merge, după această viață, cu tot ceea ce a agonisit în această viață, cu bagajul lui sufletesc, de cugetare, de simțire și de fapte. Prin
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
scurt, cum fusese învățată de înțelepții din adâncurile peșterilor de granit: -Prea mărite, dorim, să ni-l redai pe rege! A fost îndepărtat cu trufie, din răutate i-a fost curmată viața de forțele răului, prin mâna necurată a celui blestemat! El era bun, limpede la suflet, darnic, iubitor de oameni și făcător de bine. A luptat pentru fericirea și binele lumii. Geea, mama pământ este martoră! încheie femeia și-și lipi fruntea de iarba înrourată. Pădurea încremeni, murmurele se ridicau
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
spectrul negru. Se auzeau bolboroseli și sunete neînțelese. Își chema în ajutor legiunile întunericului. Se întuneca văzduhul dar forțele binelui nu se lăsau înfrânte. Uniți în jurul regelui, l-au acoperit cu perdeaua din mătasea lunii, să pară invizibil. Toate sufletele blestemate ale morților își adunau armatele. Arătarea înfricoșătoare încerca, sa rupă piramida de lumină care proteja trupul bărbatului și al oamenilor. Regentul pădurii, înfipse în pământ sabia de diamant, Un curent electric a spulberat oștirea de miasme și nelegiuiți, aduși de
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
-ți se zbate și ar vrea ca să pătrundă,/ Chiar în inima-mi rănită... să mă mângâie cu milă,/ Să mă-mbărbăteze-n viață și curajul să mi-l țină./ Când copii plâng și-treabă, dacă tata o să vină;/ Soartă crudă, blestemată!... Inima ta nu suspină?/ Nu se frânge de durere, iar de mine nici că-ți pasă.../ Pentru ce m-ai pedepsit și ești tare nemiloasă?” Sunt sigur că-i veți înțelege zbuciumul din „Doina de jale” a marelui artist, numai
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Deschid cartea precum soarele cerul Prefața-i neagră ca noaptea Iar poezia -i ermetică chiar de la primul vers Che ia sol nu mă ajută decât la final Mult mai tăcut și mai muzical Mută vioară blestemată Pare domnilor viața mea toa tă Arcușul care Doamne ești Îmi strânge poezia-n clești Preafrumoaso zău iubito Dragostea iar mi-ai zdrobit-o Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: POET CU NAȘTEREA LA PURTĂTOR / Costel Zăgan
POET CU NAȘTEREA LA PURTĂTOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357626_a_358955]
-
te întinzi acum după roadele capitalismului, ai? Vrei să te cațări și tu de Copacul abundenței, ai? Dacă nu încetezi odată cu capitalismul ăsta sălbatic al tău și fără de mănuși, te calc în picioare, stărpitură de cățea roșie ce ești! Faraoancă blestemată! Venetică! Spurcăciune bolșevică! Baligă aristocrată de intelectuală balcanică cu pălărie roșie și veninoasă! Gură-spartă și limbă de lemn! Dacă nu taci odată, îți scot toate măruntaiele din tine, ai înțeles? Ș-apoi te leg iar de copacul tău uscat și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
cărbuni, dorul nostru din vecie, ce ne vine din străbuni. din găvanele câmpiei am vărsat numai obol, pentru cât am urcat singuri soarele pe cerul gol. ca o țară-n părăsire, ruine sunt peste tot locul, parc-a ars-o, blestemată, numai patima și focul, doar ființa și destinul clădite cu meșteșug, încearcă să mai reziste, și-s trecute-adânc prin rug, doamne, ce blestem ne paște, mai întreabă visătorul, tot cu gândul la izvoare, îngânând doina și dorul, ce destin atât
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
Simt cuțitul în rărunchi. Să îi placă?... n-aș credea, Nu prea stă în firea ei; Dar mai știi! Ce îi șoptea? Parcă are-n ochi văpăii... Uf!... a fugit. E speriată... Nu-i de lemn, este femeie; Crâșma asta blestemată, Într-o zi aș vrea să pieie! Vai de mine,-n seara asta... S-a aprins, și-o să le cânte; Dacă nu îmi pierd nevasta, Am să trăiesc zile multe. Joacă, râde, chefuiește!... Uite cum m-am pedepsit. Bine-mi
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
uneori copilul alor mei, de-atunci / Când raiul casei părintești îmi era rai / Încă de când iubeam târâș, pe brânci... Ce dor îmi e de-al amintirilor alai...!// Sunt parte din păcatul lumii păcătoase / și parte moartă de trup viu și blestemat.../ Pre moarte calc în giulgiul meu de oase... / Adevărat a înviat. Hristos a înviat...!” (Rugă fără sfârșit - 16). Cine are urechi de auzit și de ascultat Poezia, s-o asculte cu luare aminte, pentru că, anevoie se va mai întâlni cu
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
Și-a-ntors fața de la neamu-i Și s-a s dus în lumea-ntreagă N-are râu-n vaduri pietre N-avu țara asta zei Câți trecură peste dânsa De nemernici și mișei Din adânc de vremi și până În tăriile albastre Blestemați să fi-ți de-apururi Negurile mamii voastre! Și pentru urmașii voștri Ce-ar dori în veci să vină Le strigăm din veac s-audă Că nu mai avem țărână! INVENTAREA LUI Nu cumva el Bălcesu a fost trimis anume Și
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > UNU" PE FAȚA, UNU" PE DOS Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Mă întreb, de multe ori, unde stă înfiptă și de unde se înmulțește blestemata rădăcină a dușmăniei dintre oameni? Găsesc de fiecare dată același răspuns. E în același loc în care a fost de când e lumea și pământul. E adânc înrădăcinată și șerpește încolăcită în amara și nefericita diferență dintre săraci și bogați. Dintre
UNU PE FAŢA, UNU PE DOS de DONA TUDOR în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358783_a_360112]