1,369 matches
-
unu” (1928-1932, 1935), apărută prin eforturile lui Sașa Pană și ale prietenului său Moldov. Încă de la început caracterul ei este eclectic: futuristul F. T. Marinetti stă alături de Tristan Tzara, André Breton și Louis Aragon, iar articolul Reabilitarea visului de Geo Bogza (34/ 1931) e urmat de manifestul Poezia agresivă sau despre poemul reportaj al lui Paul Sterian, care amintește de agresivitatea primelor texte constructiviste. Un concept central, suprarealitatea, preluat din Second manifeste du surréalisme al lui Breton, va fi comentat în
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
pentru poeții de la „unu”. Dacă inițial revista intenționa să publice scrierile unor autori considerați spirite tutelare - Urmuz și Tzara -, la editura omonimă pe care o înființează apar și plachetele de versuri ale principalilor săi colaboratori: Ilarie Voronca, St. Roll, Geo Bogza, C. Nisipeanu, Sașa Pană. Aceeași atitudine de sinteză a tendințelor importante din a. europeană - de la dadaism la suprarealism - se întâlnește și în constelația de reviste alcătuită din „Urmuz” (1928), „XX. Literatură contimporană” (1928-1929), „Alge” (1930-1931) și „Meridian” (1934-1938, 1941, 1943-1946
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Marin Sorescu, Nichita Stănescu. O primă sinteză monografică asupra poeziei lui Nichita Stănescu realizează în eseul Poeta ludens (1979). Prozatori contemporani ca Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu sunt prezentați în volumul Refracții (1980), pe când Geo Bogza, Laurențiu Fulga, I. Lăncrănjan ș.a., alături de clasicii Liviu Rebreanu, Jean Bart, sunt comentați în paginile din volumul Aorist (1988). Revenind la poezie, B. consacră două sinteze monografice unor autori de prestigiu: Grigore Vieru (1995) și Marin Sorescu (1998). Mai multe
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
de partid, nu însă și în eludarea politicului ca importantă temă de reflecție. Dintre rubricile instituite după 1990, se remarcă cele intitulate „Dialog” și „Convorbiri”, la care iau parte Monica Lovinescu și Eugen Ionescu (2,3/1990, 1/1991), Geo Bogza (1/1990), Nicolae Breban și Eugen Simion (2/1990), Augustin Buzura, Valeriu Cristea (3/1990), Fănuș Neagu (1/1991), Mircea Cărtărescu și Mircea Horia Simionescu (2/1991), Valeriu Cristea și Miron Kiropol (3/1991), Eugen Simion și Dumitru Țepeneag (6-7
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
un „suflet” pe care C. știe ca puțini alții să-l descifreze. Printre „hieroglife” și „ideograme”, hermeneutul admiră cu stilizată emoție peisaje încărcate de virtualități alegorice (valea Oltului este în acest fel învestită, înainte de reportajul maiestuos retoric al lui Geo Bogza). Îmbătat de întinderea „nețărmurită” a pustiei și de reverberațiile magice ale luminii, C. cutreieră un Orient în care istoria se sublimează în metafizic (Pătrar de veghe, 1938). Moartea, atotstăpânitoare în deșertul hipnotic (tulburător prin „dumnezeiasca lui singurătate”), și viața, supusă
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
culegere de poezie intimistă, așezată la încrucișarea unor influențe diverse, nedecantate încă suficient. Următorul volum, Jurnal literar (1967) include cronicile literare semnate în „Tribuna”, pe marginea unor volume de Tudor Arghezi, T. Vianu, I.L. Caragiale, Ion Barbu, Adrian Maniu, Geo Bogza, Al. A. Philippide, Ion Negoițescu, Miron Radu Paraschivescu, Ion Vlasiu, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Nicolae Labiș, Ion Brad, Virgil Teodorescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Titus Popovici ș.a. Cumințenia critică este dusă aici până la extrem, de aceea rar se poate
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
chemat la miliție. Pentru că era nou în post, șeful voia să facă un dosar cum scrie la carte. Aruncând o privire spre bătrânul care, lipit de perete, aștepta nevinovat, își drese figura cu severitate. - Numele. - Trăiți ! Costache Leonteanu. - Costache Leonte Bogza, corectă șeful cu ochii în buletin. - După tată, să trăiți ! - Unde ai fost aseară, moșu’ Bogza ? - Acasă, trăiți ! Subofițerul trânti cu palma în dosar. - Moșnege, uite ce este : azi e duminică și n-am chef să pierd vremea cu dumneata
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la carte. Aruncând o privire spre bătrânul care, lipit de perete, aștepta nevinovat, își drese figura cu severitate. - Numele. - Trăiți ! Costache Leonteanu. - Costache Leonte Bogza, corectă șeful cu ochii în buletin. - După tată, să trăiți ! - Unde ai fost aseară, moșu’ Bogza ? - Acasă, trăiți ! Subofițerul trânti cu palma în dosar. - Moșnege, uite ce este : azi e duminică și n-am chef să pierd vremea cu dumneata. - Nu, să trăiți ! - Unde ai fost aseară ? - Am tăiat mlajă în Mâliște ș-am adus vaca
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și minuțioasă anchetă însă totul dăduse greș iar șeful fu nevoit să trimită mai departe un dosar subțire. La instrucție, procurorul, bărbat cu prea puțin păr la tâmple și pleșuvia lustruită, îl întrebă blând pe moșneag. - Ei, cum facem, moșu’ Bogza, ai furat ori ba barabulele ? - De, dom’ procoror, le-am furat, mărturisi senin bătrânul. Procurorul Puișor își scutură gulerul din bărbii duble ce-i înconjura fața ca un cap de purcel pe tavă. - Păi de ce n-ai declarat așa la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
expresiile frumoase, utilizațile apoi în enunțuri proprii. 2. Scrieți cinci verbe cu sens opus pentru: a despărți, a îmbogăți, a păstra, a acoperi. 3. Construiți un text cu titlul „Comorile munților”. Folosiți descrierea și expresiile frumoase învățate. Țara Moților Geo Bogza Țara Moților se află în Munții Apuseni. Pentru a ajunge în inima lor,de la nord, de la răsărit sau din orice alt punct cardinal, trebuie să străbați o sută de kilometri prin creste stâncoase. Așa se face că oamenii care trăiau
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
întreaga țară.” (Simion Mehedinți) Cerințe: 1. Intoduceți în enunțuri sensurile opuse ale cuvintelor scrise cursiv în text. 2.Citiți legenda Mureșului și Oltului și scrieți un dialog dintre cele două personaje despre locurile prin care au trecut. Cartea Oltului Geo Bogza „Reîntors la o viață plină de pasiune Oltul se măsoară cu munții. Acum, el iarăși cheltuie, cu nesocotință, treptele dăruiteo dată pentru todeaunade Hășmașul Mare. Una după alta, le azvârle în urmă, lepădă în trecut, în amintire, fără să țină
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
omora el cu românismul) spunea: „Fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat și aproape de disprețuit. Dacă n-am fi avut pe Eminescu, trebuia să ne dăm demisia. Eminescu este scuza României în fața lumii”. Recent am citit ceva scris de Geo Bogza despre Mihai Eminescu, care începe cu „pe vremea când umbla Dumnezeu cu Sfântul Petru pe pământ au ajuns și au înnoptat într-o casă din Ipotești, unde au fost primiți și cinstiți cu mare omenie, fără a fi cunoscuți și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
erau. Impresionat de căldura sufletului românesc Sfântul Petru îl roagă pe Dumnezeu să facă ceva pentru oamenii acestor meleaguri, oameni care au un suflet atât de mare. Și Dumnezeu le-a dăruit românilor pe Mihai Eminescu! Frumos a spus Geo Bogza la timpul acela! Dar în timpurile noastre postdecembriste, unii care nici nu mai contează dacă sunt pui de evrei sau nu, precum H. R. Patapievici și alții ca el, vor, nu să-l răstignească ca pe Isus Cristos, ci pur
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
atat de inaccesibilă ca o senzație de arsură în plexul solar Boris Marian MEHR Referințe critice Dicționarul General al Literaturii Române - Academia Română (coord. Eugen Simion) Editura Univers Enciclopedic 2009 Dumitru Micu - istoric literar - recomandare de intrare în USR ( 1990) Geo Bogza - poet - recomandare în 1990 Maria Banuș recomandare 1990 Gh. Grigurcu - scriitor - revista STEAUA nr.3/1990 Cornel Regman - critic - revista LUCEAFĂRUL /25 octombrie 1975 - Omnia fluunt Pentru Tania Saiciuc (decembrie 2012) O poetă a murit singură într-o casă goală
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
o aduceam cu literatura dintre cele două războaie ― și nu e cazul să citez aici reușitele reveniri ale unui Arghezi, Camil Petrescu, M. Sadoveanu (nu Mitrea Cocor și nu încă altele, dar desigur Nicoară Potcoavă), George Călinescu, Z. Stancu, Geo Bogza, E. Jebeleanu, fără să mai vorbim de generația mea, zisă de mijloc, care a debutat și apoi s-a manifestat din plin în același deceniu ― mai aduceam cu noi, pe lângă creația propriu-zisă, și victoria împotriva spiritului primar agresiv, ale cărui
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
să-i cadă în genunchi... Boiangiu se supără: să nu-i facă lui neplăceri, altfel întoarce foaia... Sosi Florica cu merinde și cu schimburi. ― Atunci, domnule Dragoș, suntem gata? zise plutonierul. Vasăzică, putem pleca?... Deschise ușa de la camera jandarmilor, ordonînd: ― Bogza!... Aide!... Gata!... Un jandarm înarmat se ivi în ușă, bătând din călcâie. În ogradă și în uliță erau strânși vreo treizeci de țărani. Vestea că învățătorul a fost arestat s-a răspândit în sat ca focul. Boiangiu se încruntă. Îi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
faci ce vrei, dar eu a trebuit să-ți spun, că pe urmă, când s-or întoarce boierii, să nu mă ia pe mine la rost că n-am purtat de grijă avutului dumnealor... Plutonierul trimise mai târziu pe jandarmul Bogza, care era mai dezghețat, să constate situația reală. Bogza aduse vești mai rele. Conacul propriu-zis încă n-a fost atins, dar încolo e haram și oamenii cară fără sfială cu sacii și cu târnele porumb, fasole, grâu, ce se găsește
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
spun, că pe urmă, când s-or întoarce boierii, să nu mă ia pe mine la rost că n-am purtat de grijă avutului dumnealor... Plutonierul trimise mai târziu pe jandarmul Bogza, care era mai dezghețat, să constate situația reală. Bogza aduse vești mai rele. Conacul propriu-zis încă n-a fost atins, dar încolo e haram și oamenii cară fără sfială cu sacii și cu târnele porumb, fasole, grâu, ce se găsește. Au venit mulți și din Vaideei la împărțeala pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
povestești ce crezi tu că e politica, ai o problemă. Nu, nu fusese vorba despre gramatică, am renunțat de mult să scad nota pentru așa ceva. Pur și simplu ceream să nu confunde geometria cu geologia și pe ambele cu Geo Bogza. Și aceasta nu la un chat pe forum, ci la un examen de anul III. So what ! ? Nu era primul și nici singurul. După ce a ieșit, am stat deci o vreme și m-am gîndit. Și am continuat să mă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ale viitorului Tristan Tzara („În gropi fierbe viața roșie“, cel mai radical experiment poetic predadaist din România acelor ani). Extravertirea cabotină și iconoclastă proprie atitudinii minulesciene va fi reciclată dadaist de același Tzara, iar începuturile poeziei prozaice a avangardistului Geo Bogza se vor resimți puternic de pe urma influenței lui Minulescu, mărturisite de altfel în al său Jurnal de copilărie și adolescență (Editura Cartea Românească, București, 1987). Modernismul estetic al stîngii românești antebelice În preajma răscoalelor țărănești din 1907, stînga intelectuală românească de după „trădarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
după război, preocupările de critică plastică vizînd încurajarea artiștilor independenți și novatori lasă locul sprijinirii autorilor de avangardă. În revistele înființate de poet vor fi publicați majoritatea lor: de la Urmuz, pe care îl „debutează” în Cugetul românesc, pînă la Geo Bogza, Stephan Roll, Ilarie Voronca, Jonathan X. Uranus ș.a., găzduiți consecvent în liliputana Bilete de papagal (revistă al cărei format este, el însuși, „avangardist”), chiar dacă Arghezi se va ține la distanță de militantismul dogmatic al radicalilor care îl „curtează”. În aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
arată cum estetica avangardistă se dezvoltă la Ion Vinea în interiorul discursului publicistic, modificîndu-i convenția din interior pînă la estomparea frontierelor dintre genuri. Reportajul, ca gen literar, fusese elogiat de estetica futuristă, iar în anii ’30 cîțiva foști avangardiști români (Geo Bogza, F. Brunea-Fox) vor ilustra cu excelență această specie modernă, scoțînd-o de sub incidența paraliterarului. Principii pentru timpul nou, cel mai important text programatic despre poezie al lui Ion Vinea, poate părea cititorului de azi o colecție de platitudini moderniste; situat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
minor elegiace), cît și ca traducător din poezia expresionistă germană (August Stramm, Stefan George). Pe de altă parte, avangardiști minori precum Romulus Dianu, Sergiu Dan, Filip Corsa (autoare de improvizații teribiliste, vioi-matematizate), Al. Tudor-Miu (viitorul coleg al lui Geo Bogza de la revista Urmuz), dar și - ocazional - Ilarie Voronca, Mihail Cosma și Stephan Roll (Gheorghe Dinu) dau publicației, prin poemele lor citadinist-cosmopolite, pline de rupturi, arbitrarietăți și stridențe, o identitate ceva mai bine precizată. Un autor în felul său simptomatic pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ludic și iconoclast. Principala victimă este, desigur, romanul - specie „burgheză” prin excelență: romanul clasic, romanul foileton, romanul de consum (polițist, sentimental, de aventuri). Astfel, urmuzianul „Pîlnia și Stamate“ e subintitulat „roman în patru părți”, iar un poem al lui Geo Bogza se intitulează, ostentativ, „Roman“. Textele „romanești” ale avangardiștilor sînt scurte sau extrem de scurte, hiperconcentrate, minimale, oarecum în acord cu cerințele futuriștilor privind „instantaneizarea” literaturii (recte, adaptarea ei la dinamica, ritmul și viteza evului modern, informațional și mecanicist). De aici, încorporarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu o mișcare nouă de artă, am acceptat. Acest număr special începe cu un articol explicativ al d-lui Stephan Roll, după care urmează traducerile germane, făcute de prietenul nostru și poetul vienez Leopold Kosch, versuri și proză de Geo Bogza, Al. Dimitriu-Păușești, Benjamin Fondane, Raul Iulian, Moldov, Sașa Pană, Stephan Roll, Urmuz, Ilarie Voronca și A. Zaremba”. Leopold Kosch era, pe atunci, socrul pictorului Victor Brauner. Schimbul de servicii nu s-a realizat însă și reciproc, iar explicația dată peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]