1,255 matches
-
intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sodiu, potasiu sau calciu. In salivă sunt prezente următoarele substanțe organice. a. Enzime cu rol digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500 ml de suc gastric pe oră; secreția este bogată în HCl și pepsină. Această fază este importantă pentru că bolul alimentar ajuns în stomac găsește o cantitate de suc gastric care va acționa în procesul de digestie eliberându-se produși de degradare enzimatică care vor contribui la stimularea secreției gastrice în faza următoare. b. Faza gastrică începe odată cu pătrunderea alimentelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină și relaxarea segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
proces al cunoașterii mistice, în timp ce simbolul vizează „adevărul“ care survine în cadrul acestuia. O ultimă observație, premergătoare analizei textului lui Benjamin, poate fi făcută plecând de la un comentariu al lui U. Eco la „turnura“ cabalistă (the Kaballistic drift) a teoriei sim bolului, potrivit căruia, din punctul de vedere al contextului iudaic, simbolul funcționează în manieră deconstructivă: textul este simbolic nu pentru că trimite la ceva în afara lui, ci pentru că devine o modalitate concretă a Revelației. La fel cum revelația este plurală, orientată eschatologic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cele mai relevante ceea ce determină un consum redus de filme radiologice și a spațiului de stocare a lor. Imaginile pot prezenta nivele variabile de magnificare. Există o competiție între arteriografia “pas cu pas” (stepped arteriogram) și cea cu “vânare a bolului opac” (bolus chasing) care poate să asigure urmărirea automată (de exemplu utilizând un KAT - Knee Arrival Time prestabilit) sau interactivă a substanței de contrast cu o serie de avantaje. rezoluție spațială a imaginilor este în funcție de tipul de matrice utilizată care
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de pelerini. Fatima este și astăzi un cunoscut loc de pelerinaj, acolo construindu-se în decursul anilor un măreț ansamblu de rugăciune pentru zecile de mii de credincioși care se adună periodic, și dintre care unii s au vindecat de bol i grave. (Florin Gheorghiță - „Lumi invizibile”). Astăzi Biserica Ortodoxă și mai toate ramurile creștine, nu iau în considerare fenomenul reîncarnării pe ntr u că ,,nu este scris în Biblie”, spun ei. Asta chiar dacă pe de altă parte, Biserica nu este
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul este caracteristic noului-născut și se realizează prin coborârea ritmică a planșeului bucal, gura fiind bine închisă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este caracteristic noului-născut și se realizează prin coborârea ritmică a planșeului bucal, gura fiind bine închisă. Masticația este un act voluntar dar și reflex prin care alimentele sunt tăiate, triturate și amestecate concomitent cu impregnarea lor cu salivă, formându-se bolul alimentar. Se realizează prin mișcări ritmice de coborâre și ridicare a mandibulei, la care se adaugă mișcări de propulsie, retropulsie și lateralitate și mișcări coordonate ale limbii, buzelor și obrajilor care împing alimentele între arcadele dentare. Reglarea mișcărilor masticatorii se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]