1,956 matches
-
a ajuns la fața locului cu uneltele pe care se pricepuse și el, cum putuse, să le aleagă: sape, mături, cazmale, perii, cancioace. În jurul lui - câțiva măgădăi de a șaptea și a opta, dezbrăcați până la brâu. Au scos din pământ bolovanul, l-au legat În niște chingi și l-au săltat Într-o căruță. Era chiar căruța rudarului cu casa, căci omul, bucuros că Îi scăpaseră caprele de la moarte și nici pagubă prea mare nu suferise, se arătase dornic să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vreo comoară sau de ceva foarte valoros și, cum se găsise pe (adică sub) pământul lui, credea că statul avea să-i acorde o recompensă grăsuță, ca să aibă de câteva chefuri Îndestulate, cu lăutari. Pe culoarul cel lung al școlii, bolovanul a fost cărat cu o roabă, mai apoi depus În cabinetul foto, cel cu geamurile vopsite În negru, aflat În anexa laboratorului de biologie. Spune câte un prost, pe ici, pe colo, că, Într-un timp, am crezut c-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tărie că e numai treaba mea, nu și a oricărui repetent, chiulangiu și dedat la rele de nerostit. Asta ca să punem lucrurile cum trebuie la locul lor. E bine să-și știe fiecare lungul nasului. Directorul bănuia că, după formă, bolovanul ăla de pământ ar fi fost un cap de femur de mamut. Întâmplarea și numai Întâmplarea face să nu se fi Înșelat. Uriașul bucățoi de os devenit piatră a fost o vreme, până la venirea unora de la Muzeul Județean, obiect de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Directorul ținuse cu tot dinadinsul să-i aducă pe toți ca să dea cu ochii de rămășiță și să se Înfioare, căci cine știe dacă ar mai fi avut În viață un asemenea prilej. Copiii, Însă, se opreau o clipă În fața bolovanului căcăniu, stăteau cu capu-ntre urechi - cum stați voi acuma -, se prefăceau că erau străbătuți de simțăminte de negrăit și se grăbeau să ajungă În curtea școlii ca să bată mingea sau să țopăie peste coardă. Eu, să știți, am fost - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
va Începe bătălia cu Înjurături și măscări strigate dintr-o parte În alta. Înainte să se Încaiere cu ciomegele, le va arăta cum merge praștia cea mare și, ochind undeva, În câmp, ca să nu rănească pe cineva, va azvârli câțiva bolovani, spre adânca uimire a tuturor de față. Va veni și lupta. Își vor Încrucișa ciomegele lustruite, vor avea grijă să nu se lovească, se vor preface că-și dau lovituri meșteșugite, se vor feri, vor țopăi, vor icni, vor asuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
căzuse deodată În genunchi, scurmase țărâna cu fruntea și jelise Îndelung și cu deznădejde. Avea să se bage slugă la o mânăstire de maici, iar râsul neîncetat al copilului furat de tremurătoarea apă urma să-și Înceteze răsunetul, alungat de bolovanii uscați ce bocăneau În capacul sicriului. Cu mult Înainte, Însă, de sărăcăcioasa Îngropare, pe când țiganca jelea cu fruntea În țărână, tractoristul care se fălea că se suia pe ea la fiecare drum pentru apă de băut nu știuse ce și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în centru. Cocleala smoalei îți pătrunde în plămâni ca o inhalație de gudron și amoniac [...]. Ajung în Cișmigiu și cotesc pe o alee singuratică, acolo unde un baldachin împletit din frunze cedează locul unei liziere dese de castani. Pe un bolovan, un student exilat de urgia proprietăresei purică citatele dintr-un curs de drept roman și privește apoi cerul, ca și cum ar aștepta o confirmare divină scrisă pe bolta străvezie. În chioșcul din aleea trandafirilor, un grup de tineri intelectuali minori îmbină
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
amice, vei lua pentru eroismul ăsta prostesc cu care ați vrut să vă acoperiți cam 10-15 anișori și să zici mersi: tu, ca tu, poți s-o faci când ai chef, singur; dar ea! Scumpa ta soție! Nu poate, mă, bolovanule, are nevoie de un ciocănar, că-i tânără, măi, vită! Numai că tot o să vă lege ceva, o să aveți ceva în comun. știi ce? O să transpirați la fel, numai că ea cu altul în pat. și tu, cu târnăcopul în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alte două și „foarte dureros” - au răspuns trei. Nuanțarea răspunsurilor este relevantă pentru semnificațiile respectivului decret ca fapt de viață și memorie individuală. Redăm în cele ce urmează câteva dintre acestea: „Cea mai grea experiență prin care trece o femeie”; „Bolovan pe inima mea”; „M-am simțit ca o vită, nevoită să rabde orice”; „Era singura soluție”; „Cel mai greu lucru ce l-am făcut vreodată”; „Îmi venea să mă urc pe pereți”; „Mi s-a părut că a durat o
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
greu, cel mai filosofic, cel mai abstract dintre toate textele pe care le-am avut până aici. Poate este o impresie personală, poate este o impresie exagerată, dar e un text În care partea conceptuală, partea filosofică trage ca un bolovan foarte greu hârtia obligându-ne să citim, eu cel puțin așa am pățit, cu mare Încetineală, cu efort intelectual... (Sigur, forțele-mi sunt slabe și atunci... unde nu sunt forțe...). Am stat azi-dimineață cam o oră și jumătate să citesc
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
clipe afară, adulmecând imprejurimile și Încrețește nasul: "E tot zăpadă, mai bine mai dorm puțin! Vulpea doarme și ea În vizuina sa, căci și-a terminat toate proviziile și satul este departe. Iepurașul stă și tremură de frig după un bolovan și se gândește la o varză mare pe care ar mânca-o. Cea mai albă fiică a bătrânului an "Doamna Iarnă" ne face fericiți prin tot ceea ce ne oferă. Iarna este un anotimp de vis și de visare. Ioniță Andrei
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
către capitala Daciei, prin teritoriul deja cucerit în primul război. O scenă îi înfățișează pe soldații romani secerând un lan de grâu. Ajunși în munți, romanii sunt așteptați de daci, care luptă cu înverșunare cu săbiile lor curbe și aruncă bolovani peste trupele vrăjmașe. Unii dintre nobilii daci îl trădează pe Decebal și i se închină lui Traian. Una dintre scenele cele mai impresionante este asediul capitalei dace, Sarmizegetusa. Decebal iese din cetate cu o parte din daci, plecând spre a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și pustnicul" (VIII, 10): Dar într-o zi, când somnul i se părea mai dulce,/ ocrotitorul lui, cam necăjit de-o Muscă îndărătnică și rea/ pe care în zadar o izgonea că iar venea,-/ [când îți] luă în labe-un bolovan de stei/ pe care îl găsise la rădăcina pomului,/ și puse capăt mojiciei ei,/ zdrobind cu el și Musca, și căpățâna Omului 65. După cum se știe, ceea ce îl distinge pe La Fontaine de fabuliștii tradiționali este faptul că el construiește o
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Negrești, Gârbovăț-Ghidigeni, Drăgești) și un brăzdar de plug (Pogonești). Cuptoarele de copt pâine sau de uscat/prăjit semințe, de la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități. Măcinarea semințelor se făcea cu ajutorul râșnițelor sau cu bolovani din piatră (Oncești, Valea Mare-Dumești, Dodești). Numărul mare al instalațiilor de foc este strâns legat de înmulțirea gropilor de provizii (majoritatea pregătite împotriva umezelii, fie prin arderea pereților sau prin căptușirea cu nuiele) din așezări și implicit a producției de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în propriile inepții, sfidând inconștient (prin înfățișare, atitudine și gândire) limitele raționale. O altă ocurență a grotescului, de data aceasta ca manifestare expresivă în text, ține de funcția polemică a metalepsei. Exprimări de genul "aruncă în retragere și derută, cu bolovanii constipației lor consistente" sau "organul polemic al trupului său a reușit să scoată un horcăit porcesc", extrem de răspândite în publicistica pamfletară argheziană, trimit la materialitatea inferioară a corporalului biologic sau la degradarea acestuia prin funcții animaliere. În text, ele concentrează
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
domoale spre est și sud-est și versanți abrupți, cu caracter de cuestă orientați spre Dealul Mare (Dealul Cătălina, Dealul Litenc-Lupăria, Dealul lui Vodă) la vest. În plus, în constituția lor, alături de unele prundișuri bine rulate, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci) de gresii care arată că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă (deluvială), fără a fi rostogolite prea mult. Toți pintenii din zona localităților Hârlău, Deleni, Cotnari, Scobinți, ce coboară din rama înaltă, spre
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Șurii, Dealul Cetate, iar din Culmea Holmului, interfluvii orientate est-vest, de mai mici dimensiuni (Dealul Vizuinile la Stânei, Dealul Șipotele). Spre nord, relieful este reprezentat de interfluviile sculpturale ce formează cumpăna de apă dintre râul Bahlui și Miletin (Dealul La Bolovani, Dealul Secrierului, Dealul Roșu). Suprafața acestora este modelată de procese geomorfologice actuale latente ce evoluează sub pădure sau prezintă deluvii de alunecare recente pe areale reduse. Cele mai reprezentative alunecări de teren se întâlnesc pe versantul de vest al văii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul geologic fiind alcătuit din formațiuni argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri bine rulate. În plus, în construcția lor, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci rupte) de gresii și microconglomerate care arată clar că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă. Prin orientarea sa estică și sud-estică "Coasta de tranziție" are posibilitatea să recepționeze anual, în medie circa 116
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
aspecte sunt legate de: - despădurirea unor întinse suprafețe de versant pe care, în scurt timp, mai ales pe cele cu pantă mare, s-au înregistrat degradări importante, determinate de șiroaie, torenți și alunecări de teren. Șuvoaiele de apă încărcate cu bolovani, ajunse la baza versanților, distrug diferitele construcții, producând uneori și victime omenești, ca de exemplu, în vara anului 1999, pe Valea Mare în Munții Retezat. - degradarea mediului în spațiul carierelor și al diverselor exploatări. În aceste locuri se constată îndepărtarea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Tîlva, Gîldău etc., cunoscute numai în anumite zone sau perioade ca apelative (mlacă, bunar, turugă, știubei, joampă, bent, tîlvă, gîldău etc.), și nume ca Bălătruc, Iertăoiu, Clejia, Pleșița, Rătășelu, Stu pătura, Trăoașele, Zomanița etc. a căror proveniență din apelativele bălătruc, „bolovan mare“; iertăoi, „teren defrișat“; clejie „pămînt, proprietate a bisericii, pe care îl folosește preotul toată viața“, pleșiță < pleașă, „coastă golașă“ + -iță, rătășel < rît, „fîneț“ + -ășel; trăoaș, „fînaț îngrădit“; zomaniță, „groapă, alunecare de teren“, este recunoscută de specialiști în urma investigațiilor istorico
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
loc unde a fost o stînă“; bechet, „loc de pază, locuința pădurarului, pichet de grăniceri“; bent, „loc adînc în albia unui rîu, unde apa face vîrtej“; beucă, „văgăună adîncă, scobitură în stîncă“; bică, „o gaură mică făcută în pămînt“; bob, „bolovan mare, țuguiat“; bord, „ridicătură de pă mînt sau piatră pe vîrful unui munte“; borcoș, „apă amestecată cu nisip, noroi, care iese din pămînt“; bucium „restul de tulpină rămas în pămînt după tăierea copacului“; buceac, „loc cu tufăriș și rădăcini“; bunar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
legendar Molda (cățeaua eponimă a „descălecătorilor“ străvechii forme statale a Moldovei), Măldăeni (localitate în Teleorman). De asemenea, apelativele destul de problematic semnalate, moldău, „ridicătură de pămînt, deal“, măldiș, (a sta măldiș „a sta rezemat“), mulduon (mere mul duoane), moldău, moldou („piatră, bolovan, stîncă“). Apropiind numele Moldova de unele sau de altele dintre cuvintele menționate și de nume sau apelative din limbile populațiilor care au trăit laolaltă cu romînii, o serie de cercetători, de la cronicari și pînă la cercetătorii contemporani, au propus etimoane
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a unor apelative identice sau asemănătoare în teritorii îndepărtate, care nu au legătură cu influența săsească locală reprezintă semne de întrebare serioase pentru acceptarea cu ușurință a originii germane a numelui Moldova. Iar apelativele moldă, moldău, moldan, avînd sensul de „bolovan, ridicătură de pămînt“, coroborate cu toponimele Moldiș, Molviș, Muchia Molvii și cu antroponimele Mold, Molda, Moldea, susțin și ele aceste semne de întrebare (îndreptate și împotriva derivării din molidova) și conduc spre o posibilă origine romînească sau romîno-slavă a toponimului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
orașe și sate" a beneficiat de avantajele pe care nici un alt sistem social nu le pusese la dispoziție într-o asemenea măsură ca până atunci. Bibliografie Băban, Adriana, H.P. David, Voci ale femeilor din România, Routledge Taylor & Francis Group, 1996. Bolovan, Sorina Paula, Familia în satul românesc din Transilvania, Fundația Culturală Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1999. Brüderl Josef, Andreas Diekmann, Education and Marriage. A Comparative Study, Berne, 1997. Doboș, Corina (coord.), Luciana Jinga, Florin Soare, Politica pronatalistă a regimului
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
traducere de Doina-Nicoleta Mitroiu, prefață de Adrian Netedu, Editura Institutul European, Iași, 2009. Băluță, Oana, Dragolea, Alina, Iancu, Alice, Gen și interese politice. Teorii și practici, Editura Polirom, Iași, 2007. Covaci, Diana, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. David, P.H., Baban, Adriana, Women"s health and reproductive rights: Romanian experience, Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996. Doboș
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]