2,481 matches
-
arbuști ornamentali care este folosit pentru agrement și recreere, fiind deschis publicului; d) fâșie plantată plantație cu rol estetic și de ameliorare a climatului și calității aerului, realizată în lungul căilor de circulație sau al cursurilor de apă; e) grădină botanică grădină în care sunt prezentate colecții de plante vii cultivate în condiții naturale ori de seră, în vederea studierii acestora sau doar pentru curiozitățile pe care le prezintă; f) grădină zoologică orice colecție de animale vii, menținute într-un amplasament administrat
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rozarii și spații floricole, în care se pot instala voliere cu păsări cântătoare sau doar decorative. Pentru bolnavii psihic o grădină sanatorială trebuie să realizeze un sentiment de bucurie, amenajarea vegetației urmărind realizarea unor nișe separate asemănătoare celor din grădinile botanice, evitându-se combinații vegetale care să producă efecte neașteptate, precum și cele prea contrastante. Se pot amenaja mici boschete umbrite, amplasate izolat, prevăzute cu hamacuri, bănci, mici căderi de apă, chioșcuri acoperite cu plante agățătoare, mici poieni mărginite de arbori sau
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
amenajat fiecare colț al spațiului verde (pentru joc sau pentru odihnă). Sunt complet excluse din amenajare speciile cu ghimpi pe ramuri sau frunze, speciile cu frunze, flori sau fructe toxice, netoxice dar cu gust neplăcut, cele care murdăresc, etc. GRĂDINILE BOTANICE Acestea se creează în scopuri științifice dar îndeplinesc și alte funcții: cultural educative, de recreere, sanitară și decorativă. Alegerea terenului pentru o grădină botanică este destul de dificilă deoarece sortimentul de specii trebuie să fie cât mai variat și de aceea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu frunze, flori sau fructe toxice, netoxice dar cu gust neplăcut, cele care murdăresc, etc. GRĂDINILE BOTANICE Acestea se creează în scopuri științifice dar îndeplinesc și alte funcții: cultural educative, de recreere, sanitară și decorativă. Alegerea terenului pentru o grădină botanică este destul de dificilă deoarece sortimentul de specii trebuie să fie cât mai variat și de aceea și condițiile staționare trebuie să fie cât mai variate. Denivelările terenului, eventualele cursuri de apă permit amenajarea unor peisaje asemănătoare celor naturale, în care
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Denivelările terenului, eventualele cursuri de apă permit amenajarea unor peisaje asemănătoare celor naturale, în care se întâlnesc diferite asociații vegetale. Model de amenajare a unui spațiu verde al unui complex (școală + grădiniță) (după Iliescu, A.F., 2003). Amplasarea unei grădini botanice se va face cât mai departe de zona industrială a orașului, deoarece noxele dăunează mult vegetației. Accesul vizitatorilor trebuie să fie comod, ușor și posibil prin folosirea mijloacelor de transport în comun. Repartizarea plantelor dintr-o grădină botanică poate fi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
unei grădini botanice se va face cât mai departe de zona industrială a orașului, deoarece noxele dăunează mult vegetației. Accesul vizitatorilor trebuie să fie comod, ușor și posibil prin folosirea mijloacelor de transport în comun. Repartizarea plantelor dintr-o grădină botanică poate fi: sistematică, fitogeografică, industrială, decorativă sau combinații ale acestora. Este foarte important ca atât la intrare, cât și pe traseu să existe planuri de sistematizarea a teritoriului, cu explicații clare care să conducă vizitatorii spre diferitele obiective posibil de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
teritoriului, cu explicații clare care să conducă vizitatorii spre diferitele obiective posibil de vizitat. Elementele ornamentale (pavilioane, chioșcuri, grupuri statuare, fântâni arteziene, ș.a.) se vor amplasa în punctele cu vizibilitate maximă și acolo unde se încadrează perfect cu vegetația. Grădina botanică modernă trebuie să urmărească toate funcțiile care au fost atribuite de-a lungul timpului unei grădini botanice și anume: educativă, de cercetare, de conservarea a naturii și binențeles, cea decorativă și de relaxare (după Iliescu A.F., 2003). GRĂDINILE ȘI
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
chioșcuri, grupuri statuare, fântâni arteziene, ș.a.) se vor amplasa în punctele cu vizibilitate maximă și acolo unde se încadrează perfect cu vegetația. Grădina botanică modernă trebuie să urmărească toate funcțiile care au fost atribuite de-a lungul timpului unei grădini botanice și anume: educativă, de cercetare, de conservarea a naturii și binențeles, cea decorativă și de relaxare (după Iliescu A.F., 2003). GRĂDINILE ȘI PARCURILE ZOOLOGICE Amplasarea corespunzătoare a unei grădini zoologice este dificil de realizat, deoarece se impune situarea ei
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
licență. 45 GRĂDINILE DE TRANDAFIRI (ROZARIILE) Rozariile sunt amenajări peisagistice în care trandafirii sunt elementul dominant al compoziției. Acestea pot fi concepute fie ca grădini de sine stătătoare fie ca o parte componentă a unui parc sau a unei grădini botanice (de exemplu rozariul Grădinii Botanice din Iași). În general rozariile mari, cu caracter științific și de promovare de noi creații, sunt compartimentate în următoarele sectoare: colecție botanică care conține specii ale genului Rosa; colecția de soiuri și hibrizi de Rosa
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ROZARIILE) Rozariile sunt amenajări peisagistice în care trandafirii sunt elementul dominant al compoziției. Acestea pot fi concepute fie ca grădini de sine stătătoare fie ca o parte componentă a unui parc sau a unei grădini botanice (de exemplu rozariul Grădinii Botanice din Iași). În general rozariile mari, cu caracter științific și de promovare de noi creații, sunt compartimentate în următoarele sectoare: colecție botanică care conține specii ale genului Rosa; colecția de soiuri și hibrizi de Rosa din diverse țări; plantațiile pentru
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
stătătoare fie ca o parte componentă a unui parc sau a unei grădini botanice (de exemplu rozariul Grădinii Botanice din Iași). În general rozariile mari, cu caracter științific și de promovare de noi creații, sunt compartimentate în următoarele sectoare: colecție botanică care conține specii ale genului Rosa; colecția de soiuri și hibrizi de Rosa din diverse țări; plantațiile pentru concurs; plantațiile pentru experimentări, ș.a. Grădinile de trandafiri sunt în general amenajate în stil geometric, arhitectural, dar se pot adopta și alte
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
schimbă pretutindeni În Europa. Cartezianismul triumfător instaurează domnia rațiunii, chiar dacă folosirea acesteia diferă de la un loc la altul (Minois, 1991, pp. 103 și 115). În domeniul științelor lumii vii, călătoriile de descoperire și apoi expedițiile au Îmbogățit colecțiile zoologice și botanice În asemenea măsură Încât clasificările tradiționale devin desuete. Acest fapt duce la o reinterpretare a diversității biologice, la Început prin prisma noțiunii de „serie” care stabilea legături Între specii imuabile, până când, În secolul al XIX-lea, vor apărea teoriile evoluționiste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și delectării”. Această definiție de principiu, care stă la baza codului deontologic al profesiilor din muzeistică, este valabilă și În cazul meseriilor Înrudite, aplicându-se și altor instituții cu misiuni similare: galerii, centre de arhivă, parcuri naturale, vivarii, acvarii, grădini botanice sau zoologice. O atenție deosebită este acordată colectivităților care posedă și conservă „relicve umane și obiecte cu semnificații rituale”. Li se recomandă insistent punerea În siguranță și Întreținerea lor atentă, „cu tact și respect pentru sentimentele de demnitate umană ale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naturală. „Infinitatea cauzelor care activează în natură, afirmă Allendy, nu se grupează la întâmplare, fără regulă și fără plan. Prodigioasa complexitate de plante care cresc pe suprafața pământului se desface întrun anumit număr de tipuri fundamentale, care constituie familiile. Familia botanică nu este însă un obiect de experiență directă: caracterele ei specifice se găsesc intim amestecate cu altele accidentale, care trebuie eliminate, spre a putea scoate o idee sintetică din comparația indivizilor.” Nici zoologia și nici botanica n-au putut rezolva
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care constituie familiile. Familia botanică nu este însă un obiect de experiență directă: caracterele ei specifice se găsesc intim amestecate cu altele accidentale, care trebuie eliminate, spre a putea scoate o idee sintetică din comparația indivizilor.” Nici zoologia și nici botanica n-au putut rezolva definitiv tulburătoarea problemă a originii vieții, și nici măcar în chip concludent, pe aceea a evoluției speciilor. Aceasta nu le-a împiedicat însă de a realiza o vedere de ansamblu asupra realității biologice, într-o viziune sintetică
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
realizarea unei protecții cât mai bune a plantelor de cultură, am amplificat descrierea principalelor boli, completată cu imagini sugestive și cu metodele de prevenire și combatere. Limbajul în care s-a făcut descrierea simptomelor este pe înțelesul tuturor, înlocuind termenii botanici și micologici. La fiecare boală, s-au notat substanțele cu care se poate face tratamentul, concentrația sau doza recomandată, timpul de pauză(t.p.) ce trebuie respectat între tratamente și acolo unde este cazul pragul economic de dăunare(PED) de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
46). La tomate apare în urma atacului mărirea frunzulițelor de sub fruct și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie-caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogenîn natură este asigurată de cuscută și de insecte. La speciile lemnoase transmiterea mycoplasmei se realizează prin altoiri. În natură pagubele produse de mycoplasma sunt direct proporționale cu răspândirea insectei ce transmite mycoplasma. În anul 1996 a fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înălțimii plantelor, pe care apar păstăi deformate, cu boabe mici. Transmitere-răspândire. Virusul rezistă de la un an la altul în interiorul plantelor perene din cercul foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este impresionantă, ea cuprinzând peste 300 specii din 50 familii botanice dar, cele mai mari pagube se înregistrează la lucernă, fasole, năut, soia, mazăre, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă hipertrofieri (creșteri exagerate) ale caliciului florilor, lignificări ale vaselor conducătoare din fructele care nu vor ajunge la maturitate să aibă culoarea roșie caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogen în natură este asigurată de speciile genului Cuscuta (torțelul) și de insectele Hyalesthes obsoletus, Eusceles plebejus și Macrosteles laevis. În natură, pagubele produse de micoplasma sunt direct proporționale cu dezvoltarea insectelor ce duc virusul (vectori). În anii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Micoplasmoze 8.3.4. Stolburul vinetelor Stolbur disease in eggplant Boala apare frecvent în culturile de vinete de la noi. Ea a fost descrisă în 1933 în Rusia pe tomate, însă acum este cunoscută pe 80 specii aparținând la 10 familii botanice. Simptome. Plantele atacate manifestă o decolorare rapidă urmată de ofilire. Atacul se observă în lunile iulie-august când pe frunze, începând cu marginea lor, apare decolorarea. Frunzele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii principale, apoi se usucă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
foarte multă vreme în toată lumea și produce pagube foarte mari în livezi și depozite. Se întâlnește pe măr, păr, gutui și mai puțin pe moșmon și piersic. Atacă sporadic un număr mare de specii lemnoase ce aparțin la diferite familii botanice (E. Rădulescu și col., 1972, Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Ciuperca parazitează ramurile, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Primăvara, în timpul înfloritului, unele ramuri tinere încep să se veștejească, iar frunzele și florile se brunifică și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
boala s-a manifestat, se vor dezinfecta prin scufundare în soluție de sulfat de cupru 2 %. 10.10. Eutipoza viței de vie Eutypa lata Eutypa lata atacă un număr de peste 80 de specii de plante, care aparțin la 27 familii botanice, in zona temperată și mediteraneană. Cele mai frecvente gazde sunt: caisul, piersicul, prunul, mărul, părul, vița de vie, coacăzul, agrișul etc . Prima semnalare a acestei specii a fost făcută în Australia de către M. Carter în anul 1957. La noi în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
parfum și diversitate coloristică. Treptat, Întreaga floră Înconjurătoare va trebui să devină „aurul policolor și parfumat al Naturii”, În care se vor regăsi izvoarele de sănătate, trasmise din moși-strămoși, Încă din timpurile imemoriabile. x x x Prezentul volum, cu detalii botanice, ecologice, biochimice și terapeutice, este rezultatul unor ample studii efectuate În vastul arsenal fitoterapeutic existent În Natură. După sintetizarea principalelor coordonate ale apariției și evoluției afecțiunilor maladive, se Încearcă a se realiza corelațiile directe dintre boală și acțiunile specifice ale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
admirând peisajele frumoase ale patriei noastre. La Iași am fost întâmpinați de nepotul nostru și repede am ajuns acasă la el. În cele patru zile cât am stat la Iași am vizitat aproape toate vestigiile dar mai cu seamă Grădina botanică care ne-a încântat mult de tot, pentru că acolo am văzut mai multe plante și arbori exotici decât în călătoria noastră în Africa. Dacă cumva aveți vreo ocazie să fiți în Iași nu uitați să vizitați și voi această splendidă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
studii liceale la Cluj, Năsăud și Băilești. Până în 1934 a frecventat cursurile Universității din Cluj. În luna octombrie 1934 este numit profesor suplinitor la Școala de arte și meserii din TârguMureș, de unde se întoarce la Cluj ca preparator la Grădina botanică. În anul 1935 își dă examenul de capacitate. În același an, la 1 septembrie, este numit profesor de științele naturii la Școala normală din Bârlad. Aici a funcționat până în luna august 1939, când este transferat, numai pentru un an școlar
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]