3,756 matches
-
integrat țăranii români în regimul comunist și cât de bine trăiau atunci când le-au luat pământurile, comparativ cu astăzi când privatizarea s-a întins peste tot. - I-a spune bade, s-a adresat celui mai vârstnic cu barba până aproape de brâu, câte cămăși aveai în trecut? - Șapte, a răspuns luminat țăranul. - Și dumneata ? la întrebat pe altul de lângă cel mai în vârstă. - Cinci, a răspuns acesta. - Dumneata? îl întreabă pe al treilea. - Opt, răspunde cel întrebat. Și întrebînd în continuare cosașii
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
străluminat ca cineva ce tocmai a deslușit o taină singur, ajutat doar de adâncul minții sale. Și începu: Când merg în satul rudarilor sus pe munte, trec și la dus, și la-ntors pe lângă un copac ciudat. E încins c-un brâu gros de zale, ferecat cu ditamai lacătul! Trec azi, trec mâine și-mi zâmbesc de astă descoperire! Dar acu’, l-am aflat! A vrut Domnul să facă dubița mea o pană taman în dreptul copacului gros, pe care abia trei oameni
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
să iscodesc de ce poartă copacul centura aia de... siguranță?! Mă uit atent la gogeamitea lacăt acoperit de rugină ca pământul toamna de brumă. Și ce văd? N-are lăcaș pentru cheie! Măi să fie! Și nu-mi vine a crede: brâu de fier asigurat cu lacăt, lacăt fără cheie... Ce să fie asta?! Și-n timp ce executam un Isaia dănțuiește în jurul copacului, simt că nu sunt defel singur. M-aplec eu să-mi leg, chipurile, șiretul unei încălțări. Trăgând cu
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
dacă din tot ceea ce fusese un reper cert al civilizației transilvane, după șapte sute de ani de la așezarea pietrei de întemeier, isi mărturisește biografia doar printr-o parte infimă din zidul de straja și cele câteva mii de pietre îmbucate în brâul igrasios al bisericii cu navă cam ciudată și în care, pe vremea comunismului, a funcționat o casă de nastere? Dacă zidurile acelea ar avea gură, ar spune desigur și povești cu călugări răstigniți și cu domnițele ce au împletit cosita
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să ceară-n instanță drept la transhumanta. Dacă vor zări și vor întâlni Mândru vânător pe langă Obor , Mustăcioara lui până corbului Pușcă de la brâu (marca nu i-o știu) Să-i spună curat că s-a înșelat , Iepure nu sare din mandre mioare Nici fazanii buni nu cresc prin pășuni. Și s-or înțelege că-i proastă o lege Cine a legiuit-o nici
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
trăgând cu gesturi molatice, absente, câte un fir de iarbă ce se unduia leneș sub spicul bogat. Era parcă mai frumușică decât o observasem până în acel moment. Purta o băsmăluță legată ștrengărește sub bărbie, cu bluzița răsfrântă neglijent aproape până la brâu și cu o fustă lungă, bogată în falduri, care părea să o facă mai subțirică decât era și mai înăltuță. Am strigat-o și am chemat-o la gard. Încântată că o invit să mă ajute la cules de pietroase
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
o parte și de alta intrării. Cei doi frați îmbrăcați în costumele lor persane, cu pantaloni roșii tiviți cu motive geometrice colorate și tunici albastre având cusute înflorituri și stele în fir de argint, intrară în încăpere ținându-și la brâu temutele săbii persane,,achinaches”. -Salutul nostru luminate! rostiră cei doi scoțându-și coifurile ascuțite de pe cap. -Ce surpriză, exclamă Pilat. V-ați încheiat misiunea într-o singură zi? -Avem vești noi luminate! spuse Maydan. -Să le auzim, spuse Ponțiu Pilat
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
deosebită, fiind un fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu. Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă. Fațada a fost realizată în stil neoromânesc, bogat ornamentată cu solbancuri din piatră, ancadramente la ferestre și uși, brâuri ornamentale cu denticuli sub cornișe. Construită în anul 1912, suprafața parterului 565 mp, etajul 558 mp, beci/cramă din căramidă 90 mp, curtea de 15.700 mp. Mândria satului și a mea cândva, durerea, neputința, acum, văzând-o în paragină
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
ea imprimă o undă de optimism în toate versurile raportate la iubire (La mijloc de cale,, Tremur, Călătorind prin viață, Dorința fetei, Ochi în ochi, Vise interzise și altele): „Hai, iubite, jos la râu,/ să mă vezi cu fusta-n brâu,/ să-mi vezi părul despletit/ peste sâni, în asfințit!” (Ochi în Ochi) și încurajează la iubire cititorul, dându-i sugestia, așa cum se desprinde din versurile citate anterior, dar și din altele, printre care: „Mă-ndrept, desculță, prin roua iubirii/ spre
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
piatră-n piatră Și de bunica cu catrință, care m-aștepta la poartă. Mi-i dor de lanurile aurii de grâu, De macul și cicoarea, ce sună-n adierea vântului, De cele trei culori, care-ți încing mijlocul ca un brâu, De mare-albastră, de zborul pescărușului. Nu plânge Românie și nu-ți mai aștepta copiii, Unii, ți-au lepădat frumoasa-ți ie, Ei au uitat, că tu ești mama ce-și așteaptă fiii Și cum tu i-ai hrănit, cu pâinea
MI-I DOR DE TOT CE-NSEAMNĂ ROMÂNIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370492_a_371821]
-
din fire naturale de pânză topită, țesută în război și brodată cu mătase și mulinè. Județul Bistrița Năsăud este reprezentat prin expoziția bogat înflorată a familiei Gabi și Victoria Colța, solist vocal și meșter popular. Aici pot fi găsite opinci, brâuri și curele din piele pe care sunt imprimate motive florale și mai ales laleaua preluată de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de mătase albastră, pe care este aplicată coronița de flori, purtate în timpul Sărbătorii Cununii Secerișului și de către fetele
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
imprimate motive florale și mai ales laleaua preluată de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de mătase albastră, pe care este aplicată coronița de flori, purtate în timpul Sărbătorii Cununii Secerișului și de către fetele Ansamblului vocal de la Căpâlna, costume populare, ștergare, brâuri lucrate manual din lână, basmale, păpuși tradiționale ardelenești, toate fiind intens îmbodobite cu motive florale de diferite culori: verde, portocaliu, galben, bej, albastru, predominant fiind roșul aprins. Balea Ioan Daniel, Cugir, județul Alba, expune obiecte din piele lucrate în atelier
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de țară să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va bucurie Căci urmașii țării, odă le-o purta. Să iubească glia, pentru ea să moară De va fi nevoie, cât nu-i prea târziu, Să-și vorbească limba cea păstrată-n țară
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
să aprindă, sar din focul mioritic, cioburi sparte de oglindă. Cum se știe, n-aveți vină, doar destine de oratori, furtul pentru voi, rutină, să îngropați chiar și comori. Nu mai țineți astăzi minte, ce-i opinca și ce-i brâul, dragostea de neam ‚asfinte’ în reclame cu desfrâul. Nu mai știți ce e Lumina, ce culori are o viață, sufletul vă e cortina, mucegai pe o prefață... Oare mai știm ce-s idealuri?! le mai șoptim în plină zi, poate
MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369295_a_370624]
-
planetară, ci dinspre vreo două milenii de Zalmoxianism la care adăugatu-s-au încă două milenii de Creștinism -, cât și în aria vârstei pure / purificatoare - unde «...fluturii zboară din mâini de copil» (Destin..., p. 37), unde „pământul își pune în brâu curcubeie“ și unde „aripile înălțate din ochii copilăriei“ fac „să înceteze furtuna, ori să ningă cu stele“, dar și „«în pat de petale», că «nu-i jertfă» (p. 65), „pat“ dăruit de iubitu-i din prag de înserare, „dar divin
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
cântece nalte / Să strige-n tărie / cu glas de bucurie / [...]“), când din poezia modernă, mai mult aluzivă decât explicită, cu miza, aici, pe aglomerarea de imagini („Vise în clocot / de zarzăr sau măr, / mândră codană / cu flori prinse-n păr; / Brâu curcubeu / ca ploaia de vară. / Soare-mpărat / lucind peste țară. // Timp petrecut / pe-o dungă de vară, / cântec arzând / pe-o verde chitară. Triluri doinite / de privighetori, / cămăși țesute, / minuni printre flori...”). Poezie originală, totuși, cu mari puteri plasticizante. Versuri
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Dimineața fuge-n meri Și - amiroase a primăveri. Pune gândul să lucreze Ține-l sus pe metereze Dă-i o scară și un cui Nu-l lăsa de capul lui! Când se pierde pune-i frâu Și o ramură la brâu Dă-i să bea mereu lumină Și-o să scape și de vină! Cu-n bilet fă-i rezervare, Doar spre o senină zare! Pune-i cerul în priviri Și anunță chiar la știri! foto sura internet 07 mai 2015 Camelia
GÂNDUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369561_a_370890]
-
colindăm prin parcul Copou, pe aleile sale bine iluminate, pline cu statui reprezentând diferite personalități culturale, sau reprezentative ale unor timpuri de distinsă și memorabilă glorie ale Moldovei. Așa am ajuns în fața teiului lui Eminescu, acum încins cu un rezistent brâu metalic pentru a nu i se risipi în zeci de bucăți trunchiul secular, ajuns într-un real grad de putrezire. Cum Eminescu va dăinui pentru cultura românească de-a lungul timpurilor viitoare, în pofida faptului că aceasta a devenit o soră
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
Era ceva special. Ce auzise despre familia lui Mircea începea să se adeverească, mai ales atunci când au ajuns la superba lor vilă cu etaj de pe strada Traian, construită într-un stil baroc, cu ferestre mari și arcade și cu un brâu deasupra ferestrelor de la etaj, plin de stucaturi, cu figurine de îngeri, lei sau războinici antici. Grădinița era o splendoare, cu trandafirii înfloriți și cu gladiolele multicolore ce-și etalau elegantele cupe florale sub mângâierea soarelui de după amiază. Daliile cu florile
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
la ceas de seară... Să dau sărutul de iubire Din care dragostea răsare Și drum deschis spre fericire Pentru un an de sărbătoare... Să rup din luncă ghioceii S-anin femeilor în plete, Pentru băieți frumoși ca mieii Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș vrea să fiu un Dragobete Să-mpart iubirea peste tot: La păsări, animale, fete
IUBIŢI-VĂ...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362782_a_364111]
-
simțea un pic cam obosit, cu toate că normal ar fi trebuit să fie complet refăcut după cele două zile de weekend. Pentru el au fost zile de muncă brută. Cu mănușile de protecție în mână și, șorțul din pânză legat de brâu, a lucrat cu conștiinciozitate în grădinița din fața casei, pregătind-o pentru un nou ciclu de viață. Mai întâi a descoperit azaleea îndepărtând folia de plastic și pernele din burete care protejaseră peste iarnă planta împotriva înghețului, apoi a dezgropat butașii
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
înțelesul de mulțime, adunare însă simbolic acest cuvânt se pare că avea să denumească, mai târziu, cingătorile înguste, frumos țesute, purtate de flăcăi în zi de sărbătoare. Acestea erau așezate în diagonală peste cămașa frumos brodată sau ca fâșii la brâu, pentru legarea cămășii, simbol al iubirii, al prinderii în marea taină a procreării, în tainicul port popular românesc. Desele schimbări de pronunție a consoanelor d în t, b în v sau b în p, întrezărind ideea că termenul drago ar
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Toate Articolele Autorului GÂNDACII COLORAȚI Gândaci sunt de mult pe necuprinsul pământ; unde nu gândești, acolo-i găsești. De vreun sfert de secol ne tot dau ocol și mereu atacă, tot într-un desfrâu, că nu-i mai cuprinde brăcinaru-n brâu. Înzorzonați în uniforme roșii, galbene, violet, portocalii au ajuns la tribune gândacii colorați cu agramaticale platforme, din care nu ști să alegi, că au spurcat vestmintele neamului: ițari, zăvelci, bundițe, ii. Au sfâșiat societatea în bucăți; unele mai mici, altele
GÂNDACII COLORAŢI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370223_a_371552]
-
bijuterii. Nu credea nimeni că într-o zi vom mai avea un palat locuit de rege, nu numai cetăți în ruine, singurele pe care am avut voie să le știm rămase de la domnii noștri. Nu credeam că vom trece prin brâul de gheață al istoriei și vom trăi să ne întâlnim cu Regele nostru, că țara dungată de rănile șenilelor se va preschimba piedestal pe care va reveni Regele nostru ce este ființa istoriei, azi. Nici fetele n-au visat vreodată
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
lumină. (Eusebiu de Cezareea, Viața..., op. cit. p. 184) Marele Împărat primind pecetea dumnezeirii, înveșmântat cu mantia Duhului, a refuzat să mai poarte mantia de porfiră imperială, mulțumindu-se doar cu hitonul cel alb al Botezului, peste care și-a pus brâul smereniei și al nemuririi. Se poate concluziona deci că, fără credința puternică și autoritatea imperială a lui Constantin cel Mare, creștinismul ar fi rămas infirm, iar idolatria ar fi supraviețuit foarte mult timp. Fără adânca sa forță spirituală, responsabilitatea misiunii
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]