1,854 matches
-
purtați pe culoar și-n curtea școlii: băieții, să nu alergați; nu azvârliți mingile; nu vă Înghiontiți, nu vă scuipați; nu pipăiți fetele nici pe buci, nici În alte părți; iar voi, caprelor, nu-i stârniți, că nu sunteți mai breze; spre case mergeți numai pe trotuar și dați bună ziua la toată lumea. Continuăm data viitoare. * * * În mijlocul satului, pe Înserat, după ce se Întorseseră de la câmp, câțiva bărbați vorbeau țanțoș. Aveau cămășile spălate și scrobite, iar pe capete Își puseseră pălăriile de bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de nas. Oameni foarte ai dracului, ăștia de pe la noi: nu-i putuseră ierta veneticului de la primărie că nu rămăsese În satul lui. Ce, noi nu aveam bărbați În stare să conducă? Cum de Îndrăznise să-și Închipuie că era mai breaz decât noi? Învins, primarul a dărâmat ce construise și a plecat la el acasă. Dar nu asta voiam să-ți spun. Vecinul Mișu căpătase gângăveala din pricina lipsei de energie electrică din sat. Lanternele, cum am avut cinstea să-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
studenții din anul pregătitor, vol. I și II (partea 1 și 2), București, I, 1974, 275 p., 1975, 258 și 335 p. [36] M. F., Dezbaterea profesională cu tema “Gramatica limbii române și interpretarea stilistică a textului literar în școală” (Breaza, 18 mai 1975). în: LL, nr. 2, 1975, p. 426-427. [37] MACREA, D., [La rubrica: Cronica limbii] Limba și literatura în școală [pe marginea volumului colectiv Studii de metodică a limbii si literaturii române, coordonator: Al., Bojin, 1974 și a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română în școală.ON, nr,129, 1996, 6. [114] STOICA CORNELIA; EUGENIA VASILESCU - Literatura pentru copiiManual pentru clasa a XII-a școli normale, Mî, E.D.P., București, 1996. [115] STROE, PETRE, Complexul de predare și învățare a limbii și literaturii române, Breaza, Dacia Felix Ploiești, FCIM, 1995, 148 p.[pe copertă: 1996]. [116] SULITA, VIORICA, Limba și literatura română, manual pentru anul II, scoli profesionale speciale, Editura Didactică și Pedagogică, 1996. [117] SURDU, IOAN; DĂNILĂ, IOAN; ȘOVA, SIMINICĂ, Educația limbajului în grădinița
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Argeș), folclorist. Este fiul Zoei (n. Năstase) și al lui Mihai Robea, țărani. După studii liceale la Pitești (1942-1952) și universitare la Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954), devine profesor de limba și literatura română la școli din Breaza (1954-1957), Brănești, județul Ilfov (1957-1959), director al Liceului nr. 27 din București (1959-1961) și apoi lector de limba română la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București (din 1964). Este doctor în științe filologice cu teza Folclorul din Valea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
romanul Indiferenții), în versiunile lui Emil Gulian, Paul Stelian și, respectiv, C. N. Negoiță. Cronica plastică este asigurată de N. N. Tonitza, Tudor Arghezi, Dan Botta, Mac Constantinescu, cronica dramatică de Adrian Maniu și Pamfil Șeicaru, iar cronica muzicală, de G. Breazul și Em. Ciomac. În sumar se mai regăsesc revista presei, anchetele politice, un curier judiciar, o cronică sportivă, una științifică și una agricolă, cugetări, reclame, anunțuri, caricaturi, fotografii. Alți colaboratori: Valeriu Bora, Dan Petrașincu, N.M. Condiescu, Radu Miroslav, Eugen Titeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
Că amândouă calcă-alături -/ Cât cea de neam, adică cea dintâi,/ Se va chema aleasă inimii,/ Iar celeilalte, fără cin și stare,/ Ibovnică îi zic sau țiitoare./ Dar știe orice om cu mintea trează/ Că una decât alta nu-i mai brează.”1042 Geoffrey Chaucer nu-și exprimă, decât arareori, în mod direct intențiile, „se portretizează pe sine ca un simplu reporter al experienței de viață, care nu este responsabil, deoarece este incapabil să judece problemele de morală și de decență ridicate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
țăranii români. Acești oameni sunt florile mele, într-o zi îi voi descrie într-o carte frumoasă (Heinrich Heine 44). Îți vei aminti de acest tânăr prodigios care-și dăruia sufletul în zilele lui fericite. 28 aprilie Plimbare sentimentală la Breaza, sub merii înfloriți, în compania lui Simky 45. Oh! Poetule, le-aș vorbi cu drag celor doi care merg împreună și care par atât de ușori în bătaia vântului. Dar pe el, așteaptă-l până ce va fi mai aproape de noi
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
vecinătatea acestuia (pl. LXX/5, 6). Analogii întâlnim la Dragosloveni - Vrancea, Bârlad-Moara lui Chicoș, Grivița - Vaslui, Umbrărești - Galați, Plavni - Reni, Pavlovca - raionul Arciz, Fridensfeld (Mirnopole), ultimele trei situri din regiunea Odessa - Ucraina (pentru zăbală), Bâtca Doamnei (Neamț), Vatra Moldoviței-Hurghișca (Suceava), Breaza - Făgăraș, Lencăuți - Cernăuți, Dobrynovcy (Dobronăuți) - Cernăuți și Revno - Cernăuți, ultimele din Ucraina (pentru pintenul din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
într-un tabloid (pe prima copertă!) pe puntea noului său iaht. Julius a copilărit împreună cu Vinicius (Viny pentru prieteni), au mers la aceeași școală primară, au avut aceleași jucării și Vinicius n-a dat niciodată dovadă că ar fi mai breaz decât Julius. Iar acum... Julius suferea cumplit. Într-o frumoasă zi de primăvară, când natura s-a trezit din somn, pomii din curtea primitoare au înfrunzit, iar păsărelele ciripeau, Julius Zimberlan a avut marea revelație: "Păi, până să se fâțâie
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
nord și nu și invers. Asta a fost, pentru un timp, norocul lui Julius. Norocul că n-a putut, cu toate insistențele, să treacă în Republica Democratică Vandana pentru a-i arăta lui Tibi că nu e cu nimic mai breaz decât el. Da, dar a venit Tiberius (Tibi) în Republica Umanistă Vandana, în localitatea Crăcile de Sus, cu limuzina sa strălucitoare, așa că Julius, care nu era cu nimic mai prejos, însă n-avea decât o bicicletă veche, bicicleta unchiului Roby
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
e frică de durere, pot îndura oricât... Eu mă oțelesc întruna, mă învăț cu relele, mă tot pregătesc. Căci eu nu sunt ca ceilalți, eu sunt copil găsit... Eu știu ce știu"244) lămurește motivele pentru care copilul găsit din Breaza se lasă bătut de adversarul său, Valentin, fiul căpitanului, la fiecare meci de box, și apoi plătit de către căpitan. Băiatul cu nume neobișnuit care, după cum se exprimă pedant Agripina, trăiește în folclor, are existență nedesprinsă încă de fabulosul folcloric. El
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
personajele Nopții de Sânziene își intitulează piesa Priveghiul). Numele al căror semantism transpare, designatori puternic motivați (procedeu folosit în basme) sunt utilizate de către Eliade în cazul antroponimului cu nume de floare pentru a-l reda pe Brânduș, copilul găsit din Breaza, care trăiește în folclor (Fata căpitanului), pe Thecla (O fotografie veche de 14 ani) și, mai ales, în cazul lui Zaharia Fărâmă, prin care, își intitula opera, "parabolă a omului fragil": "Fărâmă este numele bătrânului, care înseamnă în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
, Dragomir (13.III.1940, Vlădeni, j. Botoșani), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Haretei (n. Vasiliu) și al lui Ilie Horomnea, învățători. A urmat Liceul Militar din Breaza, apoi Școala de Ofițeri la Sibiu. Fiind trecut în rezervă în 1959 din considerente politice, după trei ani de muncă necalificată va susține examenul de admitere la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, pe care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
Mureș, munții Bucegi). Nu trebuie uitat nici faptul că sunt nume de locuri care, prin deonimizare (figura de stil implicată fiind numită antonomază), redevin cuvinte comune, cu altă semnificație însă decît apelativele de la care s-au format inițial (abrudeanca, hațegana, breaza, ardeleana - dansuri; anglie, olandă, americă, damasc - stofe; astrahan, caracul, merinos, bîrsană - rasă de oi și varietate de blănițe; babilonie - dezordine; balamuc - ospiciu (< localitatea Malamuc, unde se afla un astfel de așezămînt); bărăgan - pustiu; berlină - tip de automobil; bogdan - însemna în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au identificat „grilele“ folosite în cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau unele nume „noi“ menite să glorifice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
port în China, tarantulă < Taranto, oraș din Italia; tanagra < satul Tanagra din Beoția, Grecia; valeriană < Valeria, provincie romană din vechea Panonie; vodevil, cîntec din Vau-de-Vire, o vale din nord vestul Franței. Alte exemple mai apropiate de romînă: ardeleana, abrudanca, armeneasca, breaza, hațegana (dansuri), babilonie („haos“), bărăgan („pustiu, stepă“), bîrsană, caracul, astrahan (rase de oi), sibiu (specie de salam), berlină (un tip de caroserie auto), penteleu, dobrogea (brînzeturi) etc. Destul de multe nume de locuri supraviețuiesc ca nume de persoane: Adriana (< Hadria din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
s-a realizat toponimizarea: în primul rînd conversiunea, bazată pe figura semantică numită antonomază (și-a găsit băcăul, s-a supărat dunăre, Sadoveanu este ceahlăul literaturii romîne, aiudurile luptătorilor anticomuniști, o bucată de penteleu, un pahar de cotnari, abrudeanca, ardeleana, breaza, hațegana, brașoave etc.), și derivarea cu sufixe categoriale posesive locale, de apartenență etc. (bucureștean, mol dovenesc, morenar, mangaliot; Craioveanu, Craiovescu, Vălenaru). Numele de locuri, martori ai istoriei romînilor Dacă, privite sincronic, numele de locuri se înfățișează ca o haină care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formate de la același nume de persoană, care probabil că nu putea fi foarte frecvent și foarte răspîndit. Nu cumva unele dintre ele sunt numai omonime, avînd etimon (sau etimoane) diferite, chiar dacă soluțiile respective n-au fost suficient documentate și argumentate? Breaza Este numele unui oraș (turistic) din județul Prahova, a șase sate (din județele Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
turistic) din județul Prahova, a șase sate (din județele Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a șase sate (din județele Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele: Breza, Brezaia, Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele: Breza, Brezaia, Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu, Breznicioara, Breznița Motru, Breznița-Ocol, Brezoaele, Brezoaia (trei nume), Brezoi (patru nume), Pleșa Brezoiului, Brezon (germ. Brezonsdorf ), Cioaca Brezovii, Berezana, Berezeni, Berezlogi, Bereslogi, Berezna, Brezău și multe microtoponime cu forme și structuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]