1,849 matches
-
supărare. Am început cu un fel de muzeu al satului, mult mai mic, dar mai bine structurat. Eu încerc mereu să înțeleg de ce ei au progresat fără să imite pe nimeni, și noi nici imitând nu am dus-o prea breaz. Primul lucru care m-a frapat la muzeu este că el nu e de lucruri moarte și încremenite. La fierărie era un fierar care făcea unelte, folosind foalele. Puteai să și cumperi obiecte făcute de el. La moară era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
foc. Ce-l făcea pe Noimann oare ca, vârându-se sub pat, să răscolească lenjeria intimă În căutarea unor semne referitoare la infidelitatea soției sale Mathilda, căreia el, În semn de alint, Îi spunea Lilith? Cu ce era el mai breaz decât omul Braic, tovarășul de pensiune al lui Oliver?! „Byrond. DEODORANTE PER UOMO. Deo no gas. Fresco e sensule...” - tunica era de culoare neagră, având desenată la mijlocul pieptului o galaxie. Va să zică Paul Încercase să se dreagă și cu această băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
jos, amândoi, vor bea vin și Gelu va continua să povestească. „Când am ajuns noi se Încărcau răniții pe un fel de camion deschis, lipsit de oblonul din spate. Un băiat, de care am aflat pe urmă că era din Breaz, plângea și striga: — Mor, dom’ sergent, mor, nu mai scap! Sergentul Îl ținea de mâini și Încerca să-l Încurajeze: — Nu mori, mă, vezi-ți de treabă, cum o să mori? — Ba da, ba da! Și sergentu’ iar: Nu mori, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
purtați pe culoar și-n curtea școlii: băieții, să nu alergați; nu azvârliți mingile; nu vă Înghiontiți, nu vă scuipați; nu pipăiți fetele nici pe buci, nici În alte părți; iar voi, caprelor, nu-i stârniți, că nu sunteți mai breze; spre case mergeți numai pe trotuar și dați bună ziua la toată lumea. Continuăm data viitoare. * * * În mijlocul satului, pe Înserat, după ce se Întorseseră de la câmp, câțiva bărbați vorbeau țanțoș. Aveau cămășile spălate și scrobite, iar pe capete Își puseseră pălăriile de bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de nas. Oameni foarte ai dracului, ăștia de pe la noi: nu-i putuseră ierta veneticului de la primărie că nu rămăsese În satul lui. Ce, noi nu aveam bărbați În stare să conducă? Cum de Îndrăznise să-și Închipuie că era mai breaz decât noi? Învins, primarul a dărâmat ce construise și a plecat la el acasă. Dar nu asta voiam să-ți spun. Vecinul Mișu căpătase gângăveala din pricina lipsei de energie electrică din sat. Lanternele, cum am avut cinstea să-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nevoie să-și adune curajul și să reînceapă să facă eforturi. Dacă nu altceva, trebuia să se culce cu cineva și să înceteze să-și mai irosească nopțile visând la cine știe ce mironosiță sau zeiță mamă. Nici eu nu eram mai breaz, desigur, dar măcar eu știam cum o cheamă pe femeia viselor mele și, când intram la Cosmic Diner și mă așezam la masa mea obișnuită, puteam chiar să vorbesc cu ea. Pentru un bătrân ieșit din circulație ca mine, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
aflat și ea, și Paul. Imediat după naștere. Până atunci îmi spusese tot timpul că e copilul lui Paul, iar eu am crezut-o. —Dumnezeule, femeia asta e plictisitoare și tâmpită, a mârâit Julia. Și nici tu nu ești mai breaz. Dacă ai făcut sex neprotejat cu ea... ceea ce e limpede că ai făcut... atunci normal că existau șanse ca puradelul să fie al tău. Femeia s-a întors la masă și s-a așezat pe scaun, întinzându-și picioarele lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-mi vine să cred că ești așa de liniștită și de veselă. Eu aș fi fost terminată. A, crede-mă că prima săptămână n-am făcut decât să plâng și nici în a doua n-am fost cu mult mai brează. Julia a schițat un zâmbet, dar ochii îi erau triști. Dar indiferent cât de nasol m-am simțit, am știut tot timpul că, într-un final, o să mă simt O.K. și că e mai bine așa, decât să stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
le par inaccesibilă. Iar lor le place asta; îi atrage ca un magnet. Nu mi s-a dat niciodată atâta atenție. Oamenii sunt perverși. Nu-și doresc nimic altceva decât ceea ce nu pot avea. Iar eu nu sunt deloc mai brează. Să luăm exemplul lui Patrick, ce mult l-am dorit - și îl doresc încă - pentru că știam că, în fond, este de neatins. Un psihiatru ar spune că „funcționez la parametri normali“. Mă duc la birou în fiecare zi, ies cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mai pervers din toate timpurile și care, prin urmare, făcea tot ce putea să facă cu credincioșii de ambele sexe, a avut, potrivit biografilor lui, numai femei foarte urâte (Îmi Închipui că nici bărbații, după câte scriau, nu erau mai breji), și-mi rămâne bănuiala că n-a făcut niciodată dragoste până la capăt. Probabil că totul depinde de un raport Între setea de putere și impotentia coeundi. Marx Îmi era simpatic pentru că eram sigur că el cu Jenny a lui făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
un popas firesc și un model de centru turistic însemna Sinaia, cu castelul Peleș, cu mănăstirea spătarului Cantacuzino, cu drumurile prin pădure. În jurul ei au prins a crește, spre Miază-Noapte, Poiana Țapului, Buștenii, Azuga, Predealul, iar spre Miază-Zi Comarnicul și Breaza. (...) Al doilea drum căutat, de pe vremuri, era valea Bistriței, cu plutașii ei. Locurile de popas erau salbele de mănăstiri, Neamțul și Secu, Agapia și Văratecul. (...) Al treilea drum al României vechi era acela al Dunării și al Mării, contopite, cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ea-i altă fire, ea seamănă cu mămica, veselă ca ea, să fi avut parte de-un om la fel, să-i placă să râdă... Sunt și bărbați d-ăștia, da ăștia au altele, să nu crezi că vreunu-i mai breaz ca altu... Și-acu, îi vine tot mai greu să plece de acasă, da o dată, de două ori pe lună tot își ia țoașca de piele (aia de-o are de la madam Daniel), o îndeasă cu ce mai găsește la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe de altă parte, e pur și simplu cretin să vezi cum se zvîrcolește În pat, discreția sau pudoarea rămîn În urma avîntului lui de mascul nu doar crud la minte, dar și foarte bădăran. Nu că eu aș fi mai breaz. După o lună, trebuie să o iau de la capăt. Măcar a trecut o lună. O lună? Un an și trei luni cu bezmeticul ăsta În cap? Băga- mi-aș... Mă Întind În patul de jos și Îmi somatizez deznădejdea - mă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
replica: dacă nu vă place la noi, n-aveați decât să rămâneți acasă la voi!... Așa că basarabencele trebuie să tacă și să înghită. Dar asta nu înseamnă că dacă ele rămâneau "acasă", limba română ar fi fost cu ceva mai brează. Uite, cică "să stăm strâmb și să judecăm drept"! Da' de ce trebuie cineva să stea strâmb ca să judece drept? Nu se poate să stai drept și să judeci drept? Vezi, asta nu-nțeleg eu! spune Niuta. Ce atâta grabă? Cică
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Victor rămăsese repetent. Daniel traversă strada Judecătoriei trecând la mică distanță de bătrânul în pufoaică. Acesta continua să bombăne boscorodindu-l pe adevăratul vinovat, fără să se adreseze cuiva anume. Îi boscorodea pe toți. Dar nu era cu nimic mai breaz decât Horia Victor, și decât femeia necunoscută, și decât toți ceilalți care ar fi trebuit să fie de față, dar nu fuseseră. Arsura din ureche n-avea să mai treacă niciodată! Repetentul după ușă Bate toba la păpușă... Adevăratul vinovat
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
slabă și înaltă, se clătina în ritmul mersului ei apăsat și grăbit. Într-un fel, se asemăna cu Iepele Marilena și Melisa, dar n-avea nici pe departe farmecul lor. Era foarte studioasă. Dar era ea oare cu ceva mai brează? Dănilă sări dintr-un singur avânt gardul proprietății Onofrei de pe strada Tudor Vladimirescu, pe la colțul curții, unde erau cireși și meri, și o luă pâș-pâș spre casa cea masivă și solidă, aplecat din mijloc ca să nu fie văzut nici dinspre
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se întîmplă, de cele mai multe ori, pe dos), pirații atacatori sunt, până la urmă, învinși, iar corabia lor e scufundată. Fericiți că totul s-a terminat astfel, spectatorii se duc să-și încerce norocul la ruletă. Nici spectacolul nostru nu e mai breaz. Mult zgomot pentru nimic. Ies asurzit, cu un mare dor de deșert. Mă străduiesc, însă, să-mi reprim oboseala. Vom sta o singură noapte la Las Vegas și aș vrea să-mi fac o idee despre acest oraș halucinant unde
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
păscut oile moșierului din zonă. Ăsta își purta oile prin alte regiuni ale țării. Așa a ajuns, Covrigel, să cunoască meleaguri străine, de pe care nu s-a mai întors, decât, după însurătoare, odată cu nevastă-sa, Stejara, fata unuia de prin Breaza, de sub munții de pe Valea Prahovei. Om de nădejde, a ieșit, ulterior, din covrigel! Om de mare nădejde. În primul rând, pentru sine, pentru familia sa. Anii de liceu, la seral, făcuți împreună cu Stejara, i-au descrețit și mintea. După evenimentele
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mărfuri, de ici, și în a le vinde, clienților,în localurile sale, de dincolo. Așa a putut, Covrigel, și cu Stejara lui, să-și modernizeze casa bătrânească,în care nu mai rămăsese decât el, aici, la Logofeții. Nici casa de la Breaza nu era însă de lepădat. Li s-au părut lui și neveste-sii că, ar fi cu mult mai frumos și mai avantajos, dacă ar vinde, tot, la Logofeții, și-n loc, să-și facă niște costrucții solide, la Breaza
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Breaza nu era însă de lepădat. Li s-au părut lui și neveste-sii că, ar fi cu mult mai frumos și mai avantajos, dacă ar vinde, tot, la Logofeții, și-n loc, să-și facă niște costrucții solide, la Breaza, loc cu mare vad comercial. Așa au și procedat, ce doi soți muncitori, harnici, pricepuți,în ale ce-și visau și fixau. În doar câțiva ani, la Breaza, au înflorit construcții zdravene, văzute de departe, și admirate de toată lumea. Erau
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
la Logofeții, și-n loc, să-și facă niște costrucții solide, la Breaza, loc cu mare vad comercial. Așa au și procedat, ce doi soți muncitori, harnici, pricepuți,în ale ce-și visau și fixau. În doar câțiva ani, la Breaza, au înflorit construcții zdravene, văzute de departe, și admirate de toată lumea. Erau vila cu trei nivele, marele restaurant, cu dublă terasă, și în față, la asfalt, și-n spate, la coama pietroasă și ornată cu brazi, a muntelui măreț. Gard
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Sibiu, unde era elevă la o școală de menaj. Eu veneam în București unde eram, atunci, în clasa a VI-a la "Spiru Haret". Tatăl ei ne dusese cu sania la Voila, stația de cale ferată cea mai apropiată de Breaza (satul vecin din care era ea) și de Lisa. Acolo am pierdut vreo două trenuri, neîndurîndu-ne să ne despărțim, după care, ca să luăm totuși o hotărâre, ne-am suit într-unul ce ne-a dus până la Făgăraș. În sala de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
-l le venea inspirația. Ce nu se găsea printre acele lucrușoare! Cele trei maimuțe: te vede, te aude, te întreabă, o jartieră de ciorap de damă, un ochi de sticlă, un bust al cine știe cărui filozof (nici ăștia nu erau mai breji: aproape toți, aflasem tot de-acolo, muri seră mâncați de păduchi!), un degetar, un iadeș de curcan, un borcan în care plutea un mic fetus cu o istorie complicată, o fundă putredă... Ce adunătură pito rească erau și oamenii ăștia
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
lor, să m-ajute să-mi duc gospodăria!“ „Da“ - au zis - „dar nu ești mîndră de ei?“ „MÎndră? Ei, Doamne, și de ce, mă rog, să fiu mîndră?“ - că știi, Amanda a avut totdeauna vorba aspră, Înțelegi. „Nici unul nu-i mai breaz. N-am văzut În viața mea un bărbat care să fie-n stare să stea locului cinci minute. Nu, zău, parc-ar avea foc pe coadă“ - a zis. Sigur că era amărîtă că plecaseră toți așa și-o lăsaseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
facă nimic. Dominic l-a înhățat atunci de halat și l-a dat la o parte, zicîndu-i: "Hai, ține-o tu de picioare, că se zbate ca o iapă. Lasă-mă pe mine". Dar nici el n-a fost mai breaz. Ce credea, că dacă a trăit prin bordeluri asta îl ajută până la moarte? Stătea ca un păianjen uriaș pe trupul bietei fete și pentru că se făcea de rușine în fața celorlalți s-a înfuriat, a devenit violent și a lovit-o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]