KorAP: Find »[drukola/base=breton & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 >

844 matches

Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456

231. 679 P. Milza, S. Berstein, op. cit., p. 346. 680 K. J. Holsti, op. cit., pp. 231-232. 681 Jean-Marie Le Breton, op. cit., p. 35. 682 Z. Zamfir, op. cit., pp. 145-148. 683 Titulescu și strategia păcii, pp. 204, 215. 684 Jean-Marie Le Breton, op. cit., p. 41. 685 P. Milza, S. Berstein, Istoria secolului XX, I, p. 347. 686 Dolores Ibarruri, Singura cale, București, 1963, pp. 275-277. În războiul din Spania au luptat aproximativ 150000 de soldați trimiși de Mussolini. Nu se cunoaște numărul

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
353. Z. Zamfir, op. cit., pp. 153-157. 692 M. Gilbert, R. Gott, op. cit., p. 158. 693 K. J. Holsti, op. cit., pp. 239-240. 694 H. Schulze, op. cit., p. 174. 695 Ibidem. P. Milza, S. Berstein, op. cit., p. 354. 696 Apud Jean-Marie Le Breton, op. cit., p. 48. 697 Z. Zamfir, op. cit., p. 159. 698 Pentru amănunte, vezi E. Bold, Pactul Ribbentrop-Molotov: antecedente și consecințe, Institutul European, Iași, 1998, passim; H. Schulze, op. cit., p. 174. 699 Jacques de Launay, Mari decizii, I, pp. 31-32. 700

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
op. cit., p. 159. 698 Pentru amănunte, vezi E. Bold, Pactul Ribbentrop-Molotov: antecedente și consecințe, Institutul European, Iași, 1998, passim; H. Schulze, op. cit., p. 174. 699 Jacques de Launay, Mari decizii, I, pp. 31-32. 700 Ibidem, p. 33. 701 Jean-Marie Le Breton, op. cit., pp. 50-51. 702 Gh. Buzatu, Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial, București, 1988, pp. 30-31. 703 Apud Memorial de război, p. 92. 704 H. Schulze, op. cit., p. 175. M. Tymowski, op. cit., pp. 117-124. Jacques de

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
relațiile diplomatice cu Polonia, punându-i pe anglo-americani într-o poziție foarte delicată. Moartea accidentală a generalului polonez la 4 iulie 1943 va fi "favorabilă" aliaților, mai ales că succesorul său părea mai flexibil; a se vedea și Jean-Marie Le Breton, op. cit., pp. 64-65. 735 Jacques de Launay, Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial, II, București, 1988, pp. 5-12. Gh. Buzatu, op. cit., pp. 100-106. 736 Jacques de Launay, Mari decizii, I, pp. 407-413. 737 H. Schulze, op. cit., p.

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
împotriva lui Hitler, București, 1977, passim. H. Schulze, op. cit., pp. 188-189. 742 K. J. Holsti, op. cit., p. 258. 743 Ibidem, p. 244. 744 H. Schulze, op. cit., pp. 185-186. 745 După numele lordului Curzon, inițiatorul proiectului. A se vedea Jean-Marie Le Breton, op. cit., pp. 19, 65. 746 K. J. Holsti, op. cit., p. 244. 747 Ibidem, p. 249. 748 Z. Zamfir, op. cit., pp. 193-195. J. de Launay, op. cit., pp. 62-66, 77-81. 749 A se vedea pe larg: Dwight D. Eisenhower, Cruciadă în Europa

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
88-102. Gh. Buzatu, op. cit., pp. 125, 129-144. 750 K. J. Holsti, op. cit., pp. 245, 252. 751 Ibidem, p. 256. 752 Ibidem, p. 245, 257.. 753 Ibidem, p. 246. 754 Ibidem, p. 247. 755 Gh. Bichicean, op. cit., p. 175. Jean-Marie Le Breton, op. cit., p. 66. 756 K. J. Holsti, op. cit., p. 253. 757 Sferele de influență au fost negociate astfel (prima cifră semnifică influența sovietică, cea de-a doua, a aliaților): România-Rusia 90%, alții 10%; Grecia-Marea Britanie (de acord cu SUA) 90

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Rusia 10%; Bulgaria-Rusia 75%, alții 25%; Ungaria și Iugoslavia: 50%-50%. Șt. Lache, Gh. Țuțui, România și Conferința de pace de la Paris din 1946, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 130. Jacques de Launay, Mari decizii, II, p. 295. Jean-Marie Le Breton, op. cit., p. 67. 758 K. J. Holsti, op. cit., p. 255. 759 Ibidem, p. 256. 760 Jacques de Launay, op. cit., pp. 287-295. Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., pp. 136-141. K. J. Holsti, op. cit., p. 252. 761 K. J. Holsti, op. cit., p.

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
secolului XX, III, pp. 93-94. 820 Mary Fulbrook, op. cit., p. 286. 821 M. Retegan, Al. Duțu, Război și politică în blocul comunist. Relații româno-sovietice (documente), vol. II, Ed. Tritonic, op. cit., pp. 50-51. 822 Gh. Bichicean, op. cit., p. 186. Jean-Marie Le Breton, op. cit., p. 85. 823 H. Kohl, Am vrut unitatea Germaniei, Institutul European, Iași, 1999, p. 31. von Krockow, op. cit., p. 306. 824 Gh. Bichicean, op. cit., p. 186. 825 Allemagne. Faits et réalité, p. 121. P. Milza, S. Berstein, Istoria secolului

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745

nu stârni memoria colectivă inflamată de ura compensatorie a celor care nu i-au putut ierta To'arșei Gagademician că i-a obligat la slugărnicie. Despre prezent, numai de bine. De abia aștept șuvoiul de incriminări la adresa "iepei blonde cu breton", "țiitoarei din Pleșcoi" sau "țoapei cu Vuitton" din partea celor care până mai ieri i se gudurau în față, ciugulindu-i discret din fonduri și care vor clama, eroic, desigur, că "Zeus" era bun și drept, neînfricat și îndrăzneț, până să

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775

de un an (1945-46), va practica reumatologia, specializare încă puțin dezvoltată în Franța la acea epocă. În același timp, Marceau Pivert, aflat încă în Mexic, îl invită pentru cinsprezece zile, dîndu-i astfel ocazia să-i întîlnească, printre alții, pe André Breton, Gorki, Gironella, conducătorii POUM-ului, pe Diego Riviera. Cînd revine în Franța în 1946, practică reumatologia, independent și la spitalul Labo-risière, în serviciul Prof. de Sèze, și își continuă activitățile politice în cadrul Partidului socialist: este membru al comitetului director al

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049

speciale: pasta de dinți, apa de gură, periuța de dinți și ața dentară. Evită pe cât posibil scobitorile! Ai grijă ca părul să fie îngrijit, pieptănat, aranjat într-un mod plăcut. Nu-l lăsa să-ți intre în ochi, ci tunde bretonul deasupra liniei sprâncenelor sau prinde-l! b) Îngrijirea hainelor Hainele trebuie să fie curate și bine călcate. Nu te îmbrăca cu haine descusute, rupte sau cu nasturi lipsă! Îmbracă-te adecvat fiecărui anotimp, cu haine nici prea largi, dar nici

JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540

în rest, chiar înainte de sfârșitul războiului. Nu a fost deloc surprinzător când creștin-democrații din cadrul Mișcării Republicane Populare (MRP) precum Robert Schuman (1886-1963) și socialiștii moderați (Union démocratique et socialiste de la Résistance) precum René Pleven (primul din Alsacia iar al doilea breton), au îmbrățișat ideea unei Europe federale. Imediat după război, acești politicieni, având colegi creștin-democrați în Germania (Adenauer), Italia (De Gasperi), dar și în Belgia, (socialistul și francmasonul Paul Henri Spaak), au pus bazele viitoarei Comunități Europene. Pentru aceasta au fost

by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
De exemplu, Bretania a fost în fruntea transformării și modernizării rurale, datorită eforturilor organizațiilor catolice de agricultură precum Jeunesse Agricole Chrétienne JAC (Fermierii Tineri Creștini). Bretonii au importat metode agricole intensive din Danemarca și Olanda și au produs binecunoscutul "miracle Breton". Într-o anumită măsură, acesta a fost rezultatul capacității lor de a combina anumite trăsături tradiționale adânc înrădăcinate ale societății bretone, precum catolicismul și "sociabilitatea", cu o abordare tehnocratică modernă pentru dezvoltare. Și în Languedoc-Roussillon, accentul pe producția agricolă industrializată

by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
partea dreaptă și s-au alăturat diferitelor mișcări autoritare și fasciste din Europa din timpul acestei perioade, chiar dacă majoritatea regionaliștilor nu au mers atât de departe. Totuși, în timpul Ocupației din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, unii regionaliști flamanzi, bretoni și corsicani au acționat pe baza acestor convingeri și au devenit colaboratori ai ocupanților, germani în Bretania și italieni în Corsica.19 Câțiva dintre acești colaboratori au fost executați după război, iar activitățile lor au servit la discreditarea regionalismului politic

by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
sub "drapelul" dezvoltării economice regionale pentru regiunea lor și au evitat, la acel moment, cereri politice pentru un grad sporit de autonomie, chiar dacă unii membri ai coaliției tindeau spre acest proiect. Cea mai importantă dintre aceste coaliții a fost CELIB breton (Comité d'étude et de liaison des intérêts bretons), creat în 1950.23 CELIB a căutat și a realizat un Program de Acțiune Regională (Programme d'Action Régional PAR) în 1952, care a fost, de fapt, o regionalizare a planului

by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
et de liaison des intérêts bretons), creat în 1950.23 CELIB a căutat și a realizat un Program de Acțiune Regională (Programme d'Action Régional PAR) în 1952, care a fost, de fapt, o regionalizare a planului național. Acest succes breton a fost imitat și în alte regiuni franceze, de menționat Corsica, cea mai privată regiune din Franța europeană în care PAR presupunea dezvoltarea turismului și agriculturii în masă. Guvernul francez a răspuns acestor inițiative prin crearea unor comitete de expansiune

by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
1978), afirmă că au existat 44 de rapoarte sau proiecte de lege depuse în timpul celei de-a Treia Republici. 16 Ibid. 17 Ibid., p. 12. 18 Pentru o istorie bună a acestei mișcări, vezi M. Nicolas, Emsav: Histoire du mouvement breton (Paris, Syros, 1982). 19 Vezi J. Loughlin, "Regionalism and Ethnic Nationalism in France", în Yves Mény și Vincent Wright (editori), centre-periphery relations in Western Europe (London: Allen & Unwin, 1985); J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case-study of

by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
numeroase despre această mișcare. Un studiu clasic îl constituie lucrarea lui J. E. S. Hayward, "From functional regionalism to functional representation of France", Political Studies, vol. XVII, martie 1969, pp. 48-75. Vezi de asemenea, Michel Nicolas, Emsav: Histoire du mouvement breton (Paris, Syros, 1982). 24 Decretul din 11 decembrie 1954. 25 În mod interesant, prima mișcare regionalistă corsicană a fost numită Mouvement du 29 novembre, referindu-se la faptul că insula Corsica a devenit în totalitate franceză la data de 30

by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487

textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650

pictori, arhitecți, sculptori, cât și neurologi, asistenți sociali, filosofi, sociologi, regizori etc. Noua "aliniere culturală" despre care discută S. Sontag are ca bază o serie de texte fundamentale semnate de autori foarte diferiți, precum Nietzsche, Wittgenstein, Artaud, McLuhan, Cage, Lévi-Strauss, Breton etc. De altfel, Andreas Huyssen 44 consideră că postmodernismul își are originile în mișcarea cultural-critică a New York-ului anilor 1960, de unde ar fi fost preluat de către teoreticienii europeni în 1970. Perioada 1970-1980 ar fi fost astfel marcată de o dezvoltare

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
înțelegere a acestor două concepte mi s-a părut necesară, mai ales că de cele mai multe ori ele au fost discutate fie prin comparație cu alte instanțe discursive, fie prin procedeul includerii lor într-un gen proxim. După cum bine remarca Philippe Breton 530, se întâlnesc extrem de rar pure situații de argumentare sau pure situații de demonstrare sau de seducție, iar această realitate, dincolo de a crea un posibil amalgam teoretic, impune o tratare mai amplă a lor. Trebuie amintit că pentru antici retorica

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
nu seduce oricine dorește să o facă. [...] De aceea, argumentația și seducția nu sunt pentru omul de pe stradă metodele cele mai sigure de a-și atinge scopurile"544. Pornind de la premisa că finalitatea seducției este aceea de a seduce, Philippe Breton (ca și Jean Baudrillard, de altfel, care afirmă în De la séduction, cvasi-tautologic, că "seducția este ceea ce seduce, atâta tot") consideră că seducția este legitimă doar în interiorul câmpului afectiv, dar în momentul când se substituie argumentării prin apelul la sentimente devine

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
în care economia devine transeconomie, estetica transestetică, iar excesul se traduce în indistincția genurilor și în "gradul zero" al culturii (Jean Baudrillard, La Transparence du Mal, pp. 11-21). 529 Jean Baudrillard, De la séduction, p. 247. 530 A se vedea Philippe Breton, L'Argumentation dans la communication, La Découverte, Paris, 2001. 531 Aristotel, Retorica, trad., studiu introductiv și note de Maria-Cristina Andrieș, ediție bilingvă, Editura IRI, București, 2004, I.2. 1355 b, p. 91. 532 Tzvetan Todorov, "Spendoarea și mizeria retoricii", în

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
usage des moyens d'influencer et de convaincre, ESF éditeur, Paris, 1997, p. 42. 543 Ibidem, p. 39. 544 R. V. Joule, J. L. Beauvois, Tratat de manipulare, trad. de Nicolae-Florentin Petrișor, Editura Antet, București, 1997, p. 9. 545 Philippe Breton, L'Argumentation dans la communication, p. 33. 546 Shoshana Felman, Le scandal du corps parlant. Don Juan avec Austin ou la séduction en deux langues, Éditions du Seuil, Paris, 1980, p. 35. 547 Ibidem, p. 39. 548 Cf. Traian Stănciulescu

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

literare. (Ă). Înarmați cu Învățătura stalinistă despre limbă, putem combate cu putere și lichida decadentismul, această armă ideologică a imperialismului care apare În poezii ca aceasta: «cititor, deparazitează-ți creierul/strigă În timpan/avion/t.f.f.-radio/ televiziune/76-K-p/marinetti/ breton/vinea etc». sau fragmente de proză ca următorul: «Ismail nu umblă niciodată singur. Poate fi găsit Însă pe la 5 1/2 dimineața, rătăcind În zig-zag pe strada Avionoaiei, Însoțit fiind de un viezure de care se află strâns legat cu

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]