2,036 matches
-
culți, vechile familii moldovenești erau În genere deznaționalizați, limba română bătrînii abia o mai vorbeau, iar tinerii nu știau decît nemțește, rusește, leșește [...]. CÎnd Îi Întrebai de ce națiune sînt, abia Înțelegeau o asemenea vorbă și În fine răspundeau că sînt bucovineni. Cea mai mică idee despre istoria, limba sau literatura română nu aveau. Spirite cu totul materializate, nu puteau concepe cea mai elementară idee de patriotism sau naționalitate. În aceste condiții, afirmația lui I. G. Sbiera că era deci cel mai
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
era deci cel mai mare pericol ca amintirile românești să se stingă cu desăvîrșire și conștiința națională să amorțească pe vecie nu mai poate mira. Revoluția de la 1848 a Însemnat un enorm pas În direcția dezvoltării spiritului național al românilor bucovineni, o adevărată regenerare În viața culturală. Una dintre doleanțele Înscrise În toate listele de revendicări era crearea de școli naționale, condiție a conservării și dezvoltării națiunii române din Bucovina. Gazeta Bucovina afirma, În nr. 5 din 1848: lumina poporului este
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de formare și de vehiculare a culturii românești și asigurarea cărților necesare. În scurt timp de la Începerea activității sale didactice, Între profesor și elevi s-a creat o foarte puternică legătură, care a antrenat și pe părinții elevilor precum și intelectualitatea bucovineană. CÎnd, În 1850, Aron Pumnul a fost numit profesor definitiv, la Cernăuți s-a organizat a mare festivitate În cinstea Profesorului. În cuvîntul unuia dintre participanți, cuvînt publicat În revista Bucovina, nr. 22 din 1850, se făcea aprecierea că tineretul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
rugămintea de a ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia În cari se află cufundată. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd toate cele 8 clase ale liceului
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
etnică și politică formăm un trup unic și nedespărțit cu toate celelalte părți constitutive ale națiunii române, cerem cu voință nestrămutată Încorporarea noastră În România liberă, pentru a forma Împreună cu ea un singur stat național românesc. Sosirea voluntarilor ardeleni și bucovineni la Iași a fost salutată cu entuziasm de toți românii, printre care se aflau numeroși originari din Bucovina și Transilvania. În cuvîntul său de Întîmpinare, Goga exprima imensa bucurie, nu numai a lui, pentru venirea lor la ideea-mamă din care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În vedere exclusiv partea Bucovinei dintre Prut și Nistru sau dacă, pe baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra Întregii Bucovine de nord, aflată În cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este În legătură cu ritualurile din calendarul popular bucovinean. 2. Se vorbește despre ritualica calendaristică a bucovinenilor, cultura ritualică la bucovineni, poezia calendaristică ritualică din Bucovina, prin al căror studiu cercetătorii au datoria să trezească În poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale. Ar rezulta
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
prin al căror studiu cercetătorii au datoria să trezească În poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale. Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar se poate vorbi despre un popor bucovinean? Răspunsul afirmativ presupune precizări, căci, neîndoielnic, bucovinean nu Înseamnă ucrainean. Între cei doi termeni semnul identității nu se poate pune. Făcînd apel la definiția cea mai largă și mai cuprinzătoare a conceptului popor, ca mulțime de oameni aparținînd uneia sau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să trezească În poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale. Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar se poate vorbi despre un popor bucovinean? Răspunsul afirmativ presupune precizări, căci, neîndoielnic, bucovinean nu Înseamnă ucrainean. Între cei doi termeni semnul identității nu se poate pune. Făcînd apel la definiția cea mai largă și mai cuprinzătoare a conceptului popor, ca mulțime de oameni aparținînd uneia sau mai multor naționalități, dar grupați sub aceeași
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
se poate pune. Făcînd apel la definiția cea mai largă și mai cuprinzătoare a conceptului popor, ca mulțime de oameni aparținînd uneia sau mai multor naționalități, dar grupați sub aceeași autoritate, care s-ar potrivi cel mai bine cu poporul bucovinean ca și pentru alte popoare existente astăzi În lume, va trebui să restrîngem conceptul popor bucovinean pentru perioada cît Bucovina a existat ca țară În cadrul Imperiului Habsburgic. Prin inerție, timpul se poate extinde pînă astăzi, cu trimitere la locuitorii aceluiași
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ca mulțime de oameni aparținînd uneia sau mai multor naționalități, dar grupați sub aceeași autoritate, care s-ar potrivi cel mai bine cu poporul bucovinean ca și pentru alte popoare existente astăzi În lume, va trebui să restrîngem conceptul popor bucovinean pentru perioada cît Bucovina a existat ca țară În cadrul Imperiului Habsburgic. Prin inerție, timpul se poate extinde pînă astăzi, cu trimitere la locuitorii aceluiași teritoriu, prin care continuă să dăinuie tradiții ale vieții sociale, culturale etc. din Bucovina de aproape
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, Împreună cu huțulii și rușii, În celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut de Austria, În 1910, românii mai reprezentau doar 34,38% din populația Bucovinei, În timp ce ucrainenii ajunseseră la 38
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
34,38% din populația Bucovinei, În timp ce ucrainenii ajunseseră la 38,38%. În regiunea dintre Prut și Nistru, pe care o are În vedere dl. Selejan, cea mai mare parte dintre români se deznaționalizaseră. Dar românii rămîneau parte constitutivă a poporului bucovinean. Situația este mult mai complicată astăzi, cînd teritoriul fostei Bucovine aparține, cu partea de sud, României și, cu partea de nord, Ucrainei. Ca atare prin sintagma Bucovina de nord se face trimitere la acea parte a Bucovinei istorice care e
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
României și, cu partea de nord, Ucrainei. Ca atare prin sintagma Bucovina de nord se face trimitere la acea parte a Bucovinei istorice care e prezentă În componența Ucrainei. Este limpede că nu se mai poate vorbi despre un popor bucovinean: bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mai poate vorbi despre un popor bucovinean: bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor etc. din Bucovina, cu note specifice, dar și comune, rezultat al conviețuirii vreme de mai multe generații. Cei mai mulți dintre ucrainenii veniți din Galiția, rutenii, s-au așezat pe lîngă satele românești și au
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dar și de la o comunitate la alta, chiar diferite etnic și lingvistic, creînd punți de comunicare Între acestea și probînd că oamenii au simțit mereu nevoia să comunice Între ei. Așa s-a Întîmplat nu numai În Bucovina. Există folclor bucovinean, În care se identifică particularitățile fiecărei etnii de aici, Întrețesîndu-se, așa cum și comunitățile umane sînt rezultatul amestecului de elemente foarte diferite care caută În mod firesc să-și armonizeze viața, căutîndu-l pe Împreună. A face istoria comunității e foarte necesar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
aceasta trebuie să ajute comunitatea să se armonizeze. Istoria folclorului bucovinean, parte integrantă a personalității celor ce trăiesc astăzi pe teritoriul fostei Bucovine, solicită eforturi aproape inimaginabile, căci trebuie să fie identificată partea de contribuție a fiecărei colectivități etnice. Folclor bucovinean există, căci există Bucovina ca o entitate spirituală, În care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, În nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și în prezent. Aceeași tradiție ne spune că lemnul din care a fost făcută Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul nostru provine din arborele cunoșterii binelui și răului. Arborele lui Iesei, reprezentat cu măiestrie pe pereții exteriori ai mănăstirilor bucovinene, este o diagramă a filiației. Zaheu vameșul se urcă într-un arbore (un sicomor), ca să-L vadă pe Iisus, iar Iisus blestemă tot un arbore (un smochin). Acest concept este prezent în Evanghelia de la Matei, în capitolul 1, în genealogia
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și de atitudinea prea puțin binevoitoare a celor rusești, acestor cereri nu li se dă curs până în luna februarie 1917. La 23 februarie 1917, Ministerul de Război al României emite Ordinul nr. 1191 prin care se constituie Corpul Voluntarilor ardeleni bucovineni din Rusia. Ulterior, acest Corp se va numi Corpul 1 al Voluntarilor ardeleni-bucovineni, în urma formării celui de-al doilea Corp al voluntarilor, care va acționa în Siberia, pentru asigurarea siguranței căii ferate transsiberiene pe unde aliații trimeteau armament, muniție și
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
de 13/26 aprilie 1917 se face cunoscut lumii manifestul voluntarilor ardeleni de la Darnița (cartier al Kievului), care spunea: La 18 mai 1917 comandamentul Corpului Voluntarilor Români începe pregătirile pentru expedierea în Moldova a primului eșalon de voluntari ardeleni și bucovineni. Pe 24 mai 1917 Corpul Voluntarilor Români este instalat la Kiev, iar a doua zi începe echiparea ostașilor și a ofițerilor, în condiții foarte grele, din cauza lipsei sprijinului autorităților ruse și a lipsei materialelor și a banilor. Astfel, deși voluntarii
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
generalul Henri Berthelot, șeful Misiunii militare franceze, precum si alte personalități ale vieții politice și militate românești și străine. In după amiaza aceleiași zile, în Piața Unirii din Iași, în fața statuii primului domn al României, Alexandru Ioan Cuza, voluntarii transilvaneni și bucovineni au participat la întâlnirea cu populația Iașului. Au fost momente de entuziasm cum rar se poate vedea. Iată cum descrie un martor ocular momentul sosirii primului batalion al Voluntarilor Ardeleni în gara Iași, colonelul medic Vasile Bianu în lucrarea “însemnări
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Puterile Centrale, României i se impune să își demobilizeze armata. în cadrul acestei impuneri intra și desființarea Corpului Voluntarilor Români de la Hârlău. Astfel, după demobilizarea Corpului Voluntarilor, se găseau în Moldova peste 30.000 Țărani și 1.500 intelectuali ardeleni și bucovineni ce serviseră în armata română. Dintre aceștia 10.000 proveneau din rândurile foștilor prizonieri din Rusia, aproximativ 15.000 proveneau din rândurile celor care se refugiaseră peste Carpați, peste 5.000 însoțiseră în anul 1916 armata română în retragerea din
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
diplomatice, economice și culturale românobritanice 140 de referințe Biserica coptă în primul mileniu creștin 50 referințe Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău, ctitorie a lui Ștefan cel Mare 69 referințe Brazilia 72 referințe Carmen Sylva 63 referințe Categorii estetice în folclorul bucovinean. Obiceiuri de iarnă. 116 referințe Cercetare documentară pe domeniul drogurilor efectuată pe fondurile BCU „Mihai Eminescu” 183 de referințe Cerințe și parametri ai managementului controlului financiar în etapa de preaderare a României la Uniunea Europeană 169 referințe Cezar Baltag 50 referințe
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Mihai Eminescu”, 2001, 117 p. Contemporanul (1881-1891). Indice pe materii si alfabetic. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1964, 94 p. Convorbiri critice (1907-1910). Indice bibliografic adnotat de Silvia Mosneguțu-Tomescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1983, 177 p. + XV. Convorbiri literare (1972-1989); PAGINI bucovinene (19821989), vol. I III. Indice bibliografic de Dorina Mercheș. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1999, 1914 p. Cugetul românesc (1922-1924). Indice bibliografic de Georgeta Oniscu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1975, 72 p. Curentul nou. Galați (15 nov. 1905 martie 1906). Curentul
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
și studenți din Transilvania, Banat și Bucovina au luat parte la lupte, Înrolânduse ca voluntari În armata română. Dintre aceștia amintim pe elevul Constantin Popescu de la Suceava, căzut la Calafat În primele zile ale frontului. Voluntari au fost și elevii bucovineni: Partenie Sireteanu, Ion Fogaci, Emilian Hudei, Ghe. Levescu, Ilie Gherghel, Al. Giurgiuveanu, precum și studenții de la Universitatea din Cernăuți: Runcan Mihăilescu, Beuca Olariu. În luptele de la Vidin s-a distins Alexandru Chibici-RÎvneanu, membru al Societății bucovinene «Arboroasa» și prieten al lui
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Voluntari au fost și elevii bucovineni: Partenie Sireteanu, Ion Fogaci, Emilian Hudei, Ghe. Levescu, Ilie Gherghel, Al. Giurgiuveanu, precum și studenții de la Universitatea din Cernăuți: Runcan Mihăilescu, Beuca Olariu. În luptele de la Vidin s-a distins Alexandru Chibici-RÎvneanu, membru al Societății bucovinene «Arboroasa» și prieten al lui Mihai Eminescu. S-au Înrolat ca voluntari elevii transilvăneni: N. Călțiu și Artimescu Pop de la liceul din Blaj, N. Cuiceanu de la Orăștie, Petru Drăghici de la Făgăraș, teologul Vicențiu Grama, precum și un grup de șapte tineri
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]