934 matches
-
superioară, în stânga, în câmp argintiu, se află o urzică verde. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un pește de argint în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bufnița amintește de numele vechi al acestei localități, Buhani. Urzica dă numele comunei. Peștele reprezintă nu numai bogăția piscicolă a zonei, ci este și un reper istoric, deoarece ștampilele poștale din zonă, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
HOTĂRÂRE nr. 48 din 9 februarie 2017 privind aprobarea stemelor comunelor Greceşti şi Urzicuţa, judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280169_a_281498]
-
mic) Sternidae - Sterna (Gelochelidon) nilotica (Pescăriță răzătoare) - Sterna caspia (Pescăriță mare) - Sterna sandvicensis (Chiră de mare) - Sterna hirundo (Chiră de baltă) - Sterna albifrons (Chiră mică) - Chlidonias hybridus (Chirighiță cu obraz alb) - Chlidonias niger (Chirighiță neagră) STRIGIFORMES Strigidae - Bubo bubo (Buhă, Bufniță) - Glaucidium passerinum (Ciuvică) - Asio flammeus (Ciuf de câmp) - Aegolius funereus (Minuniță) CAPRIMULGIFORMES Caprimulgidae - Caprimulgus europaeus (Caprimulg) CORACIIFORMES Alcedinidae - Alcedo atthis (Pescăraș albastru) Coraciidae - Coracias garrulus (Dumbrăveancă) PICIFORMES Picidae - Picus canus (Ghionoaie sură) - Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră) - Dendrocopos syriacus [Ciocănitoare (pestriță
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Felis silvestris, râsul - Lynx lynx, lupul - Canis lupus, iar dintre rozătoare: veverița - Sciurus vulgaris și șoarecele scurmător - Clethrionomys glareolus. Păsările cele mai frecvente din jurul Lacului Bălătău sunt reprezentate prin: șorecarul comun - Buteo buteo, corbul - Corvus corax, huhurezul mic - Strix aluco, bufnița - Bubo bubo, pițigoiul de brădet - Parus ater, pițigoiul de munte - P. montanus, forfecuța - Loxia curvirostra, ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius, gaița de munte - Nucifraga caryocatactes, aușel sprâncenat - Regulus ignicapillus, codobatura albă - Motacilla alba, codobatura de munte - M. cinerea, mierla de apă
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
căprior - Capreolus capreolus, cerb - Cervus elaphus, iepure de câmp - Lepus europaeus, pârșul - Glis glis; ... b) 74 de specii de păsări, din care reprezentative sunt: porumbelul gulerat - Columba polumbus, ciocănitoarea neagră - Drycopus martius, pitulicea - Phyloscopus sibilatrix, brumărița de pădure - Prunella modularis, bufnița - Bubo bubo; ... c) 7 specii de reptile, din care reprezentativ este șarpele lui Esculap - Elaphe longissima; ... d) un număr de 9 specii de batracieni, din care reprezentative sunt: buhai de baltă cu burta roșie - Bombina bombina, broasca râioasă verde - Bufo
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
STRIGIFORMES spp.* (II) Răpitoare nocturne Tytonidae Tyto alba (II) Striga Tyto soumagnei (I) Strigidae Aegolius funereus (II) Minunița Asio flammeus (II) Ciuful de câmpie Asio otus (II) Ciuful de pădure Athene blewitti (I) Athene noctua (II) Cucuveaua Bubo bubo (II) Bufnița Glaucidium passerinum (II) Ciuvica Mimizuku gurneyi (I) =402 Ninox novaeseelandiae undulata (I) =403 Ninox squamipila natalis (I) Bufnița polară Nyctea scandiaca (II) Bufnița polară Otus ireneae (II) Ciuful pitic Otus scops (II) Ciuful pitic Strix aluco (II) Huhurezul mic Strix
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
Asio flammeus (II) Ciuful de câmpie Asio otus (II) Ciuful de pădure Athene blewitti (I) Athene noctua (II) Cucuveaua Bubo bubo (II) Bufnița Glaucidium passerinum (II) Ciuvica Mimizuku gurneyi (I) =402 Ninox novaeseelandiae undulata (I) =403 Ninox squamipila natalis (I) Bufnița polară Nyctea scandiaca (II) Bufnița polară Otus ireneae (II) Ciuful pitic Otus scops (II) Ciuful pitic Strix aluco (II) Huhurezul mic Strix nebulosa (II) Huhurezul Strix uralensis (II) Huhurezul Surnia ulula (II) =405a Ciuhurezul APODIFORMES Trochilidae Trochilidae spp.* (II) Colibri
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
câmpie Asio otus (II) Ciuful de pădure Athene blewitti (I) Athene noctua (II) Cucuveaua Bubo bubo (II) Bufnița Glaucidium passerinum (II) Ciuvica Mimizuku gurneyi (I) =402 Ninox novaeseelandiae undulata (I) =403 Ninox squamipila natalis (I) Bufnița polară Nyctea scandiaca (II) Bufnița polară Otus ireneae (II) Ciuful pitic Otus scops (II) Ciuful pitic Strix aluco (II) Huhurezul mic Strix nebulosa (II) Huhurezul Strix uralensis (II) Huhurezul Surnia ulula (II) =405a Ciuhurezul APODIFORMES Trochilidae Trochilidae spp.* (II) Colibri Ramphodon dorhnii (I) =405 TROGONIFORMES
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
șapte, s-a răcit și cafeaua. Circuitul banului în natură, pierdut în balconul strîmt ca un coșciug. Lumea imaterială, un apucat, o rugină de om... Omul de pe casă "Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostîrci. - Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. - Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pămînt m-opresc! Rîdeau pălăriile
Poezii by Ioan Flora () [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
ursul brun (animalul național), lupul cenușiu, și elanul. Trei dintre cele mai remarcabile păsări sunt lebăda de iarnă, o lebădă europeană mare și pasărea națională a Finlandei; cocoșul de munte, o pasăre mare, cu penaj negru, din familia fazanilor; și bufnița. Cea din urmă este considerată un indicator al conectivității , și are o populație în scădere din cauza fragmentării peisajului. Cele mai cunoscute păsări care vin aici să se împerecheze sunt , cinteza și . Dintre cele circa șaptezeci de specii de pește de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și o vegetație specifice zonelor de silvo - stepă. Teritoriul actualului sat
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile. În sezonul rece mai ales, vulpile se
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
escadrilelor de vânătoare nocturnă, "Nachtjagdgeschwader" (NJG). Aceste escadrile erau dotate în principal cu avioane Messerschmitt Bf 110 și Junkers Ju 88, care aveau să fie dotate mai târziu cu radare Lichtenstein montate în botul aeronavei. Avionul Heinkel He 219 "Uhu" (Bufnița) a fost considerat unul dintre cele mai bune avioane de vânătoare nocturnă din dotarea "Luftwaffe", dar spre fericirea aliaților, nu s-au produs suficiente aparate din acest tip care să stăvilească valurile de bombardiere, care-și măreau eficiența prin împrăștierea
Luftwaffe () [Corola-website/Science/300227_a_301556]
-
ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și județul Sălaj. Prima atestare documentară a localității este din secolul
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în zonă sunt guguștiucul, porumbelul sălbatic, ciocârlia, sfrânciocul și dumbrăveanca. Mamiferele sălbatice întâlnite în zona sunt iepurele sălbatic, vulpea, viezurele, hârciogul și cârtița
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
rărit considerabil.Păsările de câmp întâlnite mai des sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
sau buhă este un nume dat mai multor specii de păsări din familia "Strigidae" (Strigide), ordinul "Strigiformes". Majoritatea sunt solitare și nocturne. Cea mai cunoscută în România este Bufnița, Bufnița mare sau Buha, numită științific "Bubo bubo". Bufnița are dimensiuni relativ mari, ajungând la peste 61 cm si 170 cm anvergura aripilor. Este o pasăre impresionantă, care a dat naștere la numeroase povestiri și legende. Vânează numai noaptea, zburând
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
sau buhă este un nume dat mai multor specii de păsări din familia "Strigidae" (Strigide), ordinul "Strigiformes". Majoritatea sunt solitare și nocturne. Cea mai cunoscută în România este Bufnița, Bufnița mare sau Buha, numită științific "Bubo bubo". Bufnița are dimensiuni relativ mari, ajungând la peste 61 cm si 170 cm anvergura aripilor. Este o pasăre impresionantă, care a dat naștere la numeroase povestiri și legende. Vânează numai noaptea, zburând fără
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
sau buhă este un nume dat mai multor specii de păsări din familia "Strigidae" (Strigide), ordinul "Strigiformes". Majoritatea sunt solitare și nocturne. Cea mai cunoscută în România este Bufnița, Bufnița mare sau Buha, numită științific "Bubo bubo". Bufnița are dimensiuni relativ mari, ajungând la peste 61 cm si 170 cm anvergura aripilor. Este o pasăre impresionantă, care a dat naștere la numeroase povestiri și legende. Vânează numai noaptea, zburând fără zgomot, la distanțe de până la 15 km de
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
distanțe de până la 15 km de cuib, acoperind prin urmare cca. 700 km pătrați. Cu toate acestea, densitatea acestor păsări poate fi mult mai mare, dacă există hrană suficientă. Ca și populațiile de vulpi și pisici sălbatice și populația de bufnițe depinde direct de populațiile de rozătoare (șoareci, șobolani, iepuri, bizami etc). La nevoie se hrănește și cu insecte. Răspândită în Eurasia și nordul Africii, buha se găsește la noi mai ales în Lunca Dunării și zonele de câmpie, mai bogate
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
șoareci, șobolani, iepuri, bizami etc). La nevoie se hrănește și cu insecte. Răspândită în Eurasia și nordul Africii, buha se găsește la noi mai ales în Lunca Dunării și zonele de câmpie, mai bogate în rozătoare. Superstițiile occidentale au atribuit bufniței și celorlalți reprezentanți ai ordinului Strigiformes tot felul de puteri sumbre, determinând vânarea sălbatică a acestora. Aduse de populațiile de coloniști apuseni și la români, unele din aceste superstiții au prins pe alocuri, ca de pildă ce după care buha
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
vânarea sălbatică a acestora. Aduse de populațiile de coloniști apuseni și la români, unele din aceste superstiții au prins pe alocuri, ca de pildă ce după care buha ar vesti, prin cântecul ei, moartea cuiva. În vechime, folclorul românesc atribuia bufniței rolul de mesager sau vestitor al pădurii. Deși culorile variază în funcție de specie, culoarea cea mai des întâlnită este maro închis și deschis, în partea anterioară fiind vizibile dungi în nuanțe de alb combinat cu negru sau galben. Are aripile lungi
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
folositoare, vânând într-un an aproximativ 10 000 de șoareci care, înmulțindu-se, ar consuma cantități uriașe de hrană și ar duce la răspândirea multor boli. Nu are mulți dușmani, pentru că iese noaptea și este bine camuflată de culorile penelor. Bufnița este cea mai mare pasăre răpitoare de noapte, ajungând la înălțimea cuprinsă între 15 și 61 cm. Trăiește singură în cuiburi construite în crengile sau scorburile copacilor și pe pământ, în regiuni stâncoase. Datorită capacității de adaptare atât la clima
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
de noapte, ajungând la înălțimea cuprinsă între 15 și 61 cm. Trăiește singură în cuiburi construite în crengile sau scorburile copacilor și pe pământ, în regiuni stâncoase. Datorită capacității de adaptare atât la clima caldă cât și la cea rece, bufnița poate fi întâlnită pe întreg globul pământesc, excepție făcând Antarctica. Corpul bufniței este rotund, acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarcă 2 ochi rotunzi galbeni-portocalii ce ocupă jumătate din mărimea capului. Bufnița este singura
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]