958 matches
-
dintre păpuși dobândeau o dulce feminitate, după ce articulațiile lor neutre erau Îmbrăcate. Gemenii (Meg și Weg) și Midget rămâneau goi-pușcă și, În consecință, fără sex. Îi vedeam furișându-se din casă În toiul nopții, pentru a arunca unii Într-alții bulgări de zăpadă, până ce bătăile unui ceas din depărtare („Ascultă, dar! “ comenta textul cu rimă) Îi alunga Înapoi În cutia lor cu jucării din camera copiilor. Un rudimentar muțunachi cu arc sărea din cutia lui, speriind-o pe frumoasa mea Sarah
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
jucătorilor. Programasem etape, alcătuiam clasamente. A fost un fel de nebunie colectivă. Apoi ne-a trecut. Mi-au rămas până azi însă în cap impresiile din timpul meciurilor „de cap” aprig disputate ceasuri întregi, ipostaza de „eu jucând «cap»”, senzația bulgărilor de zgură roșie sfărâmați, pulverizați, și a prafului de pe „teren”, răscolit de dansul picioarelor noastre tinere și neobosite, încălțate în tenișii epocii. * O amintire despre o amintire. O amintire din copilăria tatei pe care el mi-a povestit-o, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
păstrat întregul film proaspăt în memorie de-a lungul anilor - Michele se apleacă și aruncă în Alberto cu un bulgăre de pământ; logodnica sa îl imită imediat, și apoi toți ceilalți. Această lapidare (dacă se poate spune astfel) iertătoare, cu bulgări moi, nevătămători, de pământ, smulși din țarina impregnată de ploile primăverii, pedepsire simbolică și absolvire mângâietoare a vinovatului totodată, împăcarea cu glia și cu oamenii, înțelegerea adâncă a sufletului uman și încrederea în puterea sa de regenerare morală pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
șobolan obraznic... Vântul șuieră rostogolind butelii de plastic, zbârnâind printre fragmentele ruginite ale unei foste macarale; de departe, pare a fi un exotic schelet de mamut. Încolo, nimic, un peisaj arid, nici câini maidanezi, nici bufnițe noaptea, nici pisici, numai bulgări de pământ calcaros, uscat și, între pietre, o tufă de bostan care înflorește galben. Odată, pe câmpia aceasta, a fost un foc mare, poate din uscăciunea secetei, poate dintr-o joacă de copii care, când fug de la școală; rătăcesc prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
scuture de pecinginea ce o acoperă și o roade. Când, după cuvântările lui Corneliu Georgescu și ale celorlalți camarazi, bulgării de pământ au răsunat pe coșciugul coborât în groapă, ca în balada lui Coșbuc: „Și-adânc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ...”, lacrămile noastre ale tuturor șiroiau nu numai pentru venerabilul protopop care suferise atâtea, ci și la amintirea dureroasă a lui Ionel Moța și ale celorlalți camarazi căzuți întru credința legionară, frământând în suflet gândul neînduratei soarte, în pofida aceleiași
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Ceteau ectenii de comând - Și clopote, și plâns și vai Și-oștenii-n șir, și pas de cai Și sfetnici și feciori de crai Și nat de rând. Și clopotele-n limba lor Plângeau cu glas tânguitor; Și-adînc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ Vorbea un glas, un cântec sfânt Și-nălțător: Nu cerceta aceste legi, Că ești nebun, când le-nțelegi! Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea: Ce-i pasă unei lumi întregi De moartea mea!" Coșbuc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
felii cu cuțitoaia, se fac boțuri de lut, iarăși se amestecă, se bate cu maiul pentru a se obține o pastă tot mai omogeană. Operațiile se repetă mereu până când olarul consideră că pasta este bună și poate fi împărțită în bulgări rotunjiți și de mărime egală. Dospirea și frământarea se înscriu printre cele mai importante operații, migăloase și obositoare, dar care asigură în bună parte calitatea produselor. Bulgării de pământ ajung în sfârșit pe roata olarului. Acum, după răbdarea avută cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mereu până când olarul consideră că pasta este bună și poate fi împărțită în bulgări rotunjiți și de mărime egală. Dospirea și frământarea se înscriu printre cele mai importante operații, migăloase și obositoare, dar care asigură în bună parte calitatea produselor. Bulgării de pământ ajung în sfârșit pe roata olarului. Acum, după răbdarea avută cu „dospirea”, olarul trebuie să-și arate întreaga măiestrie printr-o coordonare adecvată a vitezei roții cu apăsarea ușoară a boțului de argilă și modelarea treptată a acestuia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
să fie de regulă cafenie, niciodată Însă verde, cenușie sau albă. De asemenea, ele nu trebuie să fie lichide sau sângeroase sau, poate, amestecate cu viermi. Diareea este totdeauna un semn de boală, de asemenea și excrementele În formă de bulgăr, tare, de culoare neagră. Pielea omului sănătos nu trebuie să răspândească vapori neplăcuți, de exemplu, ca aceia ai animalelor carnivore. Cel mai neplăcut miros pentru om este acela al carnivorelor. Pielea trebuie să fie puțin umedă, dar nu udă, ea
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
după el păstrează G. Ibrăileanu (1933, cu î) și Perpessicius (1939 cu â, 1964 cu î). Astăzi s-a generalizat lumânarea, mai ales prin desenele și gravurile care însoțesc textul eminescian (cel mai cunoscut este desenul Ligiei Macovei) - deși G. Bulgăr (1999) și, după dânsul, noi înșine (2002) am restituit termenul originar. Trebuie să înțelegem că una este a sufla în lumânare, cum mai facem azi de ziua cuiva ori prin biserici - și a sufla în luminare este alta, adică poate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
i cald, molatic, lin, termenul lumânare fiind pus prima dată în text de Titu Maiorescu în ediția a șasea (1894) - și păstrat apoi în lanț de toți editorii (mai puțin G. Bogdan Duică, pentru că respectă textul Convorbirilor literare). Tot G. Bulgăr a restituit termenul originar, dar aceste ediții restitutive trec neobservate de manuale, antologii, ediții de editură etc. Să stăm, însă, și să cugetăm: cum poate să se vadă noaptea, într-o odaie, o lumânare... stinsă?! în acest paradox îl lasă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Emil Manu, „Oglinda venețiană”, VR, 1992, 10-11; Horea Poenar, „Oglinda venețiană”, ST, 1994, 4-5; Emil Manu, O viziune fundamentală asupra unei mitologii românești, VR, 1997, 7-8; Dan Tărchilă, DRI, V, 168-209; Emil Manu, Dan Tărchilă - 75, ALA, 1998, 446; Gh. Bulgăr, Dan Tărchilă la trei sferturi de veac, CL, 1998, 11; Ghițulescu, Istoria, 338-343; Micu, Ist. lit., 671; Popa, Ist. lit., II, 956-957; Dicț. scriit. rom., IV, 513-515. A. Tr.
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
1942; Nuvele, București, 1944; Noi aspecte ale problemelor țărănești, București, 1947; Problema omului în societatea românească, București, 1947; Studii de istorie și limbă literară, București, 1970; Corelația limbă-literatură, București, 1971; Momente din evoluția limbii române literare (în colaborare cu Gheorghe Bulgăr), București, 1973; Opțiuni și retrospective, București, 1989; Anii nimănui, București, 1992; Amintiri și evocări, București, 1994; Pentru o nouă istorie a literaturii și culturii române vechi, București, 1994; Rememorări de istorie, literatură și cultură națională, București, 1994; Cântece de galeră
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
1975, 154-155; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 246; Dan Milcu, Literatura în contextul culturii, RL, 1989, 18; Nae Antonescu, „Opțiuni și retrospective”, TR, 1989, 22; Dan Simonescu, „Opțiuni și retrospective”, SCD, 1989, 3-4; Ion Nijloveanu, Din poezia temnițelor roșii, R, 1991, 9; Gheorghe Bulgăr, Lirică discretă, VR, 1993, 2-3; Z. Ornea, „Amintiri și evocări”, RL, 1994, 12; Corneliu Crăciun, Prestanța rememorării, F, 1995, 3; Iacob Mârza, Încercări de a sparge zidul tăcerii, ST, 1995, 7-8; G. Mihăilă, Literatura română în limba latină, CC, 1996
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
RL, 1997, 14; Alexandru Niculescu, „Scriitori străromâni” în limba latină?, RL, 1997, 23; Nicolae Mihăescu, Un memorialist lucid: Gabriel Țepelea, ALA, 1997, 390; Nicoleta Sălcudeanu, Secvențe de viață, VTRA, 1997, 9; Aurel Pantea, Însemnări cu spatele la lume, VTRA, 1997, 9; Gheorghe Bulgăr, Istorie, cultură și filologie, VR, 1998, 7-8; Rusu, Membrii Academiei, 536-537; Ion Simuț, Meandrele memoriei, „Cuvântul”, 2000, 5; Petraș, Panorama, 617-618; Popa, Ist. lit., II, 1098; Dicț. scriit. rom., IV, 628-629; Simion, Genurile, 171-176; Zamfirescu, Istorie, II, 568-571. C. Pp.
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
critica și istoria literară, Corneliu Albu, Momente din lupta intelectualilor patrioți pentru înființarea unei universități românești în Transilvania. Tiberiu Truțer scrie despre relațiile „inedite” ale lui Dimitrie Cantemir cu Academia din Berlin, de marele umanist român ocupându-se și Gheorghe Bulgăr. În 1978 Alexandru Surdu va prezenta primul curs de logică al lui Titu Maiorescu, iar în anul următor, la rubrica „Permanențe”, G.C. Constandache va analiza viziunea lui Lucian Blaga asupra conștiinței filosofice și perspectivei istorice. În ultimele două numere ale
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
din tină? - Nimeni!”) și înverșunare a Creatorului împotriva lui („Ce sunt eu, Doamne: fiară ori mare-ntărâtată,/ De-ai pus tu împrejuru-mi atâtea îngrădiri?”). Capacitatea de a transpune un conflict interior în simboluri și imagini sugestive („De-a rănilor dogoare și bulgării de piatră,/ Pe care-mi culc durerea, sub mine se topesc”) și de a exprima liric o filosofie străveche, precum și armonia versurilor au făcut ca, în epocă, Iov să fie considerată una dintre cele mai bune scrieri românești de inspirație
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
Lăzăreanu, Ion Creangă, București, 1947; Pompiliu Caraioan, Ioan Creangă, București, 1955; Iorgu Iordan, Limba lui Creangă, în Contribuții la istoria limbii române literare în secolul al XIX-lea, I, București, 1956, 137-170; Bianca Bratu, Învățătorul Ion Creangă, București, 1958; Gh. Bulgăr, Un dicționar al limbii lui Creangă, LR, VIII, 1959; Lăzăreanu, Glose, 147-167; Tudor Arghezi, Creangă, TR, 1962, 11; Dima, Studii, 253-293; G. Călinescu, Caragiale și Creangă, RITL, 1962, 3-4; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ion Creangă, București, 1963; Ion Creangă. Documente, îngr. și
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Labirintul, SLAST, 1984, 42; Ilie Bădescu, Romanul Unirii, AST, 1988, 1; Florin Faifer, Un roman monografic, CRC, 1990, 23; Micu, Scurtă ist., III, 138-139; Cosma, Romanul, II, 180-182; Dicț. scriit. rom., II, 81-82; Popa, Ist. lit., II, 169, 684; Gh. Bulgăr, Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu, 2001; Elvira Ivașcu, Laudă cărturarilor, „Ecart”, 2002, 202. A.Ml.
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
și de azi (1975). C. a fost și un participant statornic la ședințele Sburătorului, un membru activ al Societății Scriitorilor Români, extinzându-și prestația literară în cadrul turneelor unor echipe de autori, conferențiind și citind din propria operă. Versurile din volumul Bulgări și stele (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români) sunt mai degrabă o manifestare violentă a unei atitudini de frondă socială, morală și estetică, prin afirmarea ostentativă a preferinței pentru reperele de valoare și stabilitate ale spațiului rural, pentru formele naturale de
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
șocante chiar, este principalul suport al tensiunii lirice revendicative. În insolența sa orgolioasă, poetul dă glas trupului, instinctelor, impulsurilor fiziologice, atacând zonele joase ale sensibilității. Stelele sunt despuiate de orice conotație metafizică, devin biete frânturi de materie, infime față de importanța bulgărilor, iar divinitatea e coborâtă pe pământ, personificată ireverențios și apostrofată. Venită pe valul tradiționalismului în floare la „Gândirea” care a lansat-o, această poezie i-a surprins pe comentatori, care, cu excepția lui G. Călinescu și a lui Șerban Cioculescu, au
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
secvențe superflue, această proză rezistă parțial prin interesul în sine al subiectului, prin calitatea de document, prin tensiunea stilului direct, lapidar, alertat de nevoia acută de comunicare a unei întâmplări neobișnuite. SCRIERI: Epigrame, București, 1930; Bacalaureatul lui Puiu, București, 1933; Bulgări și stele, București, 1933; Dragoste cu termen redus, București, 1934; Buruieni de dragoste, București, 1936; Maria, București, 1938; Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; Versuri, București, 1968; Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii: Antologia epigramei românești, introd. edit., București, 1933 (în
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
și de azi, introd. edit., București, 1975. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 283-287, 458-459; Constantinescu, Scrieri, II, 347-364; Perpessicius, Opere, VI, 248-253; Nicolae Roșu, „Bacalaureatul lui Puiu”, VL, 1933, 147; C. Gerota, „Bacalaureatul lui Puiu”, CL, 1933, 9; Octav Șuluțiu, „Bulgări și stele”, „România literară”, 1934, 89; Matei Alexandrescu, „Bulgări și stele”, FCL, 1934, 891; G. Călinescu, „Bulgări și stele”, ALA, 1934, 685; Const. Virgil Gheorghiu, „Bulgări și stele”, „Crai nou”, 1934, 1; Șerban Cioculescu, „Bulgări și stele”, ADV, 1934, 15364
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Călinescu, Cronici, II, 283-287, 458-459; Constantinescu, Scrieri, II, 347-364; Perpessicius, Opere, VI, 248-253; Nicolae Roșu, „Bacalaureatul lui Puiu”, VL, 1933, 147; C. Gerota, „Bacalaureatul lui Puiu”, CL, 1933, 9; Octav Șuluțiu, „Bulgări și stele”, „România literară”, 1934, 89; Matei Alexandrescu, „Bulgări și stele”, FCL, 1934, 891; G. Călinescu, „Bulgări și stele”, ALA, 1934, 685; Const. Virgil Gheorghiu, „Bulgări și stele”, „Crai nou”, 1934, 1; Șerban Cioculescu, „Bulgări și stele”, ADV, 1934, 15364; Nicolae Roșu, Un poet, VL, 1934, 152; Ion I.
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
347-364; Perpessicius, Opere, VI, 248-253; Nicolae Roșu, „Bacalaureatul lui Puiu”, VL, 1933, 147; C. Gerota, „Bacalaureatul lui Puiu”, CL, 1933, 9; Octav Șuluțiu, „Bulgări și stele”, „România literară”, 1934, 89; Matei Alexandrescu, „Bulgări și stele”, FCL, 1934, 891; G. Călinescu, „Bulgări și stele”, ALA, 1934, 685; Const. Virgil Gheorghiu, „Bulgări și stele”, „Crai nou”, 1934, 1; Șerban Cioculescu, „Bulgări și stele”, ADV, 1934, 15364; Nicolae Roșu, Un poet, VL, 1934, 152; Ion I. Cantacuzino, O problemă de poezie, CL, 1934, 2
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]