7,603 matches
-
în fața pasului dumneavoastră. Între zece și cincisprezece minute de qi gong prin mers, folosind respirația diafragmatică profundă, reîncarcă în totalitate întregul sistem. Dacă nu este posibil să practicați acest mers desculț, cea mai bună opțiune o reprezintă șosetele, fie de bumbac, fie de lână, sau pantofii moi, cu tălpile confecționate din piele sau din bumbac. Șosetele din fibră sintetică și pantofii cu tălpi din cauciuc sau din plastic nu sunt buni conductori de energie și au tendința de a bloca fluxul
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
respirația diafragmatică profundă, reîncarcă în totalitate întregul sistem. Dacă nu este posibil să practicați acest mers desculț, cea mai bună opțiune o reprezintă șosetele, fie de bumbac, fie de lână, sau pantofii moi, cu tălpile confecționate din piele sau din bumbac. Șosetele din fibră sintetică și pantofii cu tălpi din cauciuc sau din plastic nu sunt buni conductori de energie și au tendința de a bloca fluxul ascendent de energie terestră și cel descendent de energie celestă. În timpul mersului qi gong
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Fibrele sintetice cum sunt nailonul și poliesterul au tendința de a avea rolul de izolatori, blocând fluxul liber de energie de-a lungul suprafeței corpului și împiedicând schimbul de energie între sistemul uman și câmpurile energetice externe. Fibrele naturale, ca bumbacul, lâna și, mai ales, mătasea, sunt buni conductori de energie și, de aceea, toate hainele purtate în timpul practicii qi gong trebuie să fie confecționate din astfel de materiale. Celălalt aspect al îmbrăcămintei care influențează lucrul cu energia este culoarea. Culorile
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și bogăției, fără cheltuială de sânge și fonduri publice, fără precedent în istoria lumii. Se estimează că o persoană poate în acest moment, cu ajutorul mașinilor îmbunătățite pe care le utilizează, să producă de 200 de ori mai multe bunuri de bumbac decât aceeași persoană ar fi produs în 1760, la urcarea pe tron a regelui George III”. Este cel puțin straniu să constatăm astăzi că așa de mulți cercetători ai proceselor economice și sociale se consideră pionieri ai „knowledge societz and
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și artistul. Aceștia nu se servesc decât de puterea lor fizică, pe când ceștilalți se servesc mai cu seamă de inteligențele lor. Aceeași diversitate se observă încă în funcțiunile între cari se împarte fiece ramură a producțiunii. Într-o manufactură de bumbac de ex. lucrătorul torcător sau țesător nu are să desfășure aceleași facultăți ca mecanicul, contramaistrul sau directorul. Într-o armată soldatul nu are a dezvolta aceleași facultăți ca generalul etc. Într-un cuvânt, munca își are ierarhia sa firească. Funcțiunile cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întinderea și mai mare a puterii centralizatoare a negoțului, sleirea și mai mare a pământului, căderea puterii de asociație între cultivatori și o decadență repede a comunicației concentrice. Puținul ce-au mai rămas din manufactura indică trebuie să dispară, și bumbacul cată să fie din ce în ce mai siluit * de-a lua drumul de la producătorul din inima Indiei pîn' la neamul lui, adesea pîn' la copilul și nevasta lui, ocolind prin Bombay, Calcutta, 944 {EminescuOpXIV 945} {EminescuOpXIV 946} Manchester, o procedere care cere întrebuințarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a sumei de muncă care se poate întrebuința pentru înmulțirea cantității capabile de schimb. Cu cât mai multe drumuri de fier se vor construi în India cu atât mai mică va fi căutarea de muncă, cu atât mai mic prețul bumbacului... Unde nu există comunicație (Verkehr) și oamenii sânt siliți a atârna de un negoț străin nouă din zece părți ale puterilor fizice și intelectuale ale poporului se irosesc, se risipesc, și de aceea nu numai că nu se formează capital
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
transporta lucrurile, a le pune la-ndemîna oricui are trebuință. Nu realitatea funcțiunii o contest, a fost foarte util semnalată și foarte exact definită. J. B. Say..., ridicând valoarea unui product prin transportul dintr-un loc în altul. Un chintal de bumbac în Brazilia a căpătat mai multă întrebuințare și valorează mai mult într-un magazin din Europa decât într-unul din Pernamboue. ["DACĂ MAC CULLOCH NE ARATĂ... "] 2257 Dacă Mac Culloch ne arată izbânda marilor noastre posesiuni și a fermelor mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
omul e în adevăr făcut în așa chip, ci pentru că știința cere cu necesitate să fie cercetată în chipul acesta. ["MOARA E NETREBUINCIOASĂ... "] 2257 Moara e netrebuincioasă daca nu există grâul necesar care să se macine, și 314r fabrica de bumbac face sărbătoare când nu există bumbac care să se toarcă și să se țeasă. Cu cât mai puțină muncă se cere pentru a măcina grâu sau a țese bumbac cu atât mai mică e necesitatea de-a înmulți morile și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așa chip, ci pentru că știința cere cu necesitate să fie cercetată în chipul acesta. ["MOARA E NETREBUINCIOASĂ... "] 2257 Moara e netrebuincioasă daca nu există grâul necesar care să se macine, și 314r fabrica de bumbac face sărbătoare când nu există bumbac care să se toarcă și să se țeasă. Cu cât mai puțină muncă se cere pentru a măcina grâu sau a țese bumbac cu atât mai mică e necesitatea de-a înmulți morile și fabricile dacă timpul și inteligența ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
există grâul necesar care să se macine, și 314r fabrica de bumbac face sărbătoare când nu există bumbac care să se toarcă și să se țeasă. Cu cât mai puțină muncă se cere pentru a măcina grâu sau a țese bumbac cu atât mai mică e necesitatea de-a înmulți morile și fabricile dacă timpul și inteligența ce rămân disponibile nu se-ntrebuințează la dezvoltarea puterilor pământului și la înmulțirea cantității materialului brut. Daca munca economizată se-ntrebuințează în acest chip
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acesta producătorul zahărului își poate cumpăra postav de un farthing (1/4 de penny) și astfel mai mult de 9/10 a productului muncii se înghite de cătră persoane mijlocitoare, cari trăiesc din exercițiul puterilor de apropriațiune. Sărmanul hindu vinde bumbacul cu 3 1/2 pence funtul, din care guvernul ia jumătate și cămătarul cealaltă jumătate; și când, după ani de zile, se-ntorc la el în formă de materie țesută, el plătește 12, 15, 20 pence pentru funt, de 10
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
jumătate și cămătarul cealaltă jumătate; și când, după ani de zile, se-ntorc la el în formă de materie țesută, el plătește 12, 15, 20 pence pentru funt, de 10 ori de 20 de ori atâta cât a primit pentru bumbac. Ce se face toată diferența aceasta'? Cine-o înghite? Ea se absoarbe pe drumul de la câmpul pe care bumbacul se produce până la casa - 949 {EminescuOpXIV 950} tot pe acelaș câmp - în care locuiesc oamenii ce-o să-l poarte. Dar ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țesută, el plătește 12, 15, 20 pence pentru funt, de 10 ori de 20 de ori atâta cât a primit pentru bumbac. Ce se face toată diferența aceasta'? Cine-o înghite? Ea se absoarbe pe drumul de la câmpul pe care bumbacul se produce până la casa - 949 {EminescuOpXIV 950} tot pe acelaș câmp - în care locuiesc oamenii ce-o să-l poarte. Dar ce ocol a făcut? Ocolul lumii. Fermierul din Iowa își vinde grâul cu zece cenți bushelul, dar, în timpul în care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dovedesc a fi inutile pentru că cele două personaje se înfruntă „în lupte, că-s mai drepte” (29, p. 78). După o „zi de vară până-n seară”, voinicul răpune leul și-l leagă cu „curea neagră”, sau cu „zgardă albă de bumbac”, sau cu „o sfoară de mătasă,/ împletită-n cinci, în șasă” (29, pp. 71-78). Mi-l leagă cu curele și în frâne subțirele ca de-o ață răsucită în trei [șu]vițe împletită (30, p. 536). Până în acest punct al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
numai țăranul muncește, iar ceilalți trăiesc din mijlociri? Cine alt decât munca ce se 'ntrebuințează pentru producerea grâului, lînei ș. a. pe de o parte, munca pe de alta, care le dă o schimbare de formă și preface lâna în postav, bumbacul în pânză bunăoară? La noi, unde nu se operează mai nici un fel de schimbare de formă decât cea mai primitivă, aceea de-a prepara pământul pentru ca, din carbon, oxigen, azot, idrogen și alte câteva substanțe, să se producă grâne, cine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numai țăranul muncește, iar ceilalți trăiesc din mijlociri? Cine alt decât munca ce se 'ntrebuințează pentru producerea grâului, lînei ș. a. pe de o parte, munca pe de alta, care le dă o schimbare de formă și preface lâna în postav, bumbacul în pânză bunăoară? La noi, unde nu se operează mai nici un fel de schimbare de formă decât cea mai primitivă, aceea de-a prepara pământul pentru ca, din carbon, oxigen, azot, idrogen și alte câteva substanțe, să se producă grâne, cine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
membri de căpetenie ai tranzacției economice, producătorul și consumatorul, că în fine, cu cât aceste cheltuieli mijlocitoare se suprimă, cu atât folosul amânduror părților e mai mare. Nimeni în lume nu se plânge că are prea mult grâu, lână sau bumbac. Fiecine se bucură să aibă cât de mult. Daca transportul ar produce, ar trebui ca omul să se bucure cu atât mai mult cu cât productele sale vor fi transportate mai departe și mai mult. Dar tocmai contrariul e adevărat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu atât s-au sporit înlăuntru avuția publică și că numai un prisos netrebuitor se esportează. În țara agricolă se introduc însă fabricate și se esportă din ea materii brute. Aci lucrul stă cu totul altfel. Locuitorul Indiei orientale vinde bumbacul brut cu 35 bani funtul, din cari guvernul ia jumătate sub formă de bir, cămătarul altă jumătate și când, după ani de zile, același bumbac se-ntoarce în formă de materie țesută, el plătește 120, 150, 200 de bani funtul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
esportă din ea materii brute. Aci lucrul stă cu totul altfel. Locuitorul Indiei orientale vinde bumbacul brut cu 35 bani funtul, din cari guvernul ia jumătate sub formă de bir, cămătarul altă jumătate și când, după ani de zile, același bumbac se-ntoarce în formă de materie țesută, el plătește 120, 150, 200 de bani funtul, adică de 10, de 20 de ori atâta cât primise el însuși pentru același bumbac. Ce se face toată diferența aceasta și cine-o înghite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cămătarul altă jumătate și când, după ani de zile, același bumbac se-ntoarce în formă de materie țesută, el plătește 120, 150, 200 de bani funtul, adică de 10, de 20 de ori atâta cât primise el însuși pentru același bumbac. Ce se face toată diferența aceasta și cine-o înghite? Ea se absoarbe pe drumul de la locul pe care bumbacul se produce până la coliba, în același câmp, în care locuiesc cei ce au să-l poarte. Dar ce ocol a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
120, 150, 200 de bani funtul, adică de 10, de 20 de ori atâta cât primise el însuși pentru același bumbac. Ce se face toată diferența aceasta și cine-o înghite? Ea se absoarbe pe drumul de la locul pe care bumbacul se produce până la coliba, în același câmp, în care locuiesc cei ce au să-l poarte. Dar ce ocol a făcut? Din fundul Indiei la Bombay și Calcutta, de-acolo la Manchester și 'ndărăt. Ocolul lumii, pentru a ajunge de la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sau înmormântare, sau în alte sărbători tradiționale (Stahl, 2005: 78). Casele au cel puțin două încăperi (tinda și încăperea de locuit, la care se poate adăuga cămara) (Petrescu, 1985). Caracteristică interiorului tradițional este o mare varietate de țesături din lână, bumbac, cânepă, mobilier pictat, obiecte din ceramică și icoane (Capesius, 1985). Astăzi însă, acest interior tradițional mai poate fi regăsit cu greu, modernizarea schimbând fundamental, atât inventarul de obiecte utilizate în gospodărie, cât și modul de organizare a interiorului. Figura 1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
În zona Ludoșului costumul popular este de asemenea bazat pe contrastul alb-negru, sugerând acea notă de sobrietate specifică zonei de sud a Transilvaniei. La femei se purta învelitoarea pentru cap, iar de la începutul secolului trecut cârpa, ia din pânză de bumbac țesută în casă cu dungulițe roșii, ornamentată cu cromatică sobră, în negru și roșu, pieptarul din piele albă, deschis în față, poalele din pânză albă lungi până la glezne, catrința numită șurț, de culoare vineție în față și roșie în spate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
păsărilor. B. Utilizarea plaselor de protecție Plasele de protecție împiedică invadarea culturilor legumicole de către dăunători și sunt frecvent utilizate în legumicultura biologică, în special la culturile din câmp de morcov, fasole, crucifere, praz. Sunt constituite din împletituri din fire de bumbac sau polietilenă cu ochiuri de diverse mărimi, cu latura variind de la 0,5-2 mm, în funcție de mărimea insectei dăunătoare (tab. 6.2.). Avantajele utilizării plaselor de protecție: uneori este singurul mijloc de a limita atacul unui dăunător; protejează suprafața solului de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]