1,960 matches
-
instituțională a relațiilor dintre ființele umane - va fi la rândul său limitat de cadrele sale fizice. Prin urmare și relațiile, interacțiunile dintre actorii internaționali vor fi modelate de mediul în care acestea se desfășoară. Față de aceste reacții - până la urmă de bun-simț -, teoriile geopolitice introduc o afirmație nouă, în care se ascunde atât fascinația, cât și eșecul lor ultim: relațiile dintre state și, ca urmare, politica externă sunt modelate de realitățile geografice. Pasul pe care geopolitica îl face este introducerea unui determinism
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
naționale nu sunt optimiste. Astfel, s-au pierdut locuri de muncă, s-au închis, suspendat ori au intrat în insolvență sute de mii de firme, precumpănitor din categoria IMM, iar infrastructura, de autostrăzi, rămâne o „fata morgana”. Dezideratele aparțin populației, bunului-simț, dar uneori guvernul are alte priorități, probabil precis conturate, urgent a fi susținute ca, de exemplu : reducerea deficitelor bugetare; investiții pentru ieșirea țării din recesiune; factor de stabilitate și echilibru pentru cursul de schimb valutar. Rezerva record în valută a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
opunere, dar chiar incompatibil cu simțul practic. De aici contrastul și de cele mai multe ori un mutual dispreț între cele două tipuri umane: cei „cu picioarele pe pământ” și cei „cu capul în nori”. Cei „cu picioarele pe pământ” își atribuie bun-simț, simț comun și simț practic, punând între acestea semnul identității și considerându-l pe cel din urmă drept forma aplicată a celorlalte două. Ei văd în „idealiști” niște maniaci nu totdeauna inofensivi, care umblând după himere ajung în cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
tehnicieni, administratori, cultivatori, pedagogi etc. Toți au comun cu artiștii și gânditorii (dar cu cei adevărați, bineînțeles) ceea ce face superioritatea umană, adică în ultimă instanță acea rarisimă însușire fără de care nu există nici virtute, nici geniu și care se numește bunul-simț. Bunul-simț nu e numai funciarmente altceva decât simțul comun, dar îi e, în definitiv, chiar contrariul. El e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
administratori, cultivatori, pedagogi etc. Toți au comun cu artiștii și gânditorii (dar cu cei adevărați, bineînțeles) ceea ce face superioritatea umană, adică în ultimă instanță acea rarisimă însușire fără de care nu există nici virtute, nici geniu și care se numește bunul-simț. Bunul-simț nu e numai funciarmente altceva decât simțul comun, dar îi e, în definitiv, chiar contrariul. El e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
numai funciarmente altceva decât simțul comun, dar îi e, în definitiv, chiar contrariul. El e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia aplicată a bunului-simț. Nu există om superior lipsit de simț practic. Trebuie să înțelegem însă că simțul practic nu înseamnă neapărat îndemânare mecanică, nici dibăcie în afaceri, nici eficiență în achiziționarea de bunuri. Nici nu le exclude, bineînțeles. Un om superior, de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nimic și degeaba a citit À la recherche du temps perdu. FANTEZIE ȘI IMAGINAȚIE De cartea lui T. Mazilu Ipocrizia disperării am mai pomenit și desigur voi mai pomeni, fiindcă e plină de ceea ce îmi place să numesc „paradoxe ale bunului-simț”. Adică, la prima vedere, părerile lui, de cele mai multe ori, irită și contrariază, dar pe urmă, întrucât au darul de a ne face să ne gândim, vedem că are dreptate. Nu totdeauna în răspunsurile pe care și le dă sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a lui Le Corbusier: Du temps où les cathédrales étaient blanches. Ca și Antichitatea greco-latină, Evul Mediu european este o civilizație solară. Dacă e vorba de întunericul pe care Voltaire îl atribuia barbariei, ignoranței și superstiției, atunci e de elementar bun-simț să ne amintim că Evul Mediu a durat aproape un mileniu, din care într-adevăr primele trei secole au însemnat o perioadă de barbarie, numită în istorie „Vremurile Obscure”. Atunci cultura s-a ocultat, retrăgându-se din calea invaziilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
salutată ca un eveniment. Cu privire la Bietul Ioanide și la Scrinul negru, a formulat Alexandru George o serie de observații care, oricât s-ar supăra (cu intoleranță total necălinesciană) discipolii fanatici ai maestrului, sunt niște observații critice legitime și pertinente, de bun-simț și bun-gust. Aceasta nu înseamnă a-l „denigra” pe Călinescu, nici a-l „contesta” și nu știrbește nici importanța acestor cărți, nici gloria marelui lor autor. În ce privește Un om între oameni, găsesc că e astăzi nedreptățit în mod flagrant. Incomparabil
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
primi nimic, Iar dacă doar spre a vă umili, nu vă veți Înălța; Sau chiar dacă veți intra spre a implora fericirea pentru semenii voștri, nu veți fi auziți. E destul numai să intrați În acest templu nevăzut”. Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun-simț, bună creștere, bună-cuviințătc "Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun‑simț, bună creștere, bună‑cuviință" Când stai jos, nu vorbi de sus. (Când te știi „cu musca pe căciulă”, trebuie să ai cel puțin bunul-simț de a tăcea.) „Ceea ce nu interzice legea interzice
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
intrați În acest templu nevăzut”. Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun-simț, bună creștere, bună-cuviințătc "Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun‑simț, bună creștere, bună‑cuviință" Când stai jos, nu vorbi de sus. (Când te știi „cu musca pe căciulă”, trebuie să ai cel puțin bunul-simț de a tăcea.) „Ceea ce nu interzice legea interzice pudoarea.” (Seneca) Îi dai degetul, el Îți apucă mâna. (Obraznicul nu cunoaște simțul măsurii În aprecierea actelor de bunăvoință manifestate, la un moment dat, față de el: „Musafirul obraznic scoate gazda din casă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
urmă vei ajunge să nu mai percepi viața decât În nefericirile ei.” (J. Duåiä) Dacă vrei să fii ascultat, cere ce se poate. (Pretențiile exagerate sunt resimțite ca o ofensă de către cel căruia Îi sunt destinate, deoarece un minimum de bun-simț ne pretinde să nu abuzăm de bunăvoința sau de capacitățile cuiva.) Mai multă Înțelepciune găsești În fețele cele urâte, decât În cele frumoase. (Pentru că rar fețe frumoase care să nu aducă cu ele Înfumurare În societate și chiar sfidare.) Dă-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ești beat, du-te și te culcă. Când mai mulți ne atenționează că greșim Într-o anumită privință, faptul acesta trebuie să ne dea deci de gândit.) Făcând diverse ipoteze, totul devine posibil. (Pentru că o presupunere/supoziție logică sau de bun-simț deschide Întotdeauna calea unei demonstrații sau explicații cel puțin interesante, dacă nu convingătoare.) „Să știi că mintea are două părți: una supusă creșterii și descreșterii, alta care așa ceva nu cunoaște. Prima este mintea Înnăscută («Înclinație naturală», «minte instinctuală»), care-i
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie" Stânca, oricât de Înaltă ar fi, Într-o bună zi tot trece un drum peste ea. (Nu este orgoliu personal, oricât de abil ar fi În arta disimulării, care să nu fie strunit, până la urmă, de bunul-simț al realității.) „Pericolul vine mai repede atunci când este disprețuit.” (Publilius Syrus) Obrazul subțire cu cheltuială se ține. (Cel care emite pretenții cu privire la sine, dorind, de exemplu, să trăiască pe picior mare, trebuie să se obișnuiască și cu ideea unor cheltuieli
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lingușire sau chiar de slugărnicie. Un alt proverb este deosebit de plastic În acest sens: „Cinstea feței ca zăpada: dacă o dată se topește, albeața nu se mai vede”. Îndeosebi romanii cultivau acest simț al măsurii, care cere moderație, cumpătare, nedepășirea limitelor bunului-simț: „Este o măsură În toate și limite bine trasate” - Horațiu.) Poți sparge vaza, dar parfumul trandafirului rămâne. (Calomnia, de exemplu, nu distruge, ci, dimpotrivă, pune și mai mult În valoare meritele sau virtuțile celui denigrat.) „Un gând frumos e o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
frumuseții constă În a străluci prin ea Însăși”. (J.-J. Rousseau) Adevărata distincție o dă simplitatea. (Așa cum frumosul din natură nu cunoaște expresii complicate sau emfatice, la fel, frumosul din comportamentul uman este dat de atitudinile sincere și firești, proprii bunului-simț din gândirea și simțirea persoanei În cauză.) E destul să ai bun-simț, restul vine de la sine. (Când, de exemplu, dorința sau aspirația nu Îmbracă forme exagerate, ea Își găsește căi și modalități firești de realizare.) „Nu veți reuși să-i
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
distincție o dă simplitatea. (Așa cum frumosul din natură nu cunoaște expresii complicate sau emfatice, la fel, frumosul din comportamentul uman este dat de atitudinile sincere și firești, proprii bunului-simț din gândirea și simțirea persoanei În cauză.) E destul să ai bun-simț, restul vine de la sine. (Când, de exemplu, dorința sau aspirația nu Îmbracă forme exagerate, ea Își găsește căi și modalități firești de realizare.) „Nu veți reuși să-i faceți pe oameni mai Înțelepți nici cu cele mai frumoase discursuri;dar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
persistăm În ele.) Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă. (Compromisul este impus uneori de situații critice de viață, dar nu trebuie să se transforme Într-o manieră obișnuită de răspuns comportamental. Cine nu admite compromisul? Vanitoșii a căror Încăpățânare sfidează bunul-simț al realității și astfel Își creează tot felul de Încurcături.) „Când te aperi, este mai bine să-l crezi pe dușman mai puternic decât pare.” (W. Shakespeare) Măsoară de zece ori, taie o dată. (Tocmai acesta este și rostul anticipării, al
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
acordăm, deoarece s-a observat că: „Cel căruia Îi permitem mai mult decât i se cuvine vrea mai mult decât i se permite”.) Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala. (Este un Îndemn la discreție, de fapt la bunul-simț ce caracterizează doar nivelurile Înalte ale personalității. Cei care nu-l probează Își atrag, desigur, multe necazuri, Își creează singuri probleme: „Dacă faci ce nu trebuie, va trebuie să auzi ce nu vrei”.) Fii atent cum legi, ca să poți dezlega
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
căi sau mijloace de Înavuțire sunt binevenite.) Banul e ciocoi de uși multe. (Acest sens metaforic s-a constituit În timp, o dată cu observarea faptului că banul nu cunoaște opreliști de nici un fel; trecând peste orice, chiar și peste conștiință și bun-simț, el pune În mișcare săvârșirea a tot felul de ilegalități: furturi, tâlhării, asasinate și chiar războaie. Prin faptul că banul determină aproape totul se mai spune despre el, pe drept cuvânt, că: „Este o mică roată ce-nvârtește lumea toată
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Picătura mică sfărâmă piatra tare”.) Laptele până nu-l bați, smântână nu poți să scoți. (Orice succes cere tenacitate, străduință: „Dacă nu te apleci până la pământ, nu poți culege ciupercile”.) Răbdarea are și ea marginile ei. (Când supralicităm, de exemplu, bunul-simț al cuiva de a ne asculta, avem toate șansele să constatăm, la un moment dat, că suntem auziți, dar nu ascultați, așa cum putem fi priviți, dar nu văzuți.) Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgiretc "Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mult sau mai puțin naturale, de detensionare: „Scârba de seară s-o lași pe dimineață”; „Cine plânge pentru toată lumea orbește”; „Cine are minte multă tace și-ascultă”.) Tact, maniere, diplomațietc " Tact, maniere, diplomație" Nu pomeni de funie În casa spânzuratului. (Bunul-simț ne cere să nu sporim suferințele celui aflat În nenorocire, vorbind, de exemplu, de posibilitățile care ar fi putut exista de a preîntâmpina cauzele care au produs acea nenorocire.) Gura câinelui care latră o Închizi cu un os. (Pornind de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Prin mâinile unor asemenea făpturi vorbește Dumnezeu și dindărătul ochilor acestora El surâde pământului.” (K. Gibran) Lucrul la timp dăruit prețuiește Îndoit. (Dimpotrivă: „A da târziu e totuna cu a refuza”.) Manierele fac omul. Stilul e omul. (Buffon) (Politețea, amabilitatea, bunul-simț sunt, fără Îndoială, atitudini care ne definesc În relațiile cu ceilalți din jur: „Diplomat este acela care-și amintește de ziua de naștere a unei femei și uită vârsta ei”.) „Politețea face ca omul să apară În exterior așa cum ar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
specializat În observarea mai ales a aspectelor urâte ale existenței? Nu este, desigur, robie mai puternică decât o gândire Înlănțuită În propriile resentimente sau prejudecăți. Μ Este mai ușor să recurgi În relațiile cu oamenii la autoritarism, decât la măsură: bunul-simț provine, de fapt, dintr-un accentuat simț al măsurii pe care-l are persoana În cauză. Μ Poetul, ca și filosoful, spiritualizează materia, dar o face În ritmuri lirice. Μ Fiecare vârstă a omului Își are reușitele și amărăciunile ei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
proprie de Înțelegere. Μ Recunoașterea meritelor altuia este o dovadă autentică de noblețe sufletească; orgoliosul, dimpotrivă, sacrifică meritele altora pentru a se pune cât mai mult În valoare pe sine. Μ Unii oameni invidioși mai păstrează totuși o brumă de bun-simț: atunci când invidia n-o exprimă fățiș, păstrând-o În sufletul lor, ca pe o taină. Μ Oamenii se diferențiază Între ei chiar și atunci când acordă laude (de exemplu, unii laudă cu admirație, alții cu strângere de inimă; unii laudă din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]