KorAP: Find »[drukola/base=burghez & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...104 >

2,586 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

care ne Întind cu timiditate sau cu Îndrăzneală o foaie Înnegrită de slove - n-au citit. Mai mult Încă, ei se arată neplăcut surprinși când li se spune că trebuie să citească. Ei par a considera cultura drept o reminescență burgheză, de care poezia de astăzi se poate lipsi. Am văzut poeți Începători, studenți și elevi care nu cunosc pe marii noștri clasici și mai puțin Încă, pe poeții contemporani. Întrebați din ce poeți citesc, răspund aproape unanim: Victor Tulbure sau

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
câtorva tineri care ne trimiteau cu candoare poeme plagiate, modificate doar ici colo. Aceasta este cea mai mare primejdie care amenință tânăra noastră poezie: lipsa de originalitate - și care duce la un formalism tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze. La bază stă, bineînțeles, o confuzie: poeții vor să creeze o poezie cât mai agitatorică și cad În lozincă, tocmai pentru că nu și-au Însușit o concepție justă, nici asupra realității de astăzi și nici asupra legilor poeziei. Ei uită

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
nu se Întâmplă așa; conduși de Scânteia, contraopinenții sunt atât de mulți și atât de puternici Încât nu numai că se infirmă argumentația aceluia, dar se demonstrează că, dimpotrivă, lipsă de calitate, opacitate, manierism, ba chiar și mai rău: „rămășițe burgheze”, există, dar nu În spațiul nuvelei, ci În acela al criticii literare și În primul rând În cazul unor așa-Închipuiți specialiști ai ei În frunte cu neinspiratul combatant. Cu mențiunea că acest final neașteptații vom detalia În capitolul destinat

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
trăiască intens În conștiința maselor cititoare, de a face din ea o mândrie națională. Ea nu trebuie judecată cu un ruginit iatagan de fabricație apuseană, ci slujită și apărată de toate mofturile, de toate infiltrările, de toate formulele și sloganurile burgheze, cosmopolite, cu spada grea, dreaptă, neșovăielnică, a luptei de clasă”. Reproducerea integrală sau aproape integrală a unor documente nu este Întâmplătoare. Ar fi trebuit să aplic mai des procedeul, căci În contextul multor urechi surde de azi, mai eficientă decât

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În presa noastră În special asupra studiului lui Sorin Toma Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei În care analizându-se În spirit marxist-leninist opera lui Tudor Arghezi se demască poziția reacționară a poeziei sale, trăgându-se concluzii valabile pentru decadența artei burgheze În general. (Ă). Dar printre cronicarii literari ai ziarelor și revistelor noastre, rămășițele vechilor concepții burgheze sunt Încă puternice. (Ă). Însăși raportul tov. Ion Vitner, alcătuit pe o bogată documentare, Încercând să cuprindă problemele actuale ale criticii literare, a oglindit

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
care analizându-se În spirit marxist-leninist opera lui Tudor Arghezi se demască poziția reacționară a poeziei sale, trăgându-se concluzii valabile pentru decadența artei burgheze În general. (Ă). Dar printre cronicarii literari ai ziarelor și revistelor noastre, rămășițele vechilor concepții burgheze sunt Încă puternice. (Ă). Însăși raportul tov. Ion Vitner, alcătuit pe o bogată documentare, Încercând să cuprindă problemele actuale ale criticii literare, a oglindit unele din slăbiciunile acesteia. Lipsit de combativitate de clasă, raportul părea alcătuit de un spectator al

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
asupra ei, aducând doar critică formală acestui articol, care, chiar dacă a fost scris cu bune intenții, reprezintă cea mai primejdioasă manifestare a ideologiei dușmane În critica noastră. Prin faptul că tov. Crohmălniceanu nu a luptat să se debaraseze de concepțiile burgheze asupra literaturii și artei, atitudinea acestui articol este În mod obiectiv o atitudine dușmănoasă. (Ă). Din discuțiile la raport au mai reeșit și alte manifestări cosmopolite În critica noastră, manifestări care dacă nu Îmbracă forme obiectiv dușmănoase ca În articolul

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de a organiza o susținută campanie de popularizare a acestei cărți care conține În paginile ei un episod pentru lupta de colectivizare a țărănimii sovietice? Dar recenzenții noștri sunt atât de puternic dominați de spiritul Îngust de castă al criticii burgheze, Încât nu se gândesc să lege activitatea lor literară de marile probleme care frământă massele, să fie citiți de masse. (Ă). Mai persistă Însă vechea mentalitate de castă Închisă a criticilor burghezi, a așazișilor „specialiști”, a căror „erudiție” stă În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
care burghezia a ținut deopotrivă pe criticii literari și pe scriitori, rupți de masse, educați În disprețul față de massă, În disprețul și neîncredere a forțelor creatoare a maselor, În atitudinea nedemnă de ploconire față de Apus, de servilism față de cultura decadentă burgheză”. Contemporanul răspunde criticii Scânteii, În proximul număr, printr-o autocritică extinsă pe două pagini de revistă, sub semnătura lui Ion VITNER 69. Redăm o mică parte a acestui răspuns: „Critica literară ar trebui să joace rolul mobilizator al conștiințelor celor

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
se lasă de foarte multe ori antrenată pe drumuri greșite sau chiar În atitudini dușmănoase, dovedind astfel că În acest domeniu pozițiile dușmanilor clasei muncitoare sunt Încă existente. (Ă). Pentru a da un exemplu concret de modul În care ideologia burgheză se poate strecura În cultura noastră și În critica literară, amintim de studiul Pentru calitate În nuvelistica noastră, semnat de Ovid S. Crohmălniceanu și publicat În numerele 140 și 141 din Contemporanul. Ov. S. Crohmălniceanu a pornit la analiza nuvelisticii

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
după cum foarte bine se vede, nu cu instrumente de apreciere aparținând ideologiei clasei muncitoare, ci cu un iatagan sortit să taie tocmai ceea ce clasa muncitoare apără și caută să dezvolte. (Ă). Atingând problema calității de pe o astfel de poziție tipic burgheză, era firesc ca autorul studiului să alunece pe o pantă dușmănoasă literaturii noi, care se făurește astăzi În țara noastră. Astfel se explică faptul că autorul studiului desființează 95 la sută din tinerii noștri scriitori și din nuvelele apărute În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
gravă În loc de a-l vedea așa cum just arată Scânteia, ca «cea mai primejdioasă manifestare a ideologiei dușmane În critica noastră». (Ă). Articolele publicate În Contemporanul sunt un exemplu concret al modului cum se leagă Între ele manifestările dușmănoase ale ideologiei burgheze, cum pot săpa, din rădăcini, bunele intenții ale celui care scrie. Adoptând această atitudine dușmănoasă și inchizitorială față de literatura nouă, Ovid S. Crohmălniceanu și implicit cel ce scrie aceste rânduri, ca și colectivul redacțional al revistei noastre, au cumulat o

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Crohmălniceanu, În care autorul flagela nuvelistica nouă, o declara lipsită de calitate artistică și era dispus să accepte existența talentului doar la 5 la sută dintre scriitori (...). În spatele acestei griji excesive pentru „calitate”, se ridică rânjind adevărata față a ideologiei burgheze, grimasa hâdă a cosmopolitismului dușman Înverșunat al progresului, al socialismului. Concluziile articolului citat mai sus parcă Îndemnau pe scriitorii tineri să se lase de gândul de a scrie, de a căuta să zugrăvească În imagini literare minunatele realizări ale poporului

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Într-una din cele mai frământate epoci ale Patriei noastre, În anul 1947, când lupta dintre clasa muncitoare și reacțiune devenise de o mare intensitate. (Ă). O parte a intelectualității mai păstra Încă pe ochi vălul opac cu care cultura burgheză o legase. (Ă). Lucrul acesta se Întâmplă și cu Petru Dumitriu În momentul În care apărea Euridice. Tumultului luptei din jurul său scriitorul Îi răspunde cu o carte În care, cu ajutorul motivelor mitologice transfigurate de o imaginație Înclinată către fantastic așternea

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Învățăturii Partidului clasei muncitoare. Acolo unde a știut să aplice În mod creator această Învățătură la faptele și oamenii pe care i-a observat, reușita artistică a fost vizibilă. Acolo unde s-au introdus În viziunea scriitorului rămășițe ale ideologiei burgheze, arta scriitorului s-a resimțit puternic (Ă). Bijuterii de familie va rămâne una din operele de seamă ale literaturii noastre prin critica incisivă pe care scriitorul o face boierimii românești. (Ă). Petru Dumitriu a trasat un portret de o mare

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
deși suntem În anul 1949, insuficient asumat, deși era preluat și Învățat din sursele cele mai autorizate, cum aflăm din kilometrica demonstrație Lenin și critica literară de OVID S. CROHMĂLNICEANU 80: „Lenin spulberă cețurile În care se Învăluie pretinsa imparțialitate burgheză. El demonstrează că tocmai datorită refuzului ei de a-și recunoaște apartenența de clasă, ideologia burgheză nu poate avea conciziune, nu poate preciza raportul de forțe ideologice În cuprinsul operei literare. (Ă). Lenin reușește să spună lucrurilor pe nume, să

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
autorizate, cum aflăm din kilometrica demonstrație Lenin și critica literară de OVID S. CROHMĂLNICEANU 80: „Lenin spulberă cețurile În care se Învăluie pretinsa imparțialitate burgheză. El demonstrează că tocmai datorită refuzului ei de a-și recunoaște apartenența de clasă, ideologia burgheză nu poate avea conciziune, nu poate preciza raportul de forțe ideologice În cuprinsul operei literare. (Ă). Lenin reușește să spună lucrurilor pe nume, să pătrundă În intimitatea operei literare, a concepției ei. (Ă). Dar a avea o poziție hotărâtă de

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Îndruma și critica literară, fiecare Învață pe fiecare și toți rămân repetenți, cam aceasta este concluzia privind comportamentul cel mai răspândit În publicistica vremii; iată-l, de pildă, pe Geo ȘERBAN 83, reabilitând recenzia, specie analitică Îndelung „oprimată” de critica burgheză; reactualizarea era necesară tot din motive de accesibilitate și educare a „masselor”; se dau, În același timp, sfaturi cronicarilor din provincie sau celor din presa cotidiană: „Nu poate fi vorba de a pune bariere definitive Între recenzie și cronică literară

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
veșnic În inferioritate față de cronica literară propriu zisă cade, fiindcă noi Înțelegem ca și recenzia să țintească, pe cât mai mult, către valorificarea critică riguroasă, științifică. Este bine știut că acest lucru nu a fost posibil până nu demult. Critica literară burgheză spijinindu-se pe principiile unei estetici metafizice idealiste, nu putea furniza nici un fel de teorii precise pentru analiză. Cronica literară Însăși nu se compunea decât dintr-o Însăilare eclectică de impresii, desigur cu pretenții de principialitate. (Ă). Teoria revoluționară pe care

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
fișele despre realism, dl. Ion Vitner opunea relațiile: sociale pe care realismul le reflectă, caracterului individualist al conștiinței romantice, preocupată de propria ei dramă. Acordă deci romantismului, spiritul individualist drept principală trăsătură de diferențiere. În eseul asupra fenomenului decăderii literaturii burgheze, suntem puși În gardă că nu individualismul formează nota generală a romanticilor. (Ă). Împotriva acestei tendințe l-am pus În gardă pe dl. Ion Vitner. Fiindcă și În prețioasele și cuprinzătoarele cuvinte pe care le spune despre simbolism, acceptă analogia

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
numai structura cursului aceluia ci și tendințe ferme În „opera științifică”, de reinterpretare a moștenirii literare: „Istoria pentru istorie, cercetarea fenomenului literar pornită dintr-o puternică și dezinteresată dragoste pentru literatură, s-au dovedit a fi flori de stil tipic burgheze, ascunzând intenția limpede de denaturare a istoriei literaturii noastre, de interpretare a ei dintr-un punct de vedere reacționar. Fără a intra Într-o amănunțită critică de izvoare, vom arăta În ce fel istoria de până astăzi a literaturii noastre

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Ce a fost junimismul cu adevărat vom arăta În mod amănunțit În cadrul cursului universitar din acest an. Noi ne vom limita acum În a spune că junimismul a fost expresia unui conservatorism modificat - În aspectele lui formale - de influența gândirii burgheze, adică rezultatul Împletirii concepției dominante despre viață a marii boierimi cu aceea a burgheziei. (Ă). Istoricii literari nu puteau nega că junimismul a Întâmpinat Împotriviri, că au existat manifestări care au respins teoriile literare și artistice promovate de junimism prin

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
puternică, Înnoitoare. Constantin Mille și Anton Bacalbașa publică poezii antireligioase. Const. Buzdugan traduce Internaționala și scrie el Însuși poeme revoluționare, În care Îndeamnă proletariatul la lupta Împotriva oprimării (Ă). Traian Demetrescu, Mille, Gheorghe din Moldova, satirizează ipocrita morală a familiei burgheze și glorifică suferințele prostituatei, luată În această epocă drept simbol al demnității umane călcată În picioare de o societate bazată pe inechitate socială, pe exploatare. (Ă). Această agitație culturală, respectul mărturisit pentru prima dată sub forma aceasta, pentru munca intelectuală

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
răbufnește cu multă putere În articolul (Ă). Calitatea În nuvelistica noastră din Contemporanul, al lui Ov.S. Crohmălniceanu (Ă). Din această concepție estetizantă, idealistă În fond, decurg greșelile tov. Crohmălniceanu. A privi astfel lucrurile Înseamnă a te găsi pe poziția esteticii burgheze Împotriva realismului socialist. (Ă). Cu sau fără intenția celui care scrie odată cu batjocorirea unor nuvele, În care se oglindește clădirea socialismului În România noastră se strecoară disprețul chiar Împotriva realității zugrăvite, se Încearcă iar a se sădi iarba otrăvită a

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Ă). Abia acum opera lui Eminescu devine Într-adevăr opera lui Eminescu, adică o operă străbătută de dragoste pentru viață și pentru oameni, o acerbă critică la adresa inegalității sociale și nu un «produs tardiv al romantismului german», așa cum pretindea critica burgheză. Abia acum opera lui Caragiale a redevenit opera lui Caragiale - adică de la un capăt la celălalt, o incisivă satiră a burghezo-moșierimii și nu opera unui «mizantrop», «pamfletar prin vocație», cum Îl vroiau esteții burgheziei sau a unui «străin de neam

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]