3,155 matches
-
mormântul lui Avram Iancu și cea secundară la vest, cu o alee orientată vest-est, care duce la gorunul lui Horea. Pe alee, lângă intrarea de la nord se află o serie de plăci omagiale. În exteriorul complexului, la șosea, se află bustul lui Avram Iancu, executat de Ioan Medruț. Inițial, pe locul actualei biserici se afla o biserică de lemn, în stilul bisericilor de lemn din zonă. În curtea bisericii se afla un gorun, sub care Horea discuta cu moții despre problemele
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Camber n. Florea 1909-1967"”, ultima fiind văduva lui George Camber. Monumentul lui Avram Iancu, operă a sculptorului Ioan Medruț, a fost inaugurat la 16 septembrie 2006. Este situat în exteriorul cimitirului, spre nord-vest, la șosea, și este format dintr-un bust de bronz pe un soclu de travertin așezat pe un platou octogonal cu doua trepte. Este Gorunul sub care Horea a chemat la luptă în 1784 țăranii din zonă. Este considerat că ar avea circa 400 de ani. Datorită vechimii
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
desființată și a fost înglobata parohiei Sân Marco. Fațadă să masivă în stil baroc, datând din 1668, domină campo-ul cu același nume. Ea este lucrarea lui Alessandro Tremignon și a fost finanțată prin testamentul patricianului venețian Vincenzo Fini, al cărui bust apare deasupra intrării principale. În interior există picturi și sculpturi din secolele XVII și XVIII. Printre picturi se pot admira "Spălarea picioarelor" de Tintoretto și "Cină cea de Taină", atribuită lui Palmă cel Tânăr. Altarul monumental este, de asemenea, un
Biserica Sfântul Moise din Veneția () [Corola-website/Science/333508_a_334837]
-
Landului Renania-Palatinat din Mainz", având numărul de inventar S 146). Acest monument a fost descoperit în 1848, la Mainz-Weisenau. Ținând în mâna o pungă rontunjoară, "Blussus" tronează alături de soția sa, o matroană importantă, plină de bijuterii; în spate, se vede bustul fiului lor, "Primus". Pe reversul stelei, o barcă încărcată navighează pe Rin. Blussus, fiul lui "Atusirus", gal, după nume, a debutat ca simplu marinar, dar a devenit patron; după cum se vede, a făcut avere. A murit la vârsta de șaptezeci și cinci
Mogontiacum () [Corola-website/Science/322977_a_324306]
-
deschiderea centrală fiind mobilă și putându-se ridica pentru a lăsa sub pod o înălțime liberă de 24 m. Alte importante obiective turistice: Muzeul luptei pentru Independența poporului român cu exponate din cele mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentată de busturile unor luptători pentru independență, Foișorul din Parcul Alei unde cântă vara Fanfara Militară, Turnul ceasornicului înalt de 22 metri, construit în anul 1734, în vremea când Giurgiu era raia turcească, ce servea ca foișor de foc și post de observație
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
La Tudorică Dorobanțu’”. Statuia lui Mircea cel Bătrân, din bronz, realizată de sculptorul bucureștean Oscar Han, a fost ridicată în anul 1968. Inscripția de pe soclu amintește de “cel care a refăcut și întărit cetatea Turnu drept pavăză în fața înaintării otomane”. Bustul Generalului David Praporgescu a fost ridicat pentru cinstirea generalului David Praporgescu, fiu de țărani, născut în Turnu Măgurele, căzut pe front în primul război mondial, în luptele de pe Olt, în zona crestelor Carpaților, la 30 septembrie 1916. Bustul este realizat
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
înaintării otomane”. Bustul Generalului David Praporgescu a fost ridicat pentru cinstirea generalului David Praporgescu, fiu de țărani, născut în Turnu Măgurele, căzut pe front în primul război mondial, în luptele de pe Olt, în zona crestelor Carpaților, la 30 septembrie 1916. Bustul este realizat de sculptorul Gheorghe Iliescu-Călinesti.
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
Kandinsky și Alexei von Jawlensky și ia contact cu echipa de creație a revistei germane ""Jugend"". Din Germania pleacă la Paris, unde lucrează în atelierele lui Henri Matisse și Antoine Bourdelle (1910-1914). În 1919 participă la Salonul Independenților cu un bust. Face cunoștință cu Constantin Brâncuși, care îi devine ghid în lumea sculpturii moderne. Amprenta personalității artistice a Miliței Petrașcu poartă urme ușor sesizabile ale măestriei lui Brâncuși, reprezentând pentru ea un câmp magnetic în care a gravitat toată viața. În
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
anul 1933 participă la Expoziția mondială de artă futuristă de la Roma și la treia expoziție a ""Contimporanului"" în Sala "Mozart". În anii următori expune în Germania, Italia, Austria, Anglia și Franța. Expune și în diverse saloane basarabene, realizând în 1938 bustul lui Zamfir Arbore, care a fost expus la Chișinău, dar care după 1940 a dispărut. Sculptura Miliței Petrașcu reprezintă, în primul rând, un act de rezistență în fața distrucției imaginii. Demersul său păstrează ambițiile instantaneului și rigorile compoziției clasice, întâlnite deopotrivă
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
Artista nu caută în chipul celui portretizat o dominanță expresivă, ci reconstituie, în ansamblul detaliilor, atributele unei personalități. Portretul actriței Elvira Godeanu, goală până la brâu, este naturalist și discret hieratic în același timp, preluând îndrăzneț și neconvențional tipologia clasică a bustului fără brațe. Portretul în marmoră al unei alte actrițe cunoscute, Agepsina Macri, soția lui Victor Eftimiu, expus la Salonul Oficial din 1934, încalcă de asemenea uzanțele timpului, în care nu era permis ca portretul unei persoane clar individualizate, bine cunoscute
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
colțuri, veghează patru femei în costum național, ținând în mâini câte o cunună de lauri. "Fântâna Miorița", din București, inaugurată în 1936, are părțile laterale decorate cu un mozaic în alb-negru, realizat de Milița Pătrașcu, cu scene din balada Miorița. "Bustul lui Alexandru Odobescu", amplasat în Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București, inaugurat în 1943. Militza Pătrașcu a realizat și bustul de bronz de pe mormântul marii actrițe Maria Filotti, de la cimitirul Bellu din București, bust care fost furat de autori
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
1936, are părțile laterale decorate cu un mozaic în alb-negru, realizat de Milița Pătrașcu, cu scene din balada Miorița. "Bustul lui Alexandru Odobescu", amplasat în Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București, inaugurat în 1943. Militza Pătrașcu a realizat și bustul de bronz de pe mormântul marii actrițe Maria Filotti, de la cimitirul Bellu din București, bust care fost furat de autori necunoscuți. Tot de mâna ei a fost plămădit bustul lui Constantin I. Nottara. Sculpturi ale sale sunt expuse și la Muzeul
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
cu scene din balada Miorița. "Bustul lui Alexandru Odobescu", amplasat în Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București, inaugurat în 1943. Militza Pătrașcu a realizat și bustul de bronz de pe mormântul marii actrițe Maria Filotti, de la cimitirul Bellu din București, bust care fost furat de autori necunoscuți. Tot de mâna ei a fost plămădit bustul lui Constantin I. Nottara. Sculpturi ale sale sunt expuse și la Muzeul Zambaccian din București, la Muzeul de Artă din Tulcea La Muzeul Literaturii Române din
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
Parcul Cișmigiu din București, inaugurat în 1943. Militza Pătrașcu a realizat și bustul de bronz de pe mormântul marii actrițe Maria Filotti, de la cimitirul Bellu din București, bust care fost furat de autori necunoscuți. Tot de mâna ei a fost plămădit bustul lui Constantin I. Nottara. Sculpturi ale sale sunt expuse și la Muzeul Zambaccian din București, la Muzeul de Artă din Tulcea La Muzeul Literaturii Române din București, Milița Pătrașcu este prezentă cu trei busturi: Octavian Goga, Mihail Sadoveanu și Tudor
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
de mâna ei a fost plămădit bustul lui Constantin I. Nottara. Sculpturi ale sale sunt expuse și la Muzeul Zambaccian din București, la Muzeul de Artă din Tulcea La Muzeul Literaturii Române din București, Milița Pătrașcu este prezentă cu trei busturi: Octavian Goga, Mihail Sadoveanu și Tudor Vianu. În data de 25 aprilie 2001, în Piața Dorobanți din București s-a inaugurat parcul Constantin Brâncuși. Pe locul unde altădată se afla statuia Statuia Lupoaicei din București, a fost amplasat un bust
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
busturi: Octavian Goga, Mihail Sadoveanu și Tudor Vianu. În data de 25 aprilie 2001, în Piața Dorobanți din București s-a inaugurat parcul Constantin Brâncuși. Pe locul unde altădată se afla statuia Statuia Lupoaicei din București, a fost amplasat un bust al lui Brâncuși, realizat de Milița Pătrașcu. Lucrarea de artă plastică (bronz) “Portret Constantin Barncusi” de Milița Pătrașcu este o donație a Fundației Franco-Române International către municipiul București. Printr-o hotărâre din 2002, Ministerul Culturii și Cultelor a alocat fonduri
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
Milița Pătrașcu. Lucrarea de artă plastică (bronz) “Portret Constantin Barncusi” de Milița Pătrașcu este o donație a Fundației Franco-Române International către municipiul București. Printr-o hotărâre din 2002, Ministerul Culturii și Cultelor a alocat fonduri pentru realizarea unei copii a bustului "Chip de fată" de Militza Pătrașcu, spre a fi donată domnului Gilbert Money Câmpeanu, deținătorul arhivei originale Nicolae Titulescu. Milița Petrașcu și soțul ei, Emil Petrașcu (1890 - 1967), fost profesor la Academia Militară, au fost urmăriți de Securitate. Emil Petrașcu
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
o evite o viață întreagă va deveni realitate. El a murit din cauze naturale, la vila lui din Sezimovo Usti (Cehoslovacia) pe 3 septembrie 1948. A fost înmormântat în grădina vilei sale, iar pe mormânt i s-a amplasat un bust. Soția lui (care a trăit până la 2 decembrie 1974) este înmormântată alături de el. În 1934 H.G. Wells a scris romanul "The Shape of Things to Come", o predicție despre cel de-al Doilea Război Mondial. În opera lui Wells războiul
Edvard Beneš () [Corola-website/Science/302901_a_304230]
-
Maicii Domnului” (zidită în 1808) de la Voetin este clasificată ca monument de arhitectură. Ansamblul memorial și de arhitectură Sihleanu-Grădișteanu-Ghica din satul Sihlea, datând din secolul al XIX-lea, cuprinde castelul Sihleanu-Grădișteanu-Ghica (1830), biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1860-1866) și bustul poetului Alexandru Sihleanu (1914); ansamblul este clasificat ca monument memorial sau funerar. Un al cincilea monument, tot din categoria monumentelor memoriale sau funerare, este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, monument ridicat în 1937 și aflat în curtea școlii generale
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
îmbina armonios cu pictura, într-un mod artistic impresionant. Icoana Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este una din cele mai vechi icoane din zona Maramureșului istoric. Icoane pe sticlă: mai multe icoane pe sticlă constituie valori de patrimoniu ale bisericii, reprezentând busturi de sfinți, între care se remarcă icoana Sfântului Nicolae, realizată pe sticlă lucrată manual. 1. Antologhion - Râmnic, 1745; 2. Apostol - fără titlu; 3. Ceaslov - fără titlu; 4. Catavasier - Blaj, 1762; 5. Chiriacodromion - Bălgrad, 1699; 6. Evanghelie - „cumpărată în 1743, nov.
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
planificat, "Tehnica prozei" a fost schimbat în ultimul moment în "Cauzele prostiei omenești". Brâncuși a locuit în oraș în vara lui 1914, după ce Eliza Seceleanu, văduva unui tânăr boier local, l-a angajat să-i realizeze două sculpturi: "Rugăciune" și bustul lui Petre Stănescu, răposatul ei soț. După ce a realizat cele două sculpturi la Paris, Brâncuși le-a adus în Buzău și a locuit acolo timp de câteva luni cât a lucrat la pregătirea soclurilor acestora. Ambele sculpturi au decorat mormântul
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei artistul a gravat efigia din profil a condotierului Piccinino, în formă de bust spre stânga, purtând pe cap o beretă mare. Putem citi inscripția în latină (în română: „Niccolò Piccinino Visconti, mare căpitan și nou Marte”). Pe "reversul" medaliei, în centru, putem vedea un grifon spre stânga purtând inscripția („Perugia”), pe zgardă, în timp ce
Medalia lui Niccolò Piccinino () [Corola-website/Science/327524_a_328853]
-
icoana Învierii în poziția centrală. Deasupra acesuia este un registru pe care sunt reprezentați Sf. Apostoli, în picioare, iar la mijloc se află icoana Maicii Domnului Orantă. În registrul următor se află un șir de icoane cu Sf. Prooroci, reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi. Partea superioară a iconostasului este formată din molene și crucea cu Iisus răstignit. Icoanele sunt pictate în
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
județul Suceava). Acesta este singurul monument din România care omagiază personalitatea patriotului bucovinean, fost deputat în Dieta Bucovinei și președinte al Consiliului Național al Bucovinei (care a votat la 15/28 noiembrie 1918 Unirea Bucovinei cu România). Inițiativa ridicării acestui bust a aparținut profesorului Mihai Pânzaru și avocatului Emil Ianuș. În anul 2008, cei doi i-au propus primarului Aurel Olărean realizarea acestui bust. Primarul a cerut consimțământul participanților la o manifestare cu public numeros, aceștia declarându-se de acord. Ca
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
al Bucovinei (care a votat la 15/28 noiembrie 1918 Unirea Bucovinei cu România). Inițiativa ridicării acestui bust a aparținut profesorului Mihai Pânzaru și avocatului Emil Ianuș. În anul 2008, cei doi i-au propus primarului Aurel Olărean realizarea acestui bust. Primarul a cerut consimțământul participanților la o manifestare cu public numeros, aceștia declarându-se de acord. Ca urmare, primarul Olărean a inițiat un proiect de hotărâre care a fost dezbătut și votat de Consiliul Local Rădăuți. Bustul a fost realizat
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]