3,179 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > UN COLȚIȘOR DE RAI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1687 din 14 august 2015 Toate Articolele Autorului În cupele albite, trei crini adună mirul Când cerul își desface în taină patrafirul, Iar busuiocul verde se-aprinde la icoană Prin jertfa Ta supremă se vindecă o rană! Un orb prinde Lumina în inimă și plânge Pe cruce vede Cristul și lacrima-i de sânge, O Maică îndurerată jelește lumea toată Prin ruga ei aprinsă
UN COLŢIŞOR DE RAI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373242_a_374571]
-
ceapă vrei s-aduc din grădină?”... Și mânca, fiindcă îi era foame și n-avea ce să se facă. În sat, în afara serilor când primea vizitele lui Bebe, era nevoită să se retragă în camera cu miros de țară , de busuioc și rozmarin, culese pe rouă chiar de ea. Se așeza sub un macat, în patul cu salteaua umplută cu paie, și citea până adormea cu cartea în mâini. Cu Bebe, a avut multe lucruri interesante de discutat, și-au făcut
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
dorinți ale iubirii. Violeta i-a întins mâna în care ținea fructul ispitei, așa cum se cuvenea din partea unei doamne, gest la care, fără prejudecăți, el i-o cuprinse și o sărută prelung, inspirând plăcutul miros de măr copt și de busuioc. După o clipă de tăcere, în liniștea văii, se oglindiră unul în ochii celuilalt și, cu respirația întretăiată, el o cuprinse în brațe și fără nici o restricție, Violeta îi oferi, ținând de-acum ochii închiși, purpura fierbinte a buzelor ei
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
au evidențiat specificul relațiilor de prietenie dintre țările participante și, în mod deosebit, dintre localitățile și zonele înfrățite. În continuare a avut loc un spectacol folcloric la care au participat formații artistice din Republica Moldova: “Pruteanca” - raionul Leova, “La Izvor” și “Busuioc moldovenesc” - raionul Cimișlia, “Mărunțica” - raionul Basarabeasca, “Pe-un picior de plai” - raionul Hîncești, “Codrenii” - raionul Călărași, “Mugurel” - Cernăuți, Ucraina, “Perinița” - Consiliul Județean Prahova, “Floare de Cireș”, - Bănești, județul Prahova. A doua zi s-a desfășurat Parada portului popular, care s-
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
și ciubote. În ansamblu se află și solista Claudia Postu, cu un repertoriu de cântece vechi: “Trece neica șuierând”, “ Toarnă în pahare”, “Bate calul”, “Aseară la poarta mea”. Județul Cimișlia a evoluat în festival cu două ansambluri: “La izvor” și “Busuioc moldovenesc”. Ansamblul de dansuri populare “La izvor” este coordonat de Ștefan Golovatei, a fost înființat în 1995, are 20 de membri, bărbați și femei între 16-40 de ani. Are în repertoriu dansuri: “Sărbătoreasca”, “Coșer”, “Hangul”; din zona de nord a
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
de la Cimișlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa, a fost înființat în 1995, este compus din 20 de membri, dintre care unii au vârste între 7-9 ani și alții până la 50 ani. Au un repertoriu autentic folcloric, tradiții și
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
I lai la Veselie și mult dor Le cântăm oamenilor I la I la la// Frunză verde trei alune Dragă mi-I cântecul pe lume. Dragă mi-I să cant, să joc Cu tot neamu la un loc.// Frunză verde busuioc, Drag mi-I cântecul și joc! Dar mai drag în satul meu Să cânt la mine mereu! Cântece folclorice pentru copii Cântec de joc cu copilul Horai țâca ș-un țâcoi Ș-un țâcoi ș-un țâcoieș Să crești mare
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
comunei și anunța poruncile stăpânirii, hotărârile primarului privind prestațiile comunale și câte și mai câte. În zilele de sărbători și mai ales în duminicile, când nu mergeau la hore, aici se adunau femeile tinere și bătrâne, frumos primenite și cu busuioc la ureche, pentru a-și spune păsurile și bârfele despre altele, iar noi, copiii, asistând cu „gurile căscate”, auzeam și ceea ce n-ar fi trebuit, mai ales cele spuse despre bărbați, de multe ori neînțelegători față de necazurile nevestelor. Mămicile tinere
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
în turmă, fluierând după câini cu degetele înfipte între buzele strânse, sau pe mama scoțând pe ferestre, la aerisit, pernele borțoase, cu fețele de in brodate cu cocoși de munte. Atunci, i se părea că aerul se umple de mirosul busuiocului uscat, pe care îl găseai în fiecare colțișor de dulap din casă și îi venea să o ia la fugă spre gară, să ia primul tren către casă. Gândul că lăsase în urmă viața simplă pentru a-și schimba viitorul
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
un geamăt groscior de suferință. Împietri, fiindcă icnetele ce se îndeseau păreau omenești. Șiruri de mirări o străbătură, îndemnând-o să dea fuga spre florile de la icoană, s-aline căpriorul. Până să plece, smulse repede de ici, de colo, niște busuioc sfânt, ca să-i dea putere și să-l păzească de alte necazuri. Smulse și fire de ceapa ciorii, zisă Steaua Bethleemului, bună de alinat rănile și niște măseaua ciutei, vindecătoare și ea, liniștind și scăzând căldura celui vătămat. Le-amestecă
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
acolo e biroul dumneavoastră ! Mă privește stupefiată pe deasupra ochelarilor. - Adică ,vrei să spui că am față de căcăstoare ? E rândul meu să rămân cu gura căscată. - Nu ,desigur că nu . Dimpotrivă ! Cu „ dimpotrivă „ ăsta , am vrut de fapt, să dreg din busuioc. După ce-ai dat cu bâta în apa din closet ,încerci să ștergi un pic din stropi. A fost așa, un fel de compliment. Deși,acum că o zăresc mai bine ,n-aș prea avea motive . Durdulie, tunsă total nepotrivit
FISA DE ANGAJARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379166_a_380495]
-
camerei și răsfrânge umbre domoale pe fotografia lui. Din eternitate mă întâmpină zâmbind jovial, cu obișnuitul său surâs în colțul gurii. Atârnat de un fir roșu cu albastru de lână împletită deasupra iconiței îmi trimite parfumul său un mănunchi de busuioc uscat. Pe vitrina din colț într-un vas de lut , mama a pus câteva crenguțe verzi de vâsc. Se obișnuiește astfel pe la noi, în preajma Crăciunului să se pună în casă vâsc. Se spune, că îndepărtează spiritele rele. Atmosfera simplă cu
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
mai îngaimă. - Rugare Ție, Doamne! Trupu-mi lasă, Umbrar să-i fie ramul de stejar. Odihnă dă-mi pe iarba mătăsoasă, S-ajung străjer privind din sfântul car. S-o potoli furtuna și-apoi iele, M-or primeni cu flori de busuioc, Să amiroasă sfânt a lemn pe foc, Mirozna lor să urce pân' la stele. De nu, m-or târî lupii-n urlătoare, Lăsând în urmă oasele albite, Pierdute prin poiene înflorite Cu flori de zmeur, mur și de cicoare. Îmi
POVEŞTI ŢESUTE-N CARUL MARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369139_a_370468]
-
de nevoie”, pentru demnitatea cu care și-a înfrânt temerile și durerile, purtându-și obârșia țărănească precum un titlu de noblețe, pentru mândria cu care și-a sărit umbra, răzbunându-și întregul șir de necăjiți înaintași, punându la icoană, împreună cu busuiocul sfințit, marea ei iubire pentru Țară, Neam și Limba Română. La ceasul împlinind jumătatea veacului de iubire alături de Florin Țene, cartea ei este un dar minunat oferit nu numai Ființei dragi - pereche, ci tuturor trăitorilor acestui timp în căutare de
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
un colț simți aerul muntelui izbind în ferestre șarpe de apă translucid călătorii vorbesc despre eșecurile propriei vieți revarsă sincerități albe în cușete negre în gara cu o băncuță din lemn impiegatul anunță mersul trenurilor și al lumii miroase a busuioc perna umplută cu rugăciuni regina-nopții acoperă lumea clopotul aromat al copilăriei mâna bunicii țese vise din fân păpușa va fi mai fericită cu un petec sau două stând lângă poza părinților străinii aceia care te mai caută din când în
(ŞO)TRON ÎNTR-O GARĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362226_a_363555]
-
când e vreme de iubit amor, lăcomie, rut, dragoste de împrumut, să-ți salt poalele catrinții nu cu mâna, ci cu dinții și să nu cârtești o iotă când rup nasturii la fotă, să ajung pe la pritoc în livezi cu busuioc, rătăcit ca un proscris de mă cred mereu în vis, când piano, când andante, în acorduri de secante ca beatrice cu dante. miercuri, 17 iulie 2013 Referință Bibliografică: balada visătorului / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378665_a_379994]
-
sub nor, Să-l soarbă cerbii la izvor! Și zău,aș țese-n fir de iarbă Pe-a inimii altar degrabă Portretul tău,sub doină caldă Că-n suflet bade, nu ți-s dragă! Pitit demult sub cingătoare Mi-e busuioc de ursitoare, Mă leg cu dorul pe cărare, Tu, bade,nu mă vezi în cale! Las' ochii în ascuns să plângă Și-n ie îmbrac dorul nătângă, Închin cu cerbii jos izvorul.. (De-ai ști ce-nseamnă bade dorul..!) Referință
DE-AI ŞTI TU,BADE! de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378761_a_380090]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ȚI-AȘ DA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1359 din 20 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ți-aș da pământul tot de sub picioare, Să înflorească ghiocei pe unde treci Și busuiocul să se plece înspre tine Să-ți mângâie apusurile reci. Ți-aș da căușul palmei să bei apă Să stingă setea de tăceri și dor, Iar frunții tale îngândurate, I-aș șterge toate cutele ușor. Ți-aș da răspuns, la
ŢI-AŞ DA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377746_a_379075]
-
Și vântul amintirii încă toarce, Iar prin petale trupul ți-am cuprins. Apari în limpeziș, cum altădată, În părul tău porți soare și noroc, Chiar nu mai știu de-am să mai pot vreodată Să te sărut prin flori de busuioc. Departe ești și-mi plâng singurătatea, Durerii mele nu-i mai caut leac, Atât de mult mă strânge libertatea Dar tu rămâi departe, în alt veac! SPUNE-MI Spune-mi, cer fără de margini, Unde duce lumea ta? Lasă-mi sfintele
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
cu balcaniada inaugurărilor. Sfințiri de birturi, de statui, de sereleuri și de sereiuri, de antrete, de băi, de balamucuri, de cazărmi, de iazuri, de colective, de private. Prea cuvioșii sînt teribil de fotogenici, ei știu să facă frumos și la busuioc, și la cameraman. Dar, mă rog! avînd în vedere că, jumătate de secol, ucigă-l toaca și-a băgat coada-n toate astea... Mă-ntîlnesc cu M. Îl întreb, ca e fiecare dată, ce mai face unchiu-su Costache. Știu c-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
interminabile "dezvăluiri" (destinate poate unei pene ca cea a altui dezvăluitor de comunisme românești, scribul Pelin), nu are încotro și, deși timpul emisiunii se consumase, îl lasă pe... distinsul invitat să-i aducă dictatorului osanaua finală. Ca odorată dregere a busuiocului, după ce timp de o oră (de istorie) se erijase cu șiretenia și duplicitatea nomenclaturistului dîmbovițean în, vezi doamne, sfetnic de taină partinică al căpcăunului; oricum încăpățînat și discreționar. Evident, nu i se poate pretinde manieratului Adrian Cioroianu, în riscanta sa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Constantin Ciopraga, Moment, CRC, 1984, 23; Horia Zilieru, Andi Andrieș sau Poeticul comediei realiste, CL, 1984, 6; Florin Faifer, Alb, galben, violet, „Viața”, 1993, 1; Dicț. scriit. rom., I, 69-70; Andi Andrieș, DRI, I, 26-31; Popa, Ist. lit., II, 963; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 37-38. C.Br.
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
Ioan Holban, „Slash”, adică rană, lovitură, a răni, a lovi, a biciui, CRC, 1993, 41; O. Nimigean, Bosch c’est moche?!, CL, 1993, 14; Gabriela Gavril, „Ușa din spate”, CL, 1994, 4; George Vulturescu, „Ușa din spate”, PSS, 1994, 3-5; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 38-39; Antonio Patraș, „Sfârșitul drumului, începutul călătoriei”, CRC, 1998, 8; Gheorghe Grigurcu, Hiperbolă și litotă, RL, 1999, 12; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 17-19; Andrei Bodiu, Efecte simultane, OC, 2001, 52. Ș.A.
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
Stancu, Mistuitoarea patimă a scrisului și judecata posterității, CRC, 1998, 10; Gabi Haja, „Nu e păcat ca să se lepede clipa cea repede...”, RR, 1998,4; Nicolae Panaite, Un fel de durere de secoli, CL, 1999, 1; Maftei, Personalități, VIII, 30-32; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 31-32; Sebastian Drăgulănescu, Irina Andone, poetă și eseistă, CRC, 2003, 1; Constantin Cubleșan, O poetă a contrariilor: Irina Andone, CRC, 2003, 6. S.D.
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
de moașă, În prezența bătrânilor și a nașilor. După ce termina Îmbăiatul, ea rostea urări care aveau menirea să apere pruncul de rău și să aducă puterile benefice să vegheze asupra lui. În albie se puneau plante cu semnificații magice precum busuiocul, bujorul, grâul, macul, cânepa și unele alimente cu valoare simbolică (miere, lapte, ouă, zahăr). Apa de baie era apoi scoasă din casă, În mod solemn, de toate femeile: ea era vărsată fie pe râu, fie la tulpina unui copac roditor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]