5,734 matches
-
adică oricare ar fi cantitatea de electricitate care se îndreaptă în sus, o cantitate egală se dagajă din fundul buteliei ... În acest mod admirabil cele două stări ale electricității, plus și minus, se combină și se echilibrează în această minunată butelie!. De asemenea, a inventat planșeta lui Franklin (primul condensator alcătuit din sticlă între plăci de plumb). Franklin și-a dobândit renumele de mare savant dovedind că fulgerul este de natură electrică. Într-o scrisoare, datată înainte de 1750, către P. Collinson
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sa din Philadelphia instalase un paratrăsnet. În anul 1752 în cadrul vestitei experiențe în care a folosit un zmeu de hârtie, a reușit să aducă fulgerul pe pământ, prin intermediul frânghiei ude de care ținea zmeul și a încărcat cu electricitate o butelie de Leyda. Astfel a demonstrat că norii sunt electrizați. În același an, în Franța, cu puțin timp înainte de Franklin, Jacques de Romas (1713-1776), locotenent și fizician amator, a înălțat zmeie special confecționate constatând apariția unor puternice scântei electrice la la
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
se foloseau materiale neconductoare. Acest fapt, destul de surprinzător, m-a făcut să bănuiesc că electricitatea era inerentă animalului, bănuiala care mi-a fost confirmată când am observat că un fel de circuit nervos foarte fin (asemănător cu circuitul electric al buteliei de Leyda) se închide între nervi și mușchi atunci când se produc contracțiile. Galvani s-a ocupat toata viața de teoria electricității animale și de comparația cu butelia Leyda, nervul fiind armătura internă, iar mușchiul armatura externă. În 1791 Luigi Galvani
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
că un fel de circuit nervos foarte fin (asemănător cu circuitul electric al buteliei de Leyda) se închide între nervi și mușchi atunci când se produc contracțiile. Galvani s-a ocupat toata viața de teoria electricității animale și de comparația cu butelia Leyda, nervul fiind armătura internă, iar mușchiul armatura externă. În 1791 Luigi Galvani și-a publicat lucrările și rezultatele experiențelor cu nervi și mușchi de broască. Încă din 1779 Alessandro Volta (1745-1827) era profesor de fizică la Școala Regală din
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
mai vru să treacă prin sala cea mare, ci coti prin ogradă și intră în tindă, unde câțiva soldați spălau vase, ștergeau tacâmuri, desfundau sticle, în vreme ce alții veneau de pe coridor, de la bucătăria îndepărtată, cu farfurii pline cu mâncăruri ori cu butelii de vin... De aici o ușă dădea direct spre popota mare, iar alta, în stânga, spre cuibul trecătorilor. Un soldat se repezi și deschise lui Bologa. În odăiță erau numai două mese lungi și o canapea hodorogită, pe care zăcea un
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Dacă zice femeia mea c-am făcut pe mine? La rușinea mea nu te gândești? Sunt om bătrân! Pe unde scot cămașa? Om bătrân și cu pantaloni de fante. Las` că nu se supără a ta, te iubește ca pe butelie, În vremea lu` ceaușelu`. Să trecem la lucruri serioase. Doi sori peste hauai, plouă cu asteorizi de ăia, nasa e-n vrie, iar băselu` vrea să schimbe constituția. Constituția mamii lor! De data aceasta, Gore și Gicu nu mai sunt
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
în următoarele cinci secunde voi bea o bere. Tu îți faci viitorul (unde am mai auzit eu chestia asta?). Lasă-l dracului de destin, că trecutul îl știi, iar pe viitor nu poți sta toată viața cu ochii ca pe butelie, să-ți calculezi fiecare mișcare, pentru că oricum ajungi la câte o răscruce, unde, oricât de bine pregătit ai fi și oricâte informații ai avea, cu toată logica de pe lume, tot o dai în bară și alegi calea greșită, numai așa
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
care aflasem din întîmplare că stătea pe strada Periș. Am căutat strada pe o hartă și am găsit-o prin preajma acelor locuri, așa că le băteam cu asinuitate, înghițind zilnic praful străzilor nepavate și duhoarea de gaz de la un centru de butelii. Când mă-ntorceam spre casă, dezolat că nici de acea dată nu găsisem casa iubitei mele imaginare (aveam să aflu mai târziu că ea stătea, de fapt, pe Perișani, în Drumul Taberei, și că bătusem timp de trei săptămâni de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și celălalt, bebelușul din fașă trebuia să mă ocup de el mai mult, dar și de ceilalți să-i duc la scoală și grădiniță și cu cel mic în brațe, înfășat așa mergeam peste tot chiar și l-a schimbat butelia mă duceam. Într-o mână copilul, în cealaltă butelia fie goală fie plină era... Crucea mea, Dumnezeu știe și așa urcam la etaj(4) Doamne ce viață a fost... nu m-am lăsat copleșită, munceam din toată ființa să fiu
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
de el mai mult, dar și de ceilalți să-i duc la scoală și grădiniță și cu cel mic în brațe, înfășat așa mergeam peste tot chiar și l-a schimbat butelia mă duceam. Într-o mână copilul, în cealaltă butelia fie goală fie plină era... Crucea mea, Dumnezeu știe și așa urcam la etaj(4) Doamne ce viață a fost... nu m-am lăsat copleșită, munceam din toată ființa să fiu pe linia de plutire. Hăinuțele la copii le făceam
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
centrul căreia se află inscripționată litera c. © ca la copyright. Știți, spune În continuare, urma nu prea se mai vede, ar trebui din când În când să aplicați ștampila În locul acela, după ce, firește, o Înroșiți În foc. Îi spui că butelia s-a terminat, că aștepți de trei zile să vină, iar el spune că nu-i nimic, o s-o Înroșim pe un reșou sau cu bricheta. ─ Bine, dar curentul e oprit! Te răstești la nebunul ăsta. ─ Bun, atunci promiteți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vină, iar el spune că nu-i nimic, o s-o Înroșim pe un reșou sau cu bricheta. ─ Bine, dar curentul e oprit! Te răstești la nebunul ăsta. ─ Bun, atunci promiteți că după ce se dă drumul la curent sau vă sosește butelia, aplicați ștampila. Promiteți. ─ Promit, sigur, promit, Îi spui Împingându-l spre ușă. Nu, nu așa, vă rog să vă luați solemn angajamentul că veți pune ștampila Înroșită În foc și veți păstra cu sfințenie igiena locului În care o aplicați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Sau În vasul de toaletă, după care trăgeau apa și dezinfectau cu lizol? Zăpada de anul trecut. Căci dacă se stinge lumina din tine, e scris, ce mare e Întunericul. Pe un suport mic se afla aparatura de reanimare, o butelie de oxigen și o mască de oxigen. Lângă ele era echipamentul de anestezie. Fima aprinse sterilizatorul electric și așteptă până se Înroșiră spiralele. Numără pungile cu perfuzii și Încercă să Înțeleagă formula notată pe ele - glucoză și clorură de sodiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
e aproape gol. De ce vorbești singur? Fima răspunse: —L-am aprins pe cel electric la Gad. În biroul lui Alfred n-am intrat deloc. Dar am să mă duc Într-o clipă. Înțelegând ce i se cerea, ieși să umple butelia. La Întoarcere, tunetele Începură să se rostogolească, joase și dese, de parcă deasupra norilor se Încinsese o luptă disperată Între blindate. Fima Își aminti deodată versetul „El atinse munții, iar ei fumegară“, pe care reuși aproape să-l vizualizeze. Și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ca un S., asta-i, îți lipsește capacitatea de-a te orienta în viață. Hackler reușise ceea ce își dorise: când trenurile veneau din nou din sud cu sezonieri, umplând până la refuz gările cu geamantane și cutii de carton, coșuri și butelii burtoase de vin (fiasci), când bărbații, în halate de culoare închisă și cu șepci pe cap, își cărau poverile, de parcă o bucată din acele dealuri îndepărtate, doldora de vii și ogoare, s-ar fi lăsat smulsă de acolo, halele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Unde? Simți cutia metalică, cu crucea roșie gravată În relief pe capac. O deschise și-și vârî mâinile Înăuntru. Petele plutitoare din fața ochilor se Înmulțeau. Nu mai avea prea mult timp. Atinse cu degetele sticluțele, pachetele moi cu feșe. Nici o butelie cu aer. La naiba! Sticluțele căzură pe podea și ceva mare și greu Îi pică pe picioare, cu zgomot. Se aplecă, pipăi podeaua și se tăie Într-un ciob, dar nu băgă de seamă. Mâinile sale apucară un cilindru metalic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pipăi podeaua și se tăie Într-un ciob, dar nu băgă de seamă. Mâinile sale apucară un cilindru metalic rece. Era puțin mai lung decât palma, iar la unul din capete avea o piesă din plastic, o duză... Era o butelie de spray - o nenorocită de butelie de spray. O aruncă cât colo. Oxigen. Avea nevoie de oxigen. „Lângă pat“, Își aminti. N-avea oare fiecare pat din habitat câte un tub de oxigen, pentru urgențe? Dădu peste canapeaua pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
un ciob, dar nu băgă de seamă. Mâinile sale apucară un cilindru metalic rece. Era puțin mai lung decât palma, iar la unul din capete avea o piesă din plastic, o duză... Era o butelie de spray - o nenorocită de butelie de spray. O aruncă cât colo. Oxigen. Avea nevoie de oxigen. „Lângă pat“, Își aminti. N-avea oare fiecare pat din habitat câte un tub de oxigen, pentru urgențe? Dădu peste canapeaua pe care dormise Beth și pipăi peretele În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
sas. Cât timp avea să dureze? Treizeci de secunde? Un minut? Oare Își putea ține respirația atât de mult? Putea suporta frigul atâta vreme? Oricum ai să mori. Apoi se răzgândi: „Bătut În cap ce ești! Ții În mână o butelie de oxigen: ai avea destul aer, dacă n-ai sta ca blegul, făcându-ți tot felul de probleme. Mișcă-te!“ „Nu, Își spuse. Mai este ceva, ceva de care am uitat...“ Mișcă-te! Așa că Încetă să se mai gândească, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
habitat și umplând Încăperea. În momentul În care ajunse afară, Își dădu seama de greșeală: avea nevoie de greutăți. Mai ușor decât apa, corpul lui era Împins inexorabil către suprafață. Inhală o ultimă doză de oxigen, lăsă să-i scape butelia și se agăță disperat de țevile reci din afara habitatului, știind că, dacă nu rămânea agățat, nimic nu avea să-l mai oprească și nu mai avea de ce să se prindă până sus. Avea să ajungă la suprafață și să explodeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Era ceva neobișnuit legat de asta, dar nu-și putea aminti cu precizie. Foloseau gaz parcă. Da, dar aveau nevoie și de mai mult oxigen. Asta Înseamnă că... Împinse de lângă perete mașina de gătit, gemând din pricina efortului. Și găsi o butelie scundă de propan și două rezervoare mari, albastre. Rezervoare de oxigen. Cu degete neîndemânatice, răsuci valvele Y. Gazul năvăli afară cu zgomot. Bulele se ridicau cu viteză spre tavan, acolo unde aerul era colectat Într-o bulă uriașă, În curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ne sare-n ochi poza unei doamne care-și suge degetul mare de la picior. Vorba lui Paul Everac, din Românul: „Sărmană țară, toți te sug”. Și asta de două mii de ani. Vezi ungurii, care tot vor să ne sugă Ardealul, butelia, pupezele și pasta din pix. Ne atrage atenția președintele Ku-Klux-Klanului Mare: „Oamenii care fac istoria țării cu palmele lor, cu lacrimile și sudoarea lor, ne-au trimis cîte-o pîine din Ardeal, cu panglica Tricoloră”. Patrioții mănîncă pîine goală, cu panglică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
totuși o recunoaștere Într-un spațiu foarte limitat. Ca să te bucuri pe o arie mai largă, trebuie să ai imagine. Ascensor. Grup literar de sprijin. Să apari la Big Brother, la Buzău, la tombolă, meciuri de mortal kombat, mort cu butelia-n mînă, În guvern, pe calea ferată, dînd din steguleț sau din ce poți În fața unui guru la modă. Sigur că premiile și elogiile sînt un lucru bun. Te fac să sticlești. Dar un lucru și mai bun ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
foarte marcați de el. Rich mărturisește că l-a văzut și el. Când a avut timp să-l vadă? —Kate a lucrat Într-o fabrică, nu-i așa, dragă? —O, ce interesant, spune Simon. Nu chiar. Capace de plastic pentru butelii de aerosoli. Foarte plictisitor, foarte urât mirositor și foarte prost plătit. Tăcerea ușor jenantă care urmează e Întreruptă de Kirsty. Și tu, Kate, mă Întreabă ea voioasă, ce film bun ai mai văzut În ultimul timp? —O, mi-a plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Buteliile falsificate, potențiale bombe cu explozie întârziată, au împânzit județul Punerea în gardă a cumpărătorilor - un prim pas în combaterea fenomenului produselor contrafăcute De la cărțile lui Robert Louis Stevenson până la filmele cu Eroll Flynn, imaginea piratului a fost una romantică, figura
Agenda2006-13-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284911_a_286240]