1,209 matches
-
Cristea, Regina Maria, Principesa Elena. Au fost aprobate proiectele de legi ce urmau să fie prezentate Parlamentului, a doua zi, iar regele Ferdinand a anunțat componența Regenței: Principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gh. Buzdugan. 4 ianuarie. Încep demersurile oficiale în urma cărora Mihai devine principe moșteniror. În ședința Parlamentului a fost prezentat mesajul Regelui Ferdinand, care anunța că monarhul ia act de renunțarea lui Carol la calitatea de prinț moștenitor și cerea Adunării Naționale (Parlamentului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
R. Moștenitorul Tronului în cazul când acesta ar fi chemat să domnească în timpul minorității sale. Reprezentațiunea Națională primește numirea celor trei persoane care compun această regență: A.S.R. Principele Nicolae, I.P.S.S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, și d-l George Buzdugan, actualul Prim-Președinte al Înaltei Curți de Justiție”. De asemenea, Parlamentul a aprobat modificarea statutului Casei Regale. Cele trei legi sunt cunoscute în istoriografie ca „Actul de la 4 ianuarie 1926”. II. PRINȚ MOȘTENITOR AL COROANEI (4 ianuarie 1926 - 20 iulie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pentru că România trebuia să aibă foarte repede un conducător. (Vezi foto nr. 3.) În ședința Adunării Naționale din 20 iulie 1927, ora 16, în prezența regelui Mihai, membrii Regenței au depus jurământul în ordinea: Principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, prim-președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Jurământul a fost luat de mitropolitul Pimen al Moldovei. Textul jurământului era următorul: „Jur credință M. S. Regelui Mihai I. Jur a păzi Constituția și legile poporului român, a menține drepturile
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
încât va putea face mult bine și la toți oamenii din oraș și la țara întreagă. Și atunci toți îi vor mulțumi și-l vor iubi. Ajută, Doamne ca așa să fie”. Sfârșitul lunii august. Unul dintre membrii Regenței, Gh. Buzdugan, se destăinuie secretarului Înaltei Regențe, Raul Bossy: „Tot ce cer este să rămân în viață până la majoratului micului Rege Mihai, ca să îi pot pune coroana pe cap”. 12 septembrie. Fostul Prinț Moștenitor Carol primește vești despre Mihai de la Ballif, venit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
micului Rege Mihai, ca să îi pot pune coroana pe cap”. 12 septembrie. Fostul Prinț Moștenitor Carol primește vești despre Mihai de la Ballif, venit din țară: „Spune că Mihai e foarte bine, vioi, tăcut și observator”. 7 octombrie. A murit Gh. Buzdugan. Locul său, ca membru al Regenței, a fost ocupat de C. Sărățeanu, susținut de P. N. Ț. Liberalii au susținut-o pe Regina Maria. 17 februarie 1930. Se realizează un aranjament secret între Carol și Elena. După divorț, Carol asigura
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu însemnele vechi ale Căpitanului de plai”. Buzduganul a fost înmânat regelui, învestit ca Mare Arcaș de un bătrân arcaș. (Vezi foto nr. 15.) Apoi ,,s-a întins masă mare acolo pe lunca
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu însemnele vechi ale Căpitanului de plai”. Buzduganul a fost înmânat regelui, învestit ca Mare Arcaș de un bătrân arcaș. (Vezi foto nr. 15.) Apoi ,,s-a întins masă mare acolo pe lunca (râului - n.n.) Moldovei” și s-a desfășurat o serbare câmpenească. Evocând peste câțiva ani această
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
erai terminat”. Mihai continua să vâneze cu „arma de 20”, trăgând pe stânga. Sâmbătă, 6 noiembrie. Carol și Mihai au revenit în țară. Luni, 8 noiembrie. Locuitorii comunei Stoenești-Muscel au oferit lui Mihai, cu prilejul zilei numelui, o copie după buzduganul lui Mihai Viteazul. Sâmbătă, 13 noiembrie. Seara, Mihai asistă, împreună cu regele, Regina Maria și Regina Maria (Mignon) a Iugoslaviei la concertul de la Ateneu. Duminică, 14 noiembrie. Dimineața, Mihai și Carol asistă la concertul de la Ateneul român dirijat de George Enescu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și diacul Ioniță Străzăscu, rânduiți din porunca domnului Grigore al II lea Ghica (26 septembrie 1726 - 5 aprilie 1733; 16 noiembrie 1735-3 septembrie 1739; octombrie 1739-13
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
să-și rezolve conflictul pentru Împărțirea averilor părintești. În urma cercetărilor efectuate de boieri la Mitropolie s-a văzut izvodul de zestre din care reiese că , nepomenindu-se nimic de jumătatea din satul Căzănești, disputată În 1814 cu moștenitorii jitnicerului Panaite Buzdugan . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă jalbele clironomilor jitnicerului Panaite Buzdugan, proprietarii moșiei Căzănești, de pe malurile Stavnicului, precum și ale stolnicesei Maria Holban, sora căminarului Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
zestre din care reiese că , nepomenindu-se nimic de jumătatea din satul Căzănești, disputată În 1814 cu moștenitorii jitnicerului Panaite Buzdugan . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă jalbele clironomilor jitnicerului Panaite Buzdugan, proprietarii moșiei Căzănești, de pe malurile Stavnicului, precum și ale stolnicesei Maria Holban, sora căminarului Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a unei jumătăți a satului Căzănești, . . La 1814 documentele moșiei Frenciugi erau amanetate creditorilor, anume vel vornicului Șerban Costachi și căminarului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Ion Mătăsariul și cu frate(le) său Sandul și cu alți răzăș(i) de Giurgești și de Căpotești, și dijmuind de câț(i)va ani În hotarul Drăgușenilor. Deci noi mergând am strânsu oameni buni și răzăș(i), anume Adam Buzdugan post, și Ioniți Buzdugan, și Ilii(e) Buzdugan ot Căzinești, și Iurașcu ot Crăciunești, și Dumitrașcu Furăc ot tam, și Eni or Șc(h)ei(a) și Paladi ot tam, și Toader ot tam, și Petrilă ot tam, și cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
frate(le) său Sandul și cu alți răzăș(i) de Giurgești și de Căpotești, și dijmuind de câț(i)va ani În hotarul Drăgușenilor. Deci noi mergând am strânsu oameni buni și răzăș(i), anume Adam Buzdugan post, și Ioniți Buzdugan, și Ilii(e) Buzdugan ot Căzinești, și Iurașcu ot Crăciunești, și Dumitrașcu Furăc ot tam, și Eni or Șc(h)ei(a) și Paladi ot tam, și Toader ot tam, și Petrilă ot tam, și cu toț(i) cu acești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și cu alți răzăș(i) de Giurgești și de Căpotești, și dijmuind de câț(i)va ani În hotarul Drăgușenilor. Deci noi mergând am strânsu oameni buni și răzăș(i), anume Adam Buzdugan post, și Ioniți Buzdugan, și Ilii(e) Buzdugan ot Căzinești, și Iurașcu ot Crăciunești, și Dumitrașcu Furăc ot tam, și Eni or Șc(h)ei(a) și Paladi ot tam, și Toader ot tam, și Petrilă ot tam, și cu toț(i) cu acești am umblat căutând hotarăle
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
preoții Apostolul și evangheliile duminicale de peste an, intelectualii și țăranii tarifele poștale și telefonice, noul mers al trenurilor, adresele tuturor ministerelor și autorităților din București, iarmaroacele de peste an. Partea distractivă începe cu un omagiu adus acelui care a fost G. Buzdugan, un articol despre noul consiliu al Regenței; există și o contribuție de prezentare a lui Eus. Mandicovschi, compozitorul atât de apreciat aiurea și atât de puțin cunoscut la noi, inclusiv în Bucovina. A apărut la Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuți. (Din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acestui concurs ținut în 11 iunie 1932...” * Făt-Frumos (Anul x 1935. Numărul 1-2, director Leca Morariu) Numărul e jubiliar și ca atare se prezintă excepțional de bine. De 10 ani de când vânjosul Făt-Frumos a domnului profesor Leca Morariu își avântă buzduganul și adulmecă zările basmelor, rolul lui în Bucovina este acela al revistei prin excelență critice și românești. De altfel, în editorialul „Zece ani” semnat cu Constantin I. Popescu”, dl. Director(!?) își spune dârz și de la inimă crezul. Noi îl înțelegem
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dedicată formării literare a cititorilor și a celor care publicau. Nu lipseau însă studiile din domeniul școlar semnate de prof. N.C. Enescu, V. Herghelegiu, I.V. Goraș, dar și bucăți literare; Grija dintâi: satul, de E. Boca, Parabola Talanților, de Gh. Buzdugan. Mai semnau: T. Lianiu, A. Dragu, I. Crețeanu, Șt. Lazăr, ultimii prezenți mai ales prin poezie. Erau și lucrări de evocare caldă a eroilor-învățători: M. Galan și C. Hulea, realizate de H. Poștariu. Revista venea cu sugestia alcătuirii unei cărți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
său marș pentru fanfară. Avea scrierea măruntă, dar caligrafică. Pe masă erau cărți, neglijent stivuite, gata să cadă, iar în fața lui o călimară, un toc și o coală de hârtie de note scrisă pe jumătate. Pe unul din pereți atârna buzduganul de tambur major, iar pe un piedestal, chipiul prăfuit cu pompon în trei culori. După ce i-am spus cine sunt și pentru ce venisem la Paris s-a oferit să mă pună în legătură cu un cunoscut al său, fost mare șansonetist
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nebunia, adică, încet-încet... Viața maicei mele. 24 Oct. 08. De când îmi aduc aminte, până la moartea ei; vorbesc și despre Mitică, fratele meu care a murit, și despre nașterea lui Vasilică 13, despre temperamentul de nepăsător al tatei ș.c.l. Buzdugan persian; cu orice fier la capăt hamger pumnal scurt, lat, încovoiat. Buzdugan cu cap de diavol, sau cu ghioagă ghimpoasă. Cararea pietroasă țipa rănită de cuele de fier ale cismelor. La pod la Dumbrăvița: moartea unui țigan. Un vechil care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aminte, până la moartea ei; vorbesc și despre Mitică, fratele meu care a murit, și despre nașterea lui Vasilică 13, despre temperamentul de nepăsător al tatei ș.c.l. Buzdugan persian; cu orice fier la capăt hamger pumnal scurt, lat, încovoiat. Buzdugan cu cap de diavol, sau cu ghioagă ghimpoasă. Cararea pietroasă țipa rănită de cuele de fier ale cismelor. La pod la Dumbrăvița: moartea unui țigan. Un vechil care are la câmp o nevastă pe care a bătut-o și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Câteodată, în vijelie, o perdea cade, îi strivește. Uneori se rătăcesc în viforniță, îi acoperă ninsoarea, îi rup lupii... Viață de nomazi. Unii dintre locuitorii nestabili de lângă curte au pentru apărare o armă formidabilă ca și-n timpurile preistorice: un buzdugan cu mănunchiul de lemn și c-o boambă mare de alamă la capăt... În întinderile acestea mai toți umblă călări. Cei așezați în jurul curții se numesc Bordeeni. Mihalache Prescurie vânător Tentea, poreclă a unui golan. Gheorghe Barbă Ghiță Tentea Mihalache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7. Marele spătar. La ceremonii se îmbracă în haină de brocart și gugiuman, ține sabia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7. Marele spătar. La ceremonii se îmbracă în haină de brocart și gugiuman, ține sabia domnească în stânga și buzduganul în dreapta și merge imediat în urma lui Vodă. În zilele obișnuite, la biserică aceste semne sunt purtate de spatarul al treilea. Tot acesta le poartă la Divan și masă, când lipsește spătarul cel mare. 8. Marele Paharnic, la serbări vine la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Manole Cristea Dămian Ionuț Manole și Nechifor și Gheorghe Tataru cad în prinsoare la Turci în ajunul bătăliei dela Podul Înalt. Li se cer relații; ei îndeamnă spre smârcurile dezghețate. Când Turcii cunosc că au fost înșelați, îi omoară cu buzduganele. (?) (nu mor atunci, ci pe urmă, din răni și chinuri) Mai întăiu și mai întăiu: Cap. I tânăra nevastă a lui Simion naște un băiat asistată de soacră și cumnată etc. Obiceiuri la naștere. Manole Păr-Negru e mare comis. Simion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca Dron Popa Nicoară Neamul lui Păr Negru Nasta zis Jder Mirăuță Nega Agafița Buzdugan Alexa Rugină Zaharia Tițiana Anton Savin Serghie Dorhea Costin dela Nimirceni Drăgoteni heiurile acareturile Magda Prăjescu Lazăr Pitărel Ionel Arvinte Huhulea Cernat Chiriac Sturza lozuri = aerături hoț de cai Petrilă Ignat dehniță de fânaț Oană Bârlăzel Voruntaru Andronic Mihai Stângaciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]