15,206 matches
-
lumină solară din țară. Regiunea Vest este înconjurată de Munții Apuseni, Carpații Occidentali și Carpații Meridionali, care se înalță deasupra regiunii cu vârfurile lor de mii de metri. Regiunea Vest se caracterizează printr-un relief variat distribuit în zone de câmpie, deal și de munte. Partea estică a județului Arad este formată din munți, partea vestică din câmpie, iar în județele Caraș - Severin și Hunedoara relieful este format în principal din munți. În partea vestică a județului Timiș, relieful este reprezentat
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
se înalță deasupra regiunii cu vârfurile lor de mii de metri. Regiunea Vest se caracterizează printr-un relief variat distribuit în zone de câmpie, deal și de munte. Partea estică a județului Arad este formată din munți, partea vestică din câmpie, iar în județele Caraș - Severin și Hunedoara relieful este format în principal din munți. În partea vestică a județului Timiș, relieful este reprezentat de câmpie, iar spre est urcă în trepte până ajunge la munții Poiana Ruscă. Zona montană înaltă
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
și de munte. Partea estică a județului Arad este formată din munți, partea vestică din câmpie, iar în județele Caraș - Severin și Hunedoara relieful este format în principal din munți. În partea vestică a județului Timiș, relieful este reprezentat de câmpie, iar spre est urcă în trepte până ajunge la munții Poiana Ruscă. Zona montană înaltă se află în județele Caraș-Severin și Hunedoara, mai precis vârful Parângul-Mare (2519m), vârful Retezat (2482m), vârful Semenic (1447m) și munții Poiana Ruscă (1382m). Datorită Câmpiei
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
câmpie, iar spre est urcă în trepte până ajunge la munții Poiana Ruscă. Zona montană înaltă se află în județele Caraș-Severin și Hunedoara, mai precis vârful Parângul-Mare (2519m), vârful Retezat (2482m), vârful Semenic (1447m) și munții Poiana Ruscă (1382m). Datorită Câmpiei de Vest, Regiunea Vest este a doua mare regiune agricolă a României. Pe lângă numărul mare de cursuri de apă - Crișul-Alb, Mureșul, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera - fluviul cel mai important al regiunii este Dunărea. Corespunzător poziției geografice, clima este continental
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Nouă Băile Herculane Vulcan Sântana Orăș tie Geoagiu Aninoasa Hunedoara Petroșani Chiș ineu-Criș Sânnicolau Mare Timiș oara Arad Deva Reșița Resedință de județ În Regiunea Vest, numărul locuitorilor din satele care alcătuiesc comunele este foarte variabil. În cazul satelor de câmpie acest număr depășește câteva mii, dar în satele montane acest număr este mult mai mic, de multe ori este vorba doar de câteva sute de persoane, sau și mai puțin. În intervalul 2008-2011 numărul satelor și comunelor nu a suferit
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
utilizată ca teren arabil, cu o pondere sub media pe țară. Dintre județele din România cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Timiș (77%), acesta având în principal suprafețe joase, de câmpie; în timp ce în județul Hunedoara - având în principal zone montane - această pondere este de 28%, fiind cea mai mică din regiune. În ambele regiuni, plantațiile viticole și fructifere reprezintă doar câteva procente din suprafața agricolă. Aceste două culturi au
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
afirma însuși creatorul acesteea N. Teodoreanu, a fost de obținere a unui tip de ovine cu o conformație corporală specifică oilor cu aptitudini mixte. Nucleul inițial care a stat la baza formării rasei Merinos de Palas a fost adus din Câmpia Tisei. Această populație nu avea originea cunoscută și se caracteriza, sub raportul apartenenței de rasă și a productivității, printr-o mare heterogenitate, fiind reprezentată de mai multe tipuri de ovine. Efectivul inițial al Oieriei Î1898ă, sub aspect numeric și al
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
importate din ex-URSS, un rol major în ameliorarea materialului ovin crescut în Dobrogea și partea de sud-est a țării. Aria de creștere Merinosul de Palas s-a răspândit în rasă curată inițial în zona de formare, apoi, ca ameliorator, în Câmpia Dunării, iar mai târziu și în partea de est a țării în județele Galați, Vaslui și Iași, precum și în unele localități din vestul țării. În prezent, datorită faptului că după anul 1989 nu au existat suficiente preocupări privitoare la sporirea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și ocupă un loc important în cadrul efectivelor de oi exploatate pentru producția de lână fină în țara noastră. Origine și mod de formare Procesul de formare a rasei Merinos transilvănean a început încă de la sfârșitul sec al XVIII-lea în Câmpia Transilvaniei printr-un proces nedirijat și îndelungat de încrucișări de absorbție a raselor locale țigaie, țurcană și metișii acestora cu berbeci Merinos Rambouillet și Negretti, la care mai târziu s-a adăugat Merinos precoce german și cel unguresc de pieptene
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
mieilor destinați îngrășării și valorificării pentru producția de carne, oile pot fi utilizate la încrucișări industriale cu berbeci Merinofleisch, Suffolk, Île de France, Texel etc. Referitor la aria de răspândire, aceasta se va menție și în continuare în zonele de câmpie și colinare în care regimul pluviometric anual nu va depăși 700 mm. Având în vedere unele însușiri superioare, rasa Merinos transilvănean poate fi utilizată și la ameliorarea populațiilor instabile din punct de vedere genetic existente în zonele de deal și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
acțiunilor de creștere numerică a oilor cu lână fină și semifină, efectivul rasei și arealul ocupat s-au redus. Și în condițiile date, ca areal de creștere, această rasă ocupă unul extrem de larg și cu relief variat, fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării, la zone cu peste 1500 m altitudine. Este o rasă rustică și rezistentă, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră de covoare, lapte, pielicele și carne
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
ridicat. Aria de răspândire Oile Spancă s-au extins în regiuni cu umiditatea ceva mai mare comparativ cu zona specifică Merinosului. Actualmente, efective mai însemnate de oi Spancă se întâlnesc în partea de sud și de sud-est a țării, în Câmpia de Vest, precum și în regiuni cu precipitații anuale de până la 750 mm. Numeric, efectivele sunt mai reduse în Moldova. Însușiri morfologice Spanca se caracterizează printr-o constituție robustă spre fină și o rezistență organică mai mare ca a Merinosului, însă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
caracteristic oilor de lapte, cu aspect corporal piriform și o conformație armonioasă specifică tipului respirator. Constituția este fină spre robustă; sunt animale Tipuri locale de ovine - 79 rezistente și au o bună adaptabilitate la condițiile de creștere specifice zonelor de câmpie, manifestă însă sensibilitate față de umiditatea ridicată. Gâtul este de lungime și grosime mijlocie, purtat oblic și lipsit de rezerve cutanate. La aproximativ 35 % din indivizii populației sunt prezente în partea inferioară a gâtului niște apendici cutanați moșteniți de la Friză și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lumină rostuită pe creștetul meu. febra cântecului în trup de mătase, în oase de borangic, zadarnic mă caut, ceasornicul arată ore de fum, prefirate definitiv în sângele greu ca o piatră de moară. nu mai zbor, nu mai flanez peste câmpiile în floare, soarele, intrat la apa leșioasă a cerului, abia mai luminează. sunt toată un snop câlțos de cânepă topită. doar fibra cântecului se zbate în mine, domoală, înțeleaptă, ca o broască țestoasă. viitorul culcuș cățeaua bătrână cu mari pete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ținutul Sucevei, împresurat de piscurile unor munți foarte înalți. Acest ținut are cam 15 sate, toate cu obiceiurile și judecățile lor deosebite. Uneori primesc și doi vornici trimiși de la domnie; însă de multe ori îi gonesc afară din ținut, la câmpie, când aceștia întărâtă cugetele locuitorilor și se bizuie pe întăriturile ce le-a dat lor firea. Nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au defel țarini; toată munca lor este păstoritul oilor. Plătesc
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
naturală remarcabilă se poate să fi fost pământul bun în sens de spațiu de locuire sau habitat, și nu în sens de teren, agricol ori de alt fel. Este de presupus că primele ocupate și apărate au fost zonele de câmpie și deal aflate pe marginea apelor, dar colonizări (voluntare) de noi sate au avut loc în România până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Și în cazul Vrancei, satele vechi sunt așezate în văile principale , iar cele roite
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Ruscă și a munților Semenic, Almăj, Locvei, Aninei și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600-1400m.Acești munți sunt separate de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei Timișului. Cea mai mică altitudine a județului se găsește în zona localității Drencova, fiind cca. 76m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2291m. Orașul Moldova Nouă se întinde pe o suprafață de peste 14.600ha, aproape
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de care urmează Porțile de Fier. Depresiunile[ depresiunea Bozovici] au atitudini de 400-450m în est și 300-350m în vest. Dealurile au o răspândire relativă limitată.Amintim astfel dealul Bozoviciului-alcătuit din roci eruptive și șisturi cristaline, având aspectul unor culmi prelungi. Câmpiile reprezintă o treaptă de relief redusă. Clima-Subtipul climatic bănățean se caracterizează prin circulația maselor de aer atlantic și prin invazia maselor de aer mediteranian, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic, cu frecvențe perioade de încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și sud vest, precum și activitatea frontală mai intensă-dau principala caracteristică climatică-a-Banatului. Clima în Moldova Nouă este de tip continental moderat cu influențe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcție de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă și de câmpie și 4-9 grade Celsius la munte. Precipitațiile cresc de la 700mm/mp în zonele joase la 1400mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu. VEGETAȚIA, FLORA ȘI FAUNA Caracteristicile reliefului, dispunerea unităților acestuia în trepte de la vest spre est au influiențat etajarea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
trepte de la vest spre est au influiențat etajarea vegetației. Ionarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și influiențe exercitate de către om asupra peisajului. De la regiunea de câmpie și până la crestele munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
între 75 si 100 m. Deși se întâlnesc pe suprafețe reduse, prezintă o importanță deosebită datorită gradului ridicat de fertilitate și pretarii la culturi agricole. Apariția acestor soluri este condiționată de prezența depozitelor loessoide de pe versantul sudic al Munților Locvei, câmpia piemontană Nera - Socol și terasele Dunării și a nisipurilor loessoide din ostrovul Moldova Veche. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale ridicate (circa 11 C) și precipitații de 600-700 mm/an. Rendzinele calcarice se formează și se găsesc numai
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ocupații ale locuitorilor(pomicultura și creșterea animal) și de diferite activități industriale: orașe-stradă; sate cu case răsfirate de-a lungul drumului; satul adunat de-a lungul unei văi sau de-a lungul drumului; satul îngrămădit (are diferite forme geometrice); de câmpie sau de pe terasa râurilor(Vuia, R.,1975,p.184). În secolele XVIII și XIX multe sate au fost aduse ,,la linie’’prin dispoziții administrative, amintirea vechilor vetre( sat Bătrân, Saliște, Țarina) se pastrează în toponimie, fără a mai ști azi
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în social, o frenezie a concretului". Realul și fantezia se scurtcircuitează. Episoade epice pe caniculă găsim, în proza noastră contemporană, la Marin Preda, Ștefan Bănulescu, Fănuș Neagu, Nicolae Velea, Ștefan Agopian. E normal să le găsim la prozatorii sudici ai câmpiei. Ecoul din Caragiale e, după caz, mai mult sau mai puțin important. Paul Georgescu dezvoltă o adevărată simptomatologie și enciclopedie a caniculei, descriind cea mai amplă gamă de senzații și construind în marginea ei o sociologie a provinciei, o politică
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
orice operă este opera mai multor lucruri decît a unui autor"?): universul prozei lui Gheorghe Crăciun este o lume de citate. Pe cine altcineva decît pe cel robit cărților, ficțiunii, "trucajului" cultural, îl mai poate emoționa marea, o ciutură în mijlocul cîmpiei, firul de iarbă, cerul, văzduhul "plin de cîntece ciripitoare" sau, iată, povestea lui Dafnis și Cloe? Realul nu e al celor care îl "trăiesc", ci aparține, ca fapt literar și, deci, în profunzimea sensurilor sale, scriitorului (lui Vlad Ștefan), insului
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
felul. A cheltuit, spre exemplu, 400.000 euro pentru ca circuitul "Turului Franței" să se abată prin localitate. Acum, în zilele festivalului, de la obișnuita plimbare în care ești condus prin pădurile adânci, păduri în care explodează verdele speciilor de foioase, prin câmpiile de grâu scăldate de un soare abundent - câmpii în care bobul a ajuns deja la maturitate, de la drumul ce șerpuiește printre satele ale căror biserici - în parte părăsite astăzi de fideli - înalță clopotnițe ce datează din secolul al XI-lea
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]