42,681 matches
-
asta e altă treabă. Bineînțeles nu mă poate deranja cu nimic, dar v’am povestit lucrul ca să se știe ce fac Românii pâ’n străinătăți. J’en ai assez en ai! Spătaru a fost aci, venind de la Viena, unde a cântat 20 spectacole la Staatsoper. Acum încerc să-l fac să cânte și el la Scala, a ajuns acum în urmă să cânte excepțional de bine din toate punctele de vedere. I-am aranjat zilele acestea, audiția în fața mea și a
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
dar v’am povestit lucrul ca să se știe ce fac Românii pâ’n străinătăți. J’en ai assez en ai! Spătaru a fost aci, venind de la Viena, unde a cântat 20 spectacole la Staatsoper. Acum încerc să-l fac să cânte și el la Scala, a ajuns acum în urmă să cânte excepțional de bine din toate punctele de vedere. I-am aranjat zilele acestea, audiția în fața mea și a unei comisii, dar n’am putut încă obține un rezultat definitiv
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
pâ’n străinătăți. J’en ai assez en ai! Spătaru a fost aci, venind de la Viena, unde a cântat 20 spectacole la Staatsoper. Acum încerc să-l fac să cânte și el la Scala, a ajuns acum în urmă să cânte excepțional de bine din toate punctele de vedere. I-am aranjat zilele acestea, audiția în fața mea și a unei comisii, dar n’am putut încă obține un rezultat definitiv, căci totuși au fost câteva rezerve în ceeace privește volumul, pretențiile
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
expune să mi se reproșeze că vreau să-mi impun „clica mea”. Desigur, așa s-ar zice la prima nereușită. Mai este cântăreața Irina Fratitza care s’a lansat în mod surprinzător la Londra, unde are contract pe 5 luni: cântă Don Pasquale, Rosina, Gilda, cam asta. Am să încerc să-i fac ceva la Scala când o veni iară. Ce elemente tinere și promițătoare mai sunt la București? Zilele trecute am avut o mare bucurie: Marele dirijor Hermann Scherschen mi-
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
petrece în jurul său. Din nou o creația de școală națională, cu statut de capodoperă - Boris Godunov de Mussorgski (1874, Sankt Petersburg). Și un an mai târziu minunata Carmen a lui Bizet (Paris, 1875). În 1876 la Scala din Milano se cântă La Gioconda de Ponchielli. În același an, la Bayreuth, Wagner își prezintă integral Tetralogia Inelul Nibelungului și astfel, pot fi ascultate în premieră și Siegfried și Amurgul zeilor. Ca un ecou al vremurilor trecute, doar un an mai tarziu, compozitorul
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
și Siegfried și Amurgul zeilor. Ca un ecou al vremurilor trecute, doar un an mai tarziu, compozitorul francez Camille Saint-Saens prezintă la Weimar, în chiar patria lui Richard Wagner, opera sa Samson și Dalila (1877). În 1879, la Moscova, se cântă minunatul Evgheni Oneghin al lui Piotr Ilici Ceaikovski. Muzica franceză își urmează aparent netulburată calea - în 1881, J. Offenbach are la Paris premiera Povestirilor lui Hoffmann. Un an mai târziu, la Bayreuth, R.Wagner prezintă Parsifal. În acest moment, G.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
lui Falstaff de G. Verdi. Și atunci când Edgar este prezentata la Madrid, pe scenă s-a aflat și Giuseppina Pasqua, viitoarea primă Mistress Quickly în același Falstaff de Verdi. În montarea Boemei la Palermo, rolurile Rodolfo și Mimi au fost cântat de Edoardo Garbin și Adelina Stehle, primii interpreți ai rolurilor Fenton și Nanetta în premiera cu Falstaff. La premiera operei Tosca - 14 ianuarie 1900, Roma - rolul Scarpia a fost interpretat de Eugenio Giraldoni, primul interpret al rolurilor Conte di Luna
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Bruno Mandori, Pavia, 2000, p.510. footnote>, în care orchestra se implică masiv și colorat. Primele impresii favorabile următoarei partituri lirice, Boema, G. Puccini le primește de la Edoardo Mascheroni, primul dirijor al operei Falstaff. Acesta este entuziasmat atunci când compozitorul îi cântă la pian primele două acte<footnote Budden, Julian- Puccini, Oxford,2002 p.153 . footnote>. Umbra lui Falstaff plutește dominant și asupra partiturii Boema. Temele ascunse în voci complicat împletite, la care ia parte și orchestra sunt doar un exemplu de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Aceasta corespunde estetic aspectului de totalitate (sonoră) în conexiunea (rezonanța) binelui, căreia îi adecvăm termenul de cosmosonie. Desăvârșit în opera sa, autorul nu se va mai contura printr-o altă zicere. Totuși, ca deziderat endeomonic, ne putem imagina noi una: Cântați laolaltă cu mine, cel din opera mea, întru necontenita desăvârșire a armoniei de bine!
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
tip maur, în care discursul muzical se îmbina cu dansul, cu mișcările ritmate ale corpului. Venirea primilor sclavi muzicieni din Orient a însemnat introducerea în Al-Andalus a unei noi forme muzicale, denumită sawt. Aceasta era o formă muzicală primară, monopartită, cântată pe versurile unui poem monorimă. La început, poemele erau cântate pe o singură melodie, ajungându-se ulterior la două, maxim trei melodii diferite. Poemul de tip sawt era cântat de către un solist vocal, acompaniat de un luth și câteodată de
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
cu mișcările ritmate ale corpului. Venirea primilor sclavi muzicieni din Orient a însemnat introducerea în Al-Andalus a unei noi forme muzicale, denumită sawt. Aceasta era o formă muzicală primară, monopartită, cântată pe versurile unui poem monorimă. La început, poemele erau cântate pe o singură melodie, ajungându-se ulterior la două, maxim trei melodii diferite. Poemul de tip sawt era cântat de către un solist vocal, acompaniat de un luth și câteodată de un instrument de suflat. Publicul era participant activ la actul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
forme muzicale, denumită sawt. Aceasta era o formă muzicală primară, monopartită, cântată pe versurile unui poem monorimă. La început, poemele erau cântate pe o singură melodie, ajungându-se ulterior la două, maxim trei melodii diferite. Poemul de tip sawt era cântat de către un solist vocal, acompaniat de un luth și câteodată de un instrument de suflat. Publicul era participant activ la actul muzical, transformându-se în cor sau marcând momentele mai importante din punct de vedere ritmic prin bătăi din palme
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
un luth și câteodată de un instrument de suflat. Publicul era participant activ la actul muzical, transformându-se în cor sau marcând momentele mai importante din punct de vedere ritmic prin bătăi din palme. Treptat, două poeme diferite au fost cântate înlănțuit, formându-se astfel un început de suită. Primul poem avea rol de preludiu sau introducere, urmând apoi ce-a de-a doua parte, ce se derula într-o mișcare moderată. Un personaj care va marca evoluția muzicii pe teritoriul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Safadi, Ibn Abd Rabbih de Cordoba este creatorul unui nou tip de poem, denumit muwashshah. Spre deosebire de sawt, care a fost importat din Orient, acest poem este o creație originală specifică regiunii Al-Andalus și are o formă relativ liberă, putând fi cântat sau doar recitat. Poemul a apărut și s-a dezvoltat pe baza noii forme muzicale în mai multe părți, creată de Ziryab. Odată cu apariția poemului muwashshah, putem vorbi deja despre o muzică arabo-andaluză propriu-zisă, un nou gen muzical ce își
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
influențe, cristalizându-se în final sub forma unui repertoriu muzical aparte. În paralel, a apărut și s-a dezvoltat o formă alternativă a poemului muwashshah, denumită zajal. Diferența între cele două poeme era numai de ordin literar : poemul muwashshah era cântat în araba clasică, în vreme ce poemul zajal era cântat în araba vulgară, de zi cu zi. În rest, formele celor două tipuri de poeme au caracteristici foarte asemănătoare și au avut o existență paralelă, regăsindu-se și astăzi în diferite zone
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
repertoriu muzical aparte. În paralel, a apărut și s-a dezvoltat o formă alternativă a poemului muwashshah, denumită zajal. Diferența între cele două poeme era numai de ordin literar : poemul muwashshah era cântat în araba clasică, în vreme ce poemul zajal era cântat în araba vulgară, de zi cu zi. În rest, formele celor două tipuri de poeme au caracteristici foarte asemănătoare și au avut o existență paralelă, regăsindu-se și astăzi în diferite zone din Orientul Apropiat și Africa de Nord. Ibn Bajja de
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
și cele regăsite în muzica gregoriană. Metisajul diferitelor culturi și societăți existente în Al- Andalus se remarcă nu numai la nivel muzical, ci și la nivel lingvistic. În cadrul aceleiași suite de tip nouba, se obișnuia ca fiecare piesă să fie cântată într-o altă limbă sau dialect. Mai mult, în cadrul aceleiași piese se putea cânta în araba vulgară, latină, dialect roman sau ebraică. Ultimul reprezentant de seamă al artei muzicale arabe de pe teritoriul spaniol a fost Abu Al-Hassan Ibn Al-Hasib de
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Andalus se remarcă nu numai la nivel muzical, ci și la nivel lingvistic. În cadrul aceleiași suite de tip nouba, se obișnuia ca fiecare piesă să fie cântată într-o altă limbă sau dialect. Mai mult, în cadrul aceleiași piese se putea cânta în araba vulgară, latină, dialect roman sau ebraică. Ultimul reprezentant de seamă al artei muzicale arabe de pe teritoriul spaniol a fost Abu Al-Hassan Ibn Al-Hasib de Murcia, ce a dezvoltat și impus forma și structura definitivă a suitelor de tip
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
notației muzicii arabe Încă din perioada preislamică, muzica practicată în regiunea Orientului Mijlociu și Peninsula Arabiei nu avea un sistem de notație. Transmiterea se efectua conform principiilor tradiției orale, de la maestru către elev. Aceștia din urmă trebuiau să rețină melodiile cântate de către profesori, pe care ulterior le puteau interpreta conform muzicalității, tehnicii și talentului propriu. Rezultau astfel multiple variante ale acelorași melodii, ajungându-se uneori la crearea unor noi piese. Trebuie subliniat faptul că muzica practicată în acele timpuri și care
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
cantor la Thomaskirche din Leipzig ca urmaș al lui J.S.Bach, părea că reprezintă nu numai o garanție de seriozitate și competență, dar și cea mai directă linie de păstrare a adevărului operei bachiene. Doar el auzise Preludiile și Fugile cântate de însuși Beethoven,de «Titanul în persoană» ! Și totuși, cât de departe era estetica sa de cea a creatorului a fost semnalat destul de curând. Bach era privit de Czerny prin ochii lui Beethoven. Muzica evoluase, experiența personală a generațiilor succesive
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
notă care - referitor la Adagio din Sonata în do minor op. 13 (Patetica) - îl acuză violent pe Ignaz Moscheles (până la transparente aluzii antisemite) de deformarea gândirii beethoveniene în ediția sa de sonate, încheind cu cuvintele: “Să încerce domnul Moscheles să cânte așa!” În versiunea lui Westphal frazarea era conformă principiilor logice curente în vremea aceea, practicate în mare măsură și azi. Numai că versiunea marelui pianist Moscheles este cea care corespunde exact originalului beethovenian... Ex. 1: L.v. Beethoven, Sonata în do
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
minor și este încă ambiguă pentru interpreții de astăzi, fiind adeseori înțeleasă greșit: Si deve suonare tutto questo pezzo delicatissimamente e senza sordini, pare astăzi a avea cu totul alt înțeles decât cel original, care voia să spună că se cântă cu pedală (cu amortizoarele de sunet ridicate, fără „sordini” sau „dämpfer”, adică amortizoare de sunet) și nu fără folosirea pedalei stângi a pianului (denumită din totdeauna una corda, nu surdină), cum se înțelege uneori. Desigur, în lipsa unor indicații mai precise
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de la Templul din Ierusalim și folosite în biserica primară. Genul diatonic al melodiilor siriene, caldeene, ebraice este regăsit în psalmodierea din muzica creștină primară. Cântul antifonic și responsorial își are originea în cântul antifonic ebraic, când cele două coruri levitice cântau unul la octava superioară și altul la octava inferioară, și în cântul responsorial în care forma de execuție consta în alternarea solistului cu răspunsul mulțimii. O altă formă a monodiei religioase a evului mediu o reprezintă cântecul melismatic, cunoscut sub
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
secole (XIII-XV). Cel mai important și se pare cel mai vechi gen de muzică religioasă din istoria muzicii europene este Misa, compoziție polifonică pentru cor și soliști ce are la bază texte de cult catolic, corespunzătoare liturghiei și care se cântă cu sau fără acompaniament instrumental. În secolul al XlX-lea va fi privilegiat Recviemul prin accentuarea actului dramatic, uneori teatral, în detrimentul părții religioase. În Polonia, Reforma a fost făcută de nobilime și burghezie. Ideologul Reformei poloneze Mikolaj Rej (15051569) a
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Christliche Lieder (cântece creștine) și Gesange sau Kirchengesange (cântece pentru biserică). Spre sfârșitul secolului al XVII-lea denumirea de coral care în mod tradițional era atribuit cântecului simplu latin (cantus planus) va fi aplicat imnului german protestant. Coralul luteran era cântat omofonic de către cor (chorul choralis) și congregație, spre deosebire de stilul de execuție polifonic din Biserica romano catolică (chorus musicus sau figuralis). După moartea lui Luther a urmat o perioadă de organizare și consolidare a repertoriului protestant. Coralul a căpătat maturitate artistică
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]