33,891 matches
-
demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc G(eorge) Breazul a confruntat - după ce s-a documentat asupra a ceea ce afirmau vechii greci, cu privire la muzica și muzicalitatea tracilor - folclorul românesc cu cel al popoarelor sud - dunărene, ajungând la concluzia că originea colindelor, a cântecelor rituale și a celor ce însoțesc diferitele obiceiuri practicate de popor” trebuie căutată în „muzica orgiastică din cultul lui Dionisos și al lui Bachus, muzica Saturnaliilor, a Brumaliilor și a Rozaliilor, a practicilor magice”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
der Musikgeschichte, Georg Schünemann - Geschichte der deutschen Schulmusik, Johann Wolf - Geschichte der Musik - în care găsește detalii despre solmizația lui Guido d’Arezzo. Mai multe plicuri cuprind patternuri cu modele de formule ritmico - melodice vechi, exemple de versificație, extrase din cântece de trubaduri, din cântări gregoriene, scări muzicale, bicordii, pentatonii, melodii medievale, melodii siriene, albaneze și din alte culturi balcanice și asiatice, cu extrase din diferite lucrări, din Riemann, Charles Nef, Gaetano Cesari, Johannes Wolf, Robert Haas, Friedrich Blume etc, care
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
materiale pentru anumite capitole, cursuri, sau lucrări de sine stătătoare. O bună parte a acestora va alimenta conferințele radiofonice, ca cea din 4 martie 1932 - Muzica primitivilor, pentru care citează melodii din muzica wezilor, din Columbia, a indienilor Hopi, un cântec funebru din India, un altul de adus ploaia din Irlanda, și un cântec de iubire al malabarilor<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, Ediția îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1977, pp. 316
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a acestora va alimenta conferințele radiofonice, ca cea din 4 martie 1932 - Muzica primitivilor, pentru care citează melodii din muzica wezilor, din Columbia, a indienilor Hopi, un cântec funebru din India, un altul de adus ploaia din Irlanda, și un cântec de iubire al malabarilor<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, Ediția îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1977, pp. 316 - 325; footnote> . La fel se va întâmpla cu tema Muzica popoarelor antice, devenită
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
10 - 11 august - septembrie 1920, pp. 265 - 281; Republicat și ca broșură separată, cu același titlu, Câmpina, Tip. Mihail S. Gheorghiu, 1920, pp. 3 - 4; footnote> . Breazul se dovedește un continuator fidel al ilustrului său dascăl, Kiriac - autorul celebrei devize „cântece românești pentru școala românească” și cel care a adaptat la realitățile culturale românești cealaltă deviză „soarta muzicii românești în școală se hotărăște” - ambii adepți ai ideilor novatoare ale ilustrului ministru, Spiru Haret, de la care pornește concepția lor pedagogică. Spiru Haret
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
se hotărăște” - ambii adepți ai ideilor novatoare ale ilustrului ministru, Spiru Haret, de la care pornește concepția lor pedagogică. Spiru Haret formulase chiar la începutul secolului trecut dezideratul conform căruia muzica ar trebui să-i învețe pe copii să cânte acele cântece care le îmbogățesc viața sufletească și care au „puterea de a-i mișca” - așa cum precizează adresa trimisă de ministru în școli. Breazul s-a arătat nu numai deschis, dar și interesat de ideile pedagogice ale vremii, la loc de cinste
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
producțiile muzicale ale copilului, II - muzica populară, III - operele de artă muzicală cultă” . Pedagogul sublinia că la timpul lui era neglijată însăși creația copiilor, folclorul lor, în pofida faptului că el reprezintă un solid teren pentru „cercetarea sufletului muzical al copilului”, cântecele din folclorul copiilor fiind „obiectivări ale muzicalității puiului de român”, necesare pentru descoperirea temeliilor muzicii noastre populare, dar și pentru cultivarea sensibilității celor mici. Aici găsim chemarea pentru legarea educației muzicale de tradițiile autohtone, optând pentru „reintegrarea copilărimii în ființa
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
secol obiectivele ale educației muzicale actuale, programa întocmită de el precizând scopul disciplinei: - de a trezi și dezvolta însușirile muzicale ale copiilor, contribuind la formarea armonică a sufletului lor; - de a le procura bucurii prin învățarea, inventarea și executarea de cântece și jocuri; - de a le deștepta interesul și a le cultiva gustul, dragostea și înțelegerea pentru cântecul și jocul popular românesc, deprinzându-i a cânta și a asculta viersul românesc; - pregătindu-i sufletește, și prin ajutorul muzicii, pentru viața de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
dezvolta însușirile muzicale ale copiilor, contribuind la formarea armonică a sufletului lor; - de a le procura bucurii prin învățarea, inventarea și executarea de cântece și jocuri; - de a le deștepta interesul și a le cultiva gustul, dragostea și înțelegerea pentru cântecul și jocul popular românesc, deprinzându-i a cânta și a asculta viersul românesc; - pregătindu-i sufletește, și prin ajutorul muzicii, pentru viața de simțire, cuget și faptă românească”<footnote Ministerul Instrucțiunii - Programa analitică pentru școalele de copii mici, București, Institutul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
nr. 1692, 6 ianuarie 1930, p. 1, Republicat în: Armonia, Botoșani, An VII, nr. 1 - 3, ianuarie - martie 1930, pp. 3 - 4 și integral în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 207 - 209; footnote> . Cele patru cărți de cântece adresate copiilor din ciclul primar instaurează principiul modal în realizarea educației muzicale și devin „unice în întreaga lume: atât în privința concepțiilor didactice - întemeiate pe psihologia muzicală a copilului român și pe elementele melodice și ritmice ale muzicii populare românești - cât
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și adnotată de Titus Moisescu, Prefață de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1984, p. 786; footnote> . Calitățile celor patru cărți pentru clasele primare nu au fost atinse de patina vremii, dovadă că atunci când Editura muzicală a republicat o culegere din cântecele acestor minunate cărți - care au trecut de cenzura comunistă, fiind eliminate toate cele cu tematică sau chiar cu aluzii religioase - realizată de Titus Moisescu<footnote Breazul, G(eorge) - Saxu, N. - Carte de cântece pentru copii, Ediție îngrijită și postfațată de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Editura muzicală a republicat o culegere din cântecele acestor minunate cărți - care au trecut de cenzura comunistă, fiind eliminate toate cele cu tematică sau chiar cu aluzii religioase - realizată de Titus Moisescu<footnote Breazul, G(eorge) - Saxu, N. - Carte de cântece pentru copii, Ediție îngrijită și postfațată de Titus Moisescu, ilustrații în culori de A. Sirin, București, Editura muzicală, 1985; footnote> - au dispărut din librării în câteva zile, multe luând drumul străinătății, publicarea fiind considerată „o sărbătoare a muzicii”, culegerea concurând
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
din librării în câteva zile, multe luând drumul străinătății, publicarea fiind considerată „o sărbătoare a muzicii”, culegerea concurând „cu mult succes cam tot ce s-a elaborat până acum în domeniul didacticii muzicale” și se sublinia că „se pot învăța cântecele cu ajutorul acestor desene, fără a apela la notația muzicală tradițională înscrisă în josul paginilor”<footnote Dogaru, Anton - Carte de cântece pentru copii Restituiri. Retipărirea unui cunoscut manual de muzică; în: Tribuna României, București, An XV, nr. 325, 1 octombrie 1986, p
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
mult succes cam tot ce s-a elaborat până acum în domeniul didacticii muzicale” și se sublinia că „se pot învăța cântecele cu ajutorul acestor desene, fără a apela la notația muzicală tradițională înscrisă în josul paginilor”<footnote Dogaru, Anton - Carte de cântece pentru copii Restituiri. Retipărirea unui cunoscut manual de muzică; în: Tribuna României, București, An XV, nr. 325, 1 octombrie 1986, p 12; footnote> . În ultimele zile ale anului 1937 cei doi autori ai manualelor înaintează Academiei Române cererea de înscriere pentru
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote> . În ultimele zile ale anului 1937 cei doi autori ai manualelor înaintează Academiei Române cererea de înscriere pentru concurs. Înaltul forum științific al țării apreciase anterior manualele lui Breazul destinate învățământului secundar, în 1931 Ion Bianu propunând premierea Cărții de cântece pentru clasa I secundară, iar în 1935 fiind premiată de Academia Română - în urma raportului semnat de însuși George Enescu - Cartea de cântece pentru copii, clasa a IV - a. Baza educației muzicale urma să se realizeze în școlile de grad secundar, în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
științific al țării apreciase anterior manualele lui Breazul destinate învățământului secundar, în 1931 Ion Bianu propunând premierea Cărții de cântece pentru clasa I secundară, iar în 1935 fiind premiată de Academia Română - în urma raportului semnat de însuși George Enescu - Cartea de cântece pentru copii, clasa a IV - a. Baza educației muzicale urma să se realizeze în școlile de grad secundar, în toate clasele care alcătuiau gimnaziul și liceul. După pregătirea terenului aperceptiv și vocal din clasele primare, în gimnaziu se poate trece
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
G. Kiriac”<footnote Breazul G. - Patrium Carmen...., p. 608; footnote> , repertoriu ce rezultă din sinteza trăsăturilor stilistice ale celor trei categorii de bunuri recomandate pentru activitățile educaționale, amintite mai sus. Împreună cu N. Saxu, Breazul realizează în anul 1943, culegerea de cântece „din care copiii români vor cânta românește și vor simți românește cântând” - antologia de Cântece românești pentru școala primară - cuprinzând melodii ce „vor hrăni sufletele și le vor înălța inimile” copiilor, „îi vor dispune și le vor da impulsuri noi
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
trăsăturilor stilistice ale celor trei categorii de bunuri recomandate pentru activitățile educaționale, amintite mai sus. Împreună cu N. Saxu, Breazul realizează în anul 1943, culegerea de cântece „din care copiii români vor cânta românește și vor simți românește cântând” - antologia de Cântece românești pentru școala primară - cuprinzând melodii ce „vor hrăni sufletele și le vor înălța inimile” copiilor, „îi vor dispune și le vor da impulsuri noi și puternice, corespunzând înțelegerii lor”. Există în scrisul lui George Breazul materiale ce ilustrează caracterul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
e timpului elogiindu-le deoarece găsea în ele edificatoare exemple pentru învățământul muzical școlar din România - „des curieux et édifiants exemples de l’enseignement musical scolaire tel qu’il est compris en Roumanie”<footnote Closson, Ernest - Bibliographie musicale Carte de cântece pentru copii; în: L’Indépendance Belge, Bruxelles, 107-e Année, nr. 364, 30 decembrie 1937, p. 2; footnote> . În pofida realelor calități, recunoscute de cei mai autorizați specialiști europeni, sistemul educațional cade victima ideologiei comuniste. Așa cum remarcam în urmă cu peste 15
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
călător prin sate pentru culegeri de melodii și de instrumente țărănești muzicale, cu echipe studențești ale Institutului Social Român sau al Fundației Culturale Regele Mihai, dar niciodată n-am simțit mai deplin în om pe românul care duce mai departe cântecul neamului lui, la fel ca neamurile rămase”<footnote Bucuța, Emanoil - Pietre de vad, vol. III, București, Editura Școalelor, 1943, p. 362; footnote>. Cea mai potrivită caracterizare a muzicianului comemorat la semicentenarul trecerii sale la cele veșnice pare a aparține eminentului
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
scriseseră acești vechi, faimoși, înțelepți, dalbi dar nu totdeauna albi autori, Peter nu înțelese decât că fericirea nu există. ,E adevărat oare", o întrebă pe bunică, , pe lume nu există fericire?" ,Ba, bineînțeles că există", răspunse aceasta. Cum spune și cântecul: Să fii pe lume e un lucru frumos, Zise albina spre porcul spinos." Da, asta trebuie să fie fericirea; așa ceva înțelegea și Peter. Albinele, porcii spinoși și bunicile știu, până la urmă, mai multe decât poeții și gânditorii. Mai înțelegea și
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
Romîuească. Volum care a stat în biblioteca Petre I. Oroveanu, unde l-a pus cumpărătorul lui, indică o ștampilă de om grijuliu, la 3 mai 1927. Trei cicluri și cinci creații mai lungi, stinghere, cu suflu de poem, îl compun. Cîntecul cîtorva e o joacă de-a plinătatea, doar sonoră, a golului: "Să nu se surpe, copleșind pămîntul,/ Atunci cînd vîntul/ Prin golul mut se dă de-a rostogolul." Aceeași pasiune pentru întorsături de sens și frază, într-un titlu pe
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
totuși nedrept ca Bacovia să nu-și împartă cu el eticheta de "monocord". O melodie ca verdele de Rin, amestecînd ceva natural și ceva metalic, ceva apropiat-liniștitor și altceva maiestuos-distant, plăcerea contradictorie a unei monotonii ce se înfățișează ca spectacol. Cîntecele "în violet minor", mărci ale unui simbolism ca la carte, însoțesc o lume acvatică, bocind imperial, care-și schimbă cromatica după toanele unor iriși deschiși la culoare, ape-ape cînd plîng. O feerie cu peisaj este Priveliște, una nu tocmai reușită
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
energie fabuloasă. Era un centru pe scenă. Un punct solid, inedit pentru mine. Un personaj implicat pînă în adîncul ființei și al spectacolului. De cîte ori se înfigea în clapele pianului, mă făcea să mă înfior de emoție. Sînt două cîntece pe care le fredonez și astăzi. Cu aceleași senzații proaspete, nemodificate. Așadar, prin '92 sau '93, am văzut un spectacol cu zeci de actori pe scenă pentru un singur personaj: Dorina Crișan Rusu. Mai tîrziu, povestindu-i toate acestea, a
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
XX se încheie în plină postmodernitate, cu doar câteva ore (minute) înainte de intrarea într-un nou mileniu. Privind retrospectiv cele două decenii radiografiate în jurnalele Monicăi Lovinescu, primul lucru care îmi vine în minte, în virtutea unui reflex cvasi-pavlovian, este un cântec al lui Bob Dylan, pe care cei care au trăit ultimii ani ai comunismului este imposibil să îl fi uitat: The Times they are changin'. Este incredibil cât de mult s-a schimbat lumea din 1980 până la intrarea în anul
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]