3,117 matches
-
nostru mândru plai... Mai aveam noi datini, oare, ca români adevărați, Cu năravuri milenare, buni creștini și botezați?! Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriți de-atunci de ei, De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?! Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat’? Mai vedeam noi vr’un chefliu tăvălit spre casă beat?! Nici nu ne dădea prin minți să-njurăm ca pe ogor, De Cristos, de cruci, de sfinți, aveam noi așa folclor?! Sau, ceva cu mult mai trist
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
exista votanți (mor de foame nu-și schimbă partidul preferat). Transilvania este prea departe de București. Până ajung reporterii cu avionul prăpădul este înlăturat de întreaga comunitate, inclusiv de păgubitul obligat de Legea Electorală să-și plângă de milă la cârciumă. Transilvăneanul, chiar român neaoș pune mâna pe lopată nu așteaptă pompierul. Pe câmpurile agricole, mai puțin roditoare ca-n Valahia, vezi holde cât cuprinde ochiul. Cam așa erau holdele pe vremea moșierilor valahi, dar astăzi comasarea mai multor parcele în
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
ți-l morâncește, vreo trei ore la rând, de adoarme, după aceea, Silviu ca un bebeluș, pe dormeza lui, în camera ei. Cum adoarme el, ea îi ia din buzunar două, trei sute de mii, că e econoamă, și fuge la cârciuma din centru, „La pufoaica ruptă” și se chefuiește cu cine vrea ea. După vreo trei ore, se-ntoarce Adriana acasă, afumată binișor, îl trezește pe Silviu și-l mai muncește vreo oră, de se culcă după asta, mai obosit decât
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
simt... Ca un făcut, după circa două ore au avut surpriza să fie luați la rost de Ancuța și Eva. Aici îmi sunteți, crailor?... le strigă din ușa localului, Ancuța. Cum o să-ți crtești copilul, bețivule, dacă cheltuiești banii în cârciumă... se rățoiește și Eva la Guță. Gata, gata cu circul!... Ospătar! Repede, patru halbe și douăzeci de mititei, au venit invitații mei, comandă Nicușor, iar războinicile doamne au spus cu tandrețe în glas. Păi... numai voi!... De ce nu ne-ați
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348009_a_349338]
-
n-ar fi avut bani, să-și cumperela la pachet. El, ca și vărul său Ghicuță Anastase erau renumiți de câtă zgârcenie erau stăpâniți. Aproape să zic, că Hagi Tudose pălea în fața lor ... Nici unul, nici altul nu intraseră vreodată în cârciumă, cum proceda de multe ori Costică Teodorescu, care comanda băutură pentru toată lumea de la mese. Asta, după ce gusta personal din pahar, pleca pe ascuns și tot pe ascuns plătea Veruței Vorovenci consumația tuturor. Misac ține cafeneaua, iar Veruța cârciuma. Epitaful după
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
vreodată în cârciumă, cum proceda de multe ori Costică Teodorescu, care comanda băutură pentru toată lumea de la mese. Asta, după ce gusta personal din pahar, pleca pe ascuns și tot pe ascuns plătea Veruței Vorovenci consumația tuturor. Misac ține cafeneaua, iar Veruța cârciuma. Epitaful după monumentul lui Ghică al Popii, din cimitirul bisericii din Suseni, era foarte potrivit să fie scris mai curând pe piatra de mormânt a lui Costică Teodorescu, cel care a captat izvorul din Podișor și a construit minunata și
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
de gheață pe geam, casele mici de periferie se-ngroapă în omăt. În depărtare păduri de lumini pe deal, cu risipa ceții se-mbracă-n argint, umbrele se îneacă în ape. Pâinea și vinul se înmulțesc, băutorii sparg pahare-n cârciumi. Dulceața mierii, vâscul durerii, așteptă-n genunchi, colindătorii dau buzna-n case, se pogoară peste oameni duhul sărbătorilor de iarnă. Referință Bibliografică: De sărbători / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1091, Anul III, 26 decembrie 2013. Drepturi
DE SĂRBĂTORI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347610_a_348939]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ÎN OCHIUL NOSTRU CEL HIMERIC Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului în ochiul nostru cel himeric în zațul dulce de cafea miroase timpul a duhoare, la cârciumă poetul bea un ceai fierbinte de cicoare. dezamăgit în calea mea, l-aud pe Dumnezeu cum plânge, alcool absurd atunci aș bea, alcool amestecat cu sânge. mă calcă visul pe picior și sunt bastard și sunt cenușă și câteodată mor
ÎN OCHIUL NOSTRU CEL HIMERIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/350128_a_351457]
-
mult usturoi. Eracle se duse însă, ferm și cumva cam arogant, la tejghea, urcă pe un scaun și ceru un șpriț de vin cu sifon. Barmanul, un tânăr, în felul lui, foarte stilat, îi spuse că nunțile se țineau la cârciuma din colț, iar aici se serveau numai specialități colorate divers, cu nume exotice, la sondă, cu pălăriuță. Luându-și inima în dinți, Eracle comandă una și asistă destul de fericit cum i se umple cu gheață, un pahar cam suspect, peste
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
dimensiuni kafkiene le redescopăr în fiecare zi. Totul este absurd, fără amintiri, înecat într-un prezent cenușiu și nemaiașteptând nimic de la viitor. Ar trebui să trăiesc prin cititorii mei. Din păcate, ei au alte treburi acum, sunt rătăciți prin cine știe ce cârciumă sordidă, înecați în aburii alcoolului, sau se află printr-un bordel, încercând plăcerile mari, dar atât de efemere și insipide în felul lor ale amorului contra cost. Aș putea să mă refugiez undeva la munte, uitat de toți și de
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
Aparent, spiritele se liniștiseră. Se vorbea aproape în șoaptă. Oamenii încercau să se liniștească, să înțeleagă și să descopere noi repere pe drumurile viitorului. Despre ce și cum a fost ieri în Parlament se discuta numai în parcuri și la cârciumile de cartier. Erau doar grupuri mici, răzlețe. În schimb, în piețe se vorbea tare, mult și cu obidă. Se vorbea pe față. Fără ascunzișuri. Privatizații și oamenii lor erau pasivi, chiar dacă pe alocuri încingeau spiritele. „Ce e, bă? Nu vă
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
ce să facă cu ele? Să le preschimbe? Iar cheltuială. Și nemernicul de amărăștean, la rândul lui o să vrea să-l bea și să-l mănânce. Numai așa, ca să-și râdă de el. S-ar râde de el și la cârciumă... Uite, mă, în ce încurcătură vrea să mă bage, amărășteanu’ dracu’! Tache câștiga de la Casapu atât cât să-și târâie zilele, în ceartă continuă cu nevastă-sa, care-i cerea bani pentru cei trei copii nespălați și nemâncați. El îi
SRL AMARU-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365900_a_367229]
-
așa cum i-o lăsase cumnatul ăla de la Făurei, dar el niciodată nu avusese curaj să le răsucească și să pornească motorul. Dacă o ia din loc și se repede în poartă sau în casă? Doamne ferește! Le-a spus băieților de la cârciumă tărășenia cu mașina amărășteanului și le-a cerut sfatul ce să facă cu ea. Băieții au râs cu toții în hohote. --Cum ce să faci, bă? Păi, e mașina ta? --Ce vreți să spuneți? Nu știți că e mașina mea? Nu
SRL AMARU-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365900_a_367229]
-
timpul că nebunu’”, „Intru-n crâșma, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculița de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutură”, „Bine e să fii patron” etc. A cântat pentru mângâierea inimii românilor, timp de mai mult de patruzeci de ani, peste trei sute de de cântece pe care le-a imprimat la Radio și Electrecord, a
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
nu înseamnă numai alăturarea Valahiei la Molduva. Ele au fost întotdeauna vecine. Unirea înseamnă gospodărirea lor în comun. Nici astăzi nu se face. Cât timp rumânul nu-și unește forța cu a vecinului său și-și cântă doar amarul la cârciumă plângând aplecat pe umărul lui, deși capra nu i-a murit și lui, va trăi prost din subvenții masive făcute de orășean. Or orășeanul este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
propriilor copiii lucrurile rămâneau la fel, toată lumea știa că înaltele tale preocupări te fac puțin cam distrat deci numai bun de dat exemplu altor soți care nu aveau sărmanii de ei decât vechea pasiune a bețiilor cu amici dubioși la cârciuma de peste drum. Ori poate fuseseși colecționar de monede vechi. Ce oroare! Acum erai numismat, umpleai casa de clasoare cu monede și bancnote, făceai schimburi cu alții din felurite țări care aveau, la fel ca tine, același hobby și formați o
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
se mai numea, în mod banal, pește, o ridicai cu juvelnicul, o sărutai pe nas, o fotografiai și apoi te înscriai cu fotografia la concurs primind astfel puncte, eventual ceva premii, cu care puteai să te fălești mai apoi la cârciumă. Desigur toate aceste noi prerogative impuse de noul standard al hobby-ului nu presupunea în nici un fel renunțarea la vechile privilegii transformând astfel breasla într-un club elegant, mai bine spus un fel de societate secretă în care ținuta, limbajul
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
Culmea este că și progeniturile lor au deprins această asociere și trăgeau recipientul din prima încercare fără desincronizările de început. Cimpanzeul a reușit să învețe și să transmită învățătura urmașului. Țăranul român nu! Dovadă că își plânge în comun, la cârciumă, beleaua care l-a lovit fără a concepe măcar că, punând umăr la umăr, ar fi învins și furioasa natură. Supărător este că moare de foame muncind din greu mica parcelă, PROPRIETATEA SA, când, în asociere ar putea obține recolte mult
TELEENCICLOPEDIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365947_a_367276]
-
fără succes la femei, se angajează totuși mereu în povești de dragoste, trăite cu o mare intensitate. Toate îi rănesc sufletul. Prima lui aventură datează din anii de liceu, când dus de trei colegi - Pretorian, Szekely și Asanache - la o cârciumă deocheată, „Mama răniților”, cunoaște o fată fără prejudecăți, Nineta Romulus, și devine iubitul ei. Legătura nu durează mult, întrucât fata, instabilă sentimental, dispare pe neașteptate. Episodul provoacă o adevărată furtună în familia adolescentului, ai cărui părinți (tatăl - monteur la o
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
orașe. În plus Dumnezeu îi pune pe bieții oameni la fel de fel de încercări, care mai de care. Potopuri, cutremure, inundații, incendii. Omul nu are nici o vină. În loc să repare ce s-a stricat datorită vitregiilor vremii, studiază capra vecinului prin ferestrele cârciumii rugându-se Domnului să moară și ea. La apus de linia Carpatică, așa curbă cum este ea, creștinul are un alt punct de vedere prilejuit în special de îndemnul preoților. Munca este la ea acasă chiar și-n sfintele Paști
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
că lingura nu este nici mătură și nici lopată. Oare pompierul care dă afară din curtea gospodarului apa care a inundat-o nu este și el creștin? Ar trebui să plângă amarul tuturor eventual cot la cot cu gospodarul la cârciumă în loc să-și pericliteze „uscarea mâinilor”. Pompierul este însă STATUL, PARTIDUL care cerșește votul „credincioșilor temători de Dumnezeu”. Dacă PARTIDUL nu ajută omul la nevoie cine să o facă. Dumnezeu? Nu am auzit de vre-un Dumnezeu cu lopata în mână
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
cu tânăra Borges gândea “din moment ce am pierdut lumea iubită, trebuie să creez ceea ce se întâmplă în lumea vizibilă, pe care, de fapt, au am pierdut-o. “ În timp ce gândea așa, cu câteva secole în urmă în Anglia Jonathan Swift stătea la cârciumă cu câțiva prieteni perorând pamflete de mare virulență satirică pe care cu ajutorul unor sponsori le-a publicat în volumul Povestea unui boloboc, în anul 1704, când un cutremur i-a speriat ieșind în piața pavată cu piatră în mijlocul căreia se
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă și din tabelele de ma sisu, între 3 și 12 parale oca. Acestea sunt de fapt prețuri de vânzare cu ridicata pentru că la cârciumi și la orașe acestea erau mai mari. Examinând evoluția acestora pe o perioadă mai mare, constatăm că în primii ani prețurile de vânzare se mențin la nivelul anilor 1829-1831 (10 parale oca)724 ca să crească treptat către sfârșitul perioadei amintite
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 2282/1832, f. 6, 79, 80, 102.223 722 .Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5. 723 .Pentru aceeași perioadă se făcea mențiunea că vinul se vindea la cârciumi cu 16 parale ocaua (Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 53, 379). 724 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 1/1846, f. 319, 391, 402, 412. 725 .În anul 1832, se arăta într-un raport, cu ocazia lucrărilor
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt redate și de documentele cercetate 656. O însemnată sursă de venituri pentru boieri și mănăstiri o constituie în secolul al XVIII-lea monopolul vânzării băuturilor și dreptul exclusiv de a ține cârciuma. În această privință documentele ne oferă unele informații interesante. Menționăm printre altele porunca din anul 1716 a domnului Nicolae Mavrocordat prin care se da dreptul mănăstirii Tismana să țină pe moșia sa de la Ploșnina printre altele și un cârciumar 657
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]