1,366 matches
-
fi în fața noastră. * Pregătim mijloace audiovizuale. Cercetările arată că reținerea informației prezentate cu suport vizual este de 65 de procente după trecerea a 5 zile în comparație cu numai 5 procente fără asemenea suport. Însă nu permitem ca ele să devină niște cârje care, în cele din urmă, ne ia privirea de la audiență. Ceea ce intenționăm să arătăm să fie strălucitor, clar și suficient de amplu. * Analizăm sala în care vom vorbi. Dacă este posibil, mergem în sala în care vom rosti discursul ca să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
jumătate / și-n tăcerea gravă fără ură / c-o mișcare de ceasornic taie / ochiului........ albeața vâlvătaie...” (în sânul ei se coace trandafirul); sfâșietoare zbateri lăuntrice: „Dar vameșul îi taie calea dreaptă / el.................. viermele cu trupul de aloe / strângând supt piele cârjile lui noe / prin straturile nopții și m-așteaptă / la capete de pod prin vene strâmte...” (rnde cu oasele poți deschide Paradisul); chiasmul: „cu ciori de fum în vârf o neagră miere / o miere neagră destupată mie...” (Domnișoara infirmieră); antanaclaza: „Tu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
latentă, sau mai degrabă fără putință de a fi înscrise într-un text. Obiect al unei duble amputări, în amonte și în aval, descrierea școlară este întocmai unui om cu ambele picioare amputate căruia i s-au luat, din răutate, cîrjele. Și ne mai minunăm de dificultățile pe care le întîmpină elevii cu astfel de infirmi! 1. Pentru un studiu despre descriere în scrierile ample, a se vedea A. Petitjean, 1982. Capitolul 2 Exerciții Oricare ar fi forma sa (exercițiu de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
spre Necorița și s-a ascuns într o glugă de coceni; au înconjurat gluga și au înțepat maldării până l-au făcut să strige că nu mai poate, să l lase. L-au bătut crunt deși omul era schilodit de cârjele de fier care l-au nenorocit. Nu știm cât și-a mai revenit dar a rămas cu gâtul strâmb. Disperată, Natalia Tătărăscu a scuturat pușca din cenușă, gata, să tragă, dar vai de ea ce a pățit pe urmă. Fostul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
a poruncit ca fratele Solomon să fie dus imediat dincolo de mare într-un mod cât mai comod. S-a făcut întocmai, iar credința sa nu a fost zadarnică; el s-a vindecat atât de bine, încât putea să meargă fără cârjă și să celebreze liturghia, și a devenit guardian de Londra și confesor pentru tot orașul. Totuși, deoarece îl rugase pe preadulcele Isus să-l purifice de păcatele sale în această viață, i-a revenit guta care i-a fărâmițat coloana
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
provocat din greșeală o rană mult mai gravă decât intenționase. Din aceleași cercetări rezultă oricum că, în momentul în care afla de moartea lui Milea, un alt general, Victor Athanase Stănculescu, rechemat de către Ceaușescu de la Timișoara la București, ajunge în cârje și cu piciorul în ghips pe la ora 10 dimineața la CC, unde, profitând de haosul general provocat de moartea lui Milea, îi ia acestuia locul. Armata Fără ca nimeni să afle nici măcar Ceaușescu sau/și Elena, avea să susțină ulterior Stănculescu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mițe, Cusute-n trei ițe. La fel: ... babă bătrînă, Cu brîu de cămilă, Cu doi dinți în gură, Lucrați în pe sîrmă. Înfățișarea ciudată, robustă și primitivă arată angajarea nefericitei ființe pe drum anevoios și ajunsă la greu impas: “Din cîrji cîrjîind”, dar și coborîrea în arhaitate, către “stratul mumelor”. Acolo își au începătura lucrurile lumii, pentru a fi urmărite și cercetate în curgerea lor, în bine ori în rău, de către persoane pricepute să le înțeleagă, eventual să le corecteze, ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în divan. Ți s-a părut că acela era „sfatul necredincioșilor”? Ai aruncat asupra lui Grigore Ghica blestem greu de arhiereu pentru că vărsase sânge nevinovat. A chemat Grigore Vodă atunci patriarhii și te-au judecat, ți-au luat mitra și cârja de păstor și te-au aruncat la mânăstire la Tismana. Cum ai putut să te închizi în chilia din pădure fără să vezi suflet de om atâta vreme? — Speram, visam adică, să ispășesc păcatul trufiei și să mă învrednicească vlădica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i arăta că a greșit. După ce rând pe rând toate capetele cu mitre scumpe s-au aplecat smerite, recunoscânduți nevinovăția, mi-am înălțat privirea în sus ca pentru mulțumire lui Dumnezeu, iar sfinția sa Varlaam a simțit greutatea clipei, a lăsat cârja de mitropolit pe podea la picioarele mele și te-a binecuvântat ieșind. În veacul nostru atât de mic, cu omoruri și trădări la tot pasul, ai aflat să se fi întâmplat ceva mai deosebit? De atunci mă tot gândesc că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în sfatul necredincioșilor”. — Ei, măria ta, acum că au trecut iată nouă ani și jumătate, toate par frumoase, dar prin câtă tulburare am trecut nimeni nu poate să și dea seama. Când te-am văzut că poruncești să se ridice cârja, când ai luat-o ca să mi-o dai mi-a fost teamă că o să-ți schimbi firea, că o să te ții neclintit pe tron când o să ne primești și că n-o să ne învrednicești să ne privești din față, ci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să fie rugat. Și rugămintea veni: — Ne rugăm, nu lăsa țara, să intre alți oameni, sau răi, sau nebuni să o piardă, ci fii. Marii boieri îl ridicară de subsuori și-l conduseră spre altar. Theodosie, în ușile împărătești, cu cârja și îmbrăcat în odăjdii argintii, cu mitra pe cap, încadrat între doi diaconi, îl aștepta binecuvântând adunarea. Ahmed aga era în strana din stânga. Theodosie citi clar cu glas tare rugăciunile și jurământul pe care Brâncoveanu îl repetă cuvânt cu cuvânt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vom porni cu toții să-l ducem pe ultimul drum spre Cotroceni. Acolo se va face prohodul și se va înmormânta în biserica lui în pronaos, alături de fratele său răposatul Matei și al dragii lui Smărăndița. Măria ta, sunt bătrân și cârja de păstor ce o port îmi dă dreptul să-ți spun: cinstirea și pomenirea lui vodă Șerban îți va spori numele bun. Acum dacă mai sunt treburi pentru dregătorii măriei tale și sfatul nu s-a sfârșit, slobozește-mă să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
capetele, înțelegea că erau scrutați de privirea necruțătoare a domnitorului. Au ajuns în față. Din scaunul din dreapta, doar cu o treaptă mai coborât decât cele două domnești din stânga, mitropolitul Theodosie s-a sculat cu greu, sprijinindu-se cu putere în cârjă. A ridicat mâinile de culoarea sidefului și l-a binecuvântat pe vodă. Acesta și a plecat doar un genunchi și, întrebător, a căutat privirea înaltului prelat. Ochii buni ai acestuia l-au învăluit cu o căutătură caldă, în timp ce buzele rosteau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fără de moarte.... Primii mergeau călugării cu lumânări înalte îmbrăcați în stihare negre, întâi grecii, apoi cei care cântau românește, apoi arhimandritul cu evanghelia, un preot cu crucea, patru diaconi țineau deasupra capetelor Sfântul Epitaf sub care pășea sprijinindu-se în cârjă mi-tropolitul Theodosie. La distanță de câțiva pași, solemn, îmbrăcat sobru, venea Constantin Voievod, în urma lui doamna Maria, apoi odraslele lor, fetițele primele, feciorii și apoi fetele. Așa au ocolit și în anul trecut biserica, de au dat de gândit celor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
marelui dragoman Mavrocordat nu sunt străini de veștile acestea și te sfătuiește să nu ai încredere decât în cei care-ți împărtășesc cum stau treburile la Înalta Poartă. Prinzând ultima frază, în sală intră tocmai mitropolitul Theodosie sprijinindu-se în cârje. Se opri, făcu semnul binecuvântării cu o singură mână și spuse: Și mai spune fratele nostru că măria ta ești adevăratul părinte al creștinilor din partea răsăritului, iar Valahia este reazemul bisericii dreptcredincioase și că, aflând cele ce se pun la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ale spătăriei mari lăsau să intre ultimele raze ale soarelui care tăiau în fâșii umbra încăperii și făceau să se vadă jocul firicelelor de praf. Boierii se ridicară. Mai adus de spate ca oricând, sprijinindu-se la fiecare pas în cârja cu mâner de aur bătut în pietre prețioase de diferite culori, cu pletele albe ieșind de sub mitra cu văl negru lung până la jumătatea spinării, Theodosie înaintă spre tron, privindu-l pe fiecare, zâmbind fiecăruia. — Hristos a înviat, măria ta, Hristos
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu pletele albe ieșind de sub mitra cu văl negru lung până la jumătatea spinării, Theodosie înaintă spre tron, privindu-l pe fiecare, zâmbind fiecăruia. — Hristos a înviat, măria ta, Hristos a înviat, cinstiți boieri! Adevărat a înviat, sfinția ta! Mitropolitul încredință cârja celui mai apropiat boier, își îndreptă spinarea și, ridicând amândouă mâinile, binecuvântă adunarea și pe domn. — Ca astăzi Iisus a intrat în adunarea ucenicilor, ușile fiind încuiate de frica iudeilor, a stat în mijlocul lor și le-a zis „Pace vouă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tâlcuit de s-au tipărit și trimis la toți dreptcredincioșii din lume și, în loc să mă pocăiesc, mă cert cu Dumnezeu și-l întreb de ce să merit eu să fiu trădat de sfântul căruia chiar eu i-am pus inel și cârjă de mitropolit în mâini.” Vorbea vodă încet și o gâfâială repezită îl întrerupea din când în când ca și cum ar fi avut un nod în gât. Lacrimile i se prelingeau pe obraz și măria sa nici nu le simțea. L-am luat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dreaptă ocină. Iar spre mai mare tărie și putere a tot ce s-a sens mai sus, poruncit-am credinciosului nostru boier Tăutul logofătul să scrie și pecetea noastră s' o acațe către această a noastră carte. A scris Sandru Cârje În Suceava la anul 7003 luna Martie 17 zile. De pe limba sîrbească pre limba Moldovenească tălmăcitu-le-am cu Gheorghe Ghibănescu, profesor de Limba romînă la școala Normală " Vasile Lupu" din Iași, În anii de la Hristos 1904 luna lume 27
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
va permite calculul frecvenței radiațiilor emise sau absorbite, cunoscându-se energiile stărilor staționare inițială și finală. Profesor extrem de respectat, dar nu neapărat un foarte bun pedagog, Kirchhoff a suferit un accident în urma căruia s-a văzut nevoit să opteze pentru cârje sau un scaun cu rotile. Se pare că acest lucru nu ia afectat nici simțul umorului, nici puterea de muncă; el a continuat să experimenteze până în 1875, când și-a redus activitatea la aceea de profesor de fizică teoretică la
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
mult89. Nu trebuie să credem că li se oferă doar alegătorilor cadouri; e o treabă mult mai scumpă de-atât; trebuie câștigat sprijinul patriarhului de la Constantinopol, adeziunea Porții, a conducerii și a diplomației, care își are propriile interese. Candidatura la cârja de mitropolit cere sacrificii enorme. Iată un fapt care susține cele spuse. Un călugăr de origine destul de bună, căruia i se contestă chiar calitatea de român, s-a ridicat de la cele mai de jos etaje culinare la cea mai înaltă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
București, care se intitulează în plus primat al României și Ungariei! La deschiderea sesiunilor, prelatul vine să cheme binecuvântările cerului asupra lucrărilor deputaților. Această ceremonie e impunătoare; tămâia ce fumegă, lumânările care ard, bogatele odăjdii ale arhiepiscopului, mitra sa papală, cârja sa de aur încrustată cu pietre prețioase, totul comandă reculegerea. Fondul religiei se află mult mai mult în practicile exterioare decât în convingeri. Ceremoniile cultului se adresează mai mult simțurilor decât spiritului; acest cult ne pare mai puțin epurat decât
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care să le sprijine și ne luăm exemplele de la cei sus-puși. Iată câteva pasaje dintr-o mustrare pe care domnitorul a fost silit să o adreseze în mod oficial, în 1860, arhiepiscopului de la Iași: "Preasfânt Părinte, țara v-a încredințat cârja episcopală pentru a o conduce pe căile moralei și ale mântuirii. Sunt convins că Sfinția Voastră e conștientă de această frumoasă și înaltă îndatorire, dar sunteți înconjurat de cine nu trebuie, iar sfătuitorii domniei-voastre vă antrenează pe o cale care
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
-o la botezul său. Copiii de casă bună își au privilegiile lor la naștere. Arhiepiscopul vine să îi boteze în casa părintească; e înzestrat, ca la biserică, cu podoabe splendide, înconjurat de un alai numeros, cu mitra pe cap și cârja episcopală în mână. Ritul bisericii din Orient nu cere decât o nașă; ea ține copilul în timpul ceremoniei și îl dă gol oficiantului, care îl cufundă în trei rânduri până la fundul cristelniței. Apa e călduță iarna, și se țin pregătite scutece
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de ei anulându-le puterea. În locul unui instrument docil și al unui suveran de tranziție, își luaseră un stăpân; trebuiră să conchidă astfel când alesul din 1859 își aruncă masca lipsei de importanță precum își aruncă Sixtus al V-lea cârjele, păstrând proporția între marele papă și noul hospodar. Cu rezervele menționate mai sus și în timp ce Occidentul credea Principatele trecute prin foc și sabie, totul se limita de fapt la câteva cuvinte mai mult sau mai puțin acre schimbate între miniștri
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]