1,044 matches
-
și Pururea Fecioarei Maria ce-i la Bistrița”, apoi Alexandru cel Bun apare cu adaosul complementar „adevăratul ctitor al acestui sfânt locaș”. Scriitorii pomelnicului nu apar cu numele lor, sunt deci, anonimi, dar din cuprinsul său reiese că ei erau călugări care, cu siguranță, viețuiau la Bistrița. De pildă, hotărârea normativă de a scrie, în pomelnic, numele ctitorilor și binefăcătorilor, numai „cu sfatul egumenului și atuturor celor întru Hristos frați”, fusese luată în mănăstire; considerațiile teologice privind milostenia, răsplata și mântuirea
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Neamț, Moldova, România. Numele de Chisirig (Neagra) vine de la muntele omonim, iar Neagra de la stânca Bâtca Neagră (1458 m), cât și de la pârâul și pădurile negre din zonă. Legat de toponimia satului, tradiția spune că, din cauza iernilor grele și aspre, călugării pustnici și sihaștri coborau în peșteri și bordeie la biserica din sat, iar de mulțimea lor și a hainelor negre se vedeau pete negre pe zăpadă. O altă sursă ar fi inundațiile de la început de secol XX, când mai mulți
Neagra, Neamț () [Corola-website/Science/301653_a_302982]
-
meleaguri urme de civilizație încă din paleoliticul superior (situl din Poiana Roman), aceasta făcând din Lapoș cea mai veche așezare omenească din județul Prahova. Trecând vremea, în secolul al XIII-lea, în codrii din aceste părți încep să se stabilească călugări. Astfel aducem la cunoștință existența schitului Doroftei, unde existau chili din piatră. Acest schit a dispărut, nemaipăstrându-se urme, dar localnicii susțin faptul că acest Sfânt Părinte (Doroftei) este întemeietorul comunei. Singurul lucru ce se păstrează până în zilele noastre este
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Strâmbeni și Izvoru de Jos. Satul s-a așezat pe moșia Strâmba, moșie care, în anul 1684, este dată cu Hrisov domnesc de către Șerban Cantacuzino, înainte cu patru ani de a muri, lui biv-vel-clucer1 Tudoran care la rândul lui se călugărise și dăduse moșia ca danie Sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel. Între anii 1830-1824 găsim moșia sub denumirea Burdea-Căldăraru sau Strâmba. În anul 1840 hotarele moșiei erau următoarele: -la răsărit- moșia Izvoru a lui Tache Budișteanu și a lui aga
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
o cruce de piatră cu inscripție chirilică, Polcovnicul (echivalent gradului de colonel, în armata rusă țaristă) Trofor, mort în 1848); În 1875 ete amintit preotul Alexandru (Grigore) Iscu din Valea Șoșii și dascălul Luca Mareș, absolvent al seminarului din Roman - călugărit la Schitul Sf. Sava din Berzunți, acolo fiind înmormântat, fiul său Ion Mareș a fost dascăl la biserica din Valea Șoșii. Preoții care au slujit la Biserica din Valea Șoșii: pr. Chiriac Zota, pr. Neculai Patrichi, pr. Dimitrie Patrichi, pr.
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Pentru 2,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,75%). Pentru 2,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Se trăgea dintr-o veche familie boierească. S-a călugărit în 1784, ajunge ieromonah la Catedrala Mitropolitană de la Iași în 1788, egumen la Sfântul Spiridon din Iași în 1789, episcop de Huși 1792), apoi de Roman în 1796, și Mitropolit al Moldovei la 13 martie 1803. S-a născut ca
Roșiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301915_a_303244]
-
1817-1891), surghiunit pentru vederile sale politice inovatoare. La 100 de ani de la moartea sa, la 20 iunie 1991, a fost amplasată o placă de marmură pe clădirea turnului-clopotniță care atestă acest fapt. În perioada marelui război pentrui întregirea neamului (1916-1918), călugării din această mănăstire au mers ca infirmieri pe câmpul de luptă pentru îngrijirea răniților, iar chiliile mănăstirii au servit ca spital militar, îngrijit de călugării bătrâni, pentru ca "toți în acel vremuri grele pentru țară, ca buni români, să-și facă
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
al Jiului. Apoi, treptat, au trecut apa și s-au stabilit pe actualul sălaș, pe malul drept al râului, formând trei sate mici: Sârbeni, Coteni și Donțoi. Prin secolul al XVII-lea, aceste sate aparțineau unei fete care s-a călugărit încă din prima tinerețe. Ea a dăruit moșia oamenilor care locuiau acolo, făcându-i comoștenitori, de unde și numele satului. Actuala biserică, Sf. Nicolae, datează din secolul al XVIII-lea și face parte din Patrimoniul Național. Și școala din Comoșteni este
Comoșteni, Dolj () [Corola-website/Science/300394_a_301723]
-
II-lea, închis la Lupeni și dus la muncă forțată pe șantierul Bumbesti-Livezeni, Emilian-arheolog, Cicerone-preot la Tg.Jiu, deportat ani de zile la Poarta Albă, Longin-invatator în satul Viersani și o fată Angela. Angela Paralescu la 18 ani s-a călugărit urmând calea intru Hristos deschisă de invatatorul-calugar-martir Arsenie Boca. Este măicuța Celestina de la mănăstirea Prislop singură din cei cinci frați care mai este în ființă. Măicuței Celestina,i s-a încredințat o taină, de tatăl ei, înainte ca acesta să
Vierșani, Gorj () [Corola-website/Science/300472_a_301801]
-
tot Piotr. Este limpede că țarul va prefera, în ordinea succesiunii, pe fiul Ekaterinei. Relațiile dintre tată și fiu au cunoscut o continuă deteriorare până când Aleksei îi scrie tatălui său o scrisoare prin care îi spune că vrea să se călugărească. Înainte să plece în Olanda, Petru îi lasă șase luni de gândire înainte de a lua o decizie. În lipsa tatălui, țareviciul împreună cu iubita sa, Eufrosina, trăiesc fără griji, într-o neîncetată sărbătoare O scrisoare a țarului din 26 august 1716 prin
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
al Dietei Transilvaniei, adunarea legislativă a Principatului Transilvania. Pe 23 septembrie 1729 a fost hirotonit preot, în biserica „Preacuratei înlăcrimate” de la Pócs (în românește Pociu), azi Máriapócs, localitate aflată în nord-estul Ungariei de azi, iar în 25 septembrie, s-a călugărit intrând în Ordinul Sfântul Vasile cel Mare și luând numele de Inocențiu, la mănăstirea „Sf. Nicolae” de la Muncaci în Transcarpatia. Tot acolo, pe 5 noiembrie 1729 a fost consacrat episcop de către George Genadie Bizanczy, episcop unit rutean al Muncaciului. În
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
trebuie să se îmbrace în haine aspre, după modelul Sf. Ioan Botezătorul care purta haine din păr de cămilă. Ei copiază manuscrise, pescuiesc din Loara; viața lor este foarte apropiată de ceea ce putem citi în Evanghelii despre viața primilor apostoli: călugări ermiți adăpostindu-se, troglodiți, în peșteri săpate în malurile abrupte ale Loarei. Mănăstirea Marmoutier este construită în pădure; Martin trăiește într-o colibă de lemn în care respinge ˝aparițiile diavolești și vorbește cu îngerii și cu sfinții˝: Martin duce o
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
(n. 20 decembrie 1768, Roșiești, județul Vaslui - d. 18 decembrie 1846, mănăstirea Slatina, județul Suceava) a fost un cărturar și traducător român, mitropolit în Moldova. Se trăgea dintr-o veche familie boierească. S-a călugărit în 1784, ajunge ieromonah la Catedrala Mitropolitană de la Iași în 1788, egumen la Sfântul Spiridon din Iași în 1789, episcop de Huși (26/27 iunie 1792), apoi de Roman în iunie 1796, și Mitropolit al Moldovei la 13 martie 1803
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
martie 1803. Din informațiile care se găsesc în testamentul său și din notița autobiografică tipărită la finalul lucrării "Funie întreită", se vede că a învățat mai întâi la "Academia Vasiliană" din Iași, și apoi la Mănăstirea Neamț, că s-a călugărit la 15 ani, la dorința tatălui său care era bolnav. Protectorul său a fost Iacob Stamate, episcopul Hușilor, care-l recomandă Mitropolitului Leon (1786-1788), și astfel ajunge la vârsta de 21 de ani egumen la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
general de-al lui Ahtum) regele Ștefan a ocupat Banatul. Mai tarziu, Chanadinus, după ce l-a înfrânt pe Ahtum, a ctitorit o biserică de riț grecesc închinata Sfanțului Gheorghe la Oroslanos (astăzi Maidan în Șerbia) și a așezat aici noi călugări. Mai tarziu, numele Morisena va fi înlocuit cu Cenad. În anul 1054, cănd biserică s-a despărțit între ortodocși și catolici, mănăstirea de la Morisena a ales catolicismul, devenind benedictina, dar clerul românesc ortodox din zona a fost mutat în noua
Ahtum () [Corola-website/Science/299770_a_301099]
-
După alții, este fratele lui Alexandru cel Bun. este tatăl lui Ștefan cel Mare. A fost în relații foarte bune cu Iancu de Hunedoara, care l-a susținut la luarea tronului. A fost căsătorit cu Doamna Oltea, care s-a călugărit sub numele de Maria și care a murit la 4 noiembrie 1465, fiind înmormântată la Mănăstirea Probota din județul Suceava. Bogdan al II-lea a ocupat tronul Moldovei prin alungarea lui Alexandru al II-lea. În urma intrigilor lui Petru Aron
Bogdan al II-lea () [Corola-website/Science/299135_a_300464]
-
greco-catolic, istoric, filolog, lexicograf și filozof iluminist român, reprezentant al Școlii Ardelene. A fost nepotul episcopului unit Inocențiu Micu. A învățat la Gimnaziul din Blaj, pe care l-a absolvit în anul 1762, după care a intrat în Ordinul bazilian, călugărindu-se sub numele Samuil (14 octombrie 1762). Mai târziu a fost hirotonit ieromonah și a continuat studiile la Seminarul pentru călugări înființat de episcopul unit al Blajului Petru Pavel Aron (1762-1765); trimis apoi la Colegiul „Pazmanian” din Viena pentru studii
Samuil Micu () [Corola-website/Science/299160_a_300489]
-
ostași turci. Luat de tânăr în robie de turci și dus la Constantinopol, este ulterior eliberat, trăind în preajma Patriarhiei ecumenice, unde a învățat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă; probabil, tot acum a fost călugărit sub numele Antim și hirotonit ieromonah. Prin 1689 - 1690 a fost adus de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. Aici a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
modelele stranii și străine. Această perioadă a fost, însă, marcată și de tensiuni puternice, atât printre frații săi (care-l urmau), cât și între ei și curia romană, care, în ascultare, le cerea să preia una din formele de viață călugărească deja existente. Francisc dorea cu toată puterea sa să se ferească de tot ceea ce ar fi putut să-i confere un privilegiu oarecare, iar haina clericală și cea călugărească erau în totală contradicție cu idealul său de a fi cel
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
născut, „în timpul vieții sale, fiind el fără putere”. La 9 martie adună Sfatul Țării și îi cere să aleagă domn pe fiul său, Bogdan, căruia îi transmite sceptrul înaintea tuturor. După încheierea Sfatului, sau poate a doua zi, Alexandru se călugărește sub numele de Pahomie, a cărui inițială provenea de la numele dinaintea domniei, Petru. Intrarea în monahism și curînda adormire întru Domnul au iscat bănuiala unei morți silnice. Așa s-a ajuns să se brodeze pe marginea datelor reale, vorbindu-se
Alexandru Lăpușneanu () [Corola-website/Science/299210_a_300539]
-
Intrarea în monahism și curînda adormire întru Domnul au iscat bănuiala unei morți silnice. Așa s-a ajuns să se brodeze pe marginea datelor reale, vorbindu-se despre domnitorul care a cerut ca, atunci când va fi aproape de moarte, să fie călugărit. Căzând în agonie, cei din jurul lui s-au grăbit să-l călugărească, dându-i numele de Pahomie. Revenindu-și în simțiri și auzind că a fost călugărit, a zis către boieri: „că de mă voiu scula, pre mulți am să
Alexandru Lăpușneanu () [Corola-website/Science/299210_a_300539]
-
morți silnice. Așa s-a ajuns să se brodeze pe marginea datelor reale, vorbindu-se despre domnitorul care a cerut ca, atunci când va fi aproape de moarte, să fie călugărit. Căzând în agonie, cei din jurul lui s-au grăbit să-l călugărească, dându-i numele de Pahomie. Revenindu-și în simțiri și auzind că a fost călugărit, a zis către boieri: „că de mă voiu scula, pre mulți am să popesc și eu” (vorbe atribuite de tradiție, impuse de Costache Negruzzi). Se
Alexandru Lăpușneanu () [Corola-website/Science/299210_a_300539]
-
despre domnitorul care a cerut ca, atunci când va fi aproape de moarte, să fie călugărit. Căzând în agonie, cei din jurul lui s-au grăbit să-l călugărească, dându-i numele de Pahomie. Revenindu-și în simțiri și auzind că a fost călugărit, a zis către boieri: „că de mă voiu scula, pre mulți am să popesc și eu” (vorbe atribuite de tradiție, impuse de Costache Negruzzi). Se crede că boierii, auzindu-i cuvintele, s-au înspăimântat și ca să-l împiedice să-și
Alexandru Lăpușneanu () [Corola-website/Science/299210_a_300539]
-
care a avut doi copii: viitorul domn Nicolae Alexandru (1352 - 1364) și Teodora, căsătorită cu țarul Ivan Alexandru al Bulgariei (1330 - 1371). Din legătura ultimilor doi se va naște țarul Strațimir al Bulgariei. Fiind repudiată de țar, Teodora se va călugări sub numele de Theofana. În lipsa oricăror elemente documentare, începutul domniei lui Basarab I a fost situat cu aproximație în 1310, potrivit tradiției consemnate în cronica lui Luccari cu privire la întronarea lui Negru Vodă. Un document maghiar atestă că Basarab se afla
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
de legi Corpus Juris, și a fost bucuros, când fiul său a început să studieze dreptul. Deodată, după două luni de la începerea studiilor de drept, spre consternarea tatălui său, Luther care avea 22 de ani, s-a decis să se călugărească. Decizia exprima contradicțiile caracterului său. El se hotărâse să intre în mănăstire încă din 2 iulie 1505, când întorcându-se de la studii acasă, a fost surprins de o furtună, cu fulgere care brăzdau cerul. Când un copac de lângă el a
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]