2,654 matches
-
celule compacte, care protejează în exterior frunzele și fructele. La salată și varză, celulele sunt poliedrice, cu clorofilă. Merele, cireșele și căpșunile au pigmenți antocianici în epidermă, morcovii conțin caroten, tomatele licopen, iar conopida nu are pigmenți la soiurile cu căpățâna de culoare albă. Epiderma fructelor de măr sau a frunzelor de varză este acoperită de cuticulă, un strat subțire de ceruri, care poate fi continuu, sau sub formă de granule, solzi. Prunele și strugurii au epiderma acoperită cu pruină. Piersicile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
multor specii legumicole este cauzată de celuloza din țesuturi, de lignificarea sau suberificarea acestora. Lăstarii etiolați de sparanghel sau unele legume pentru frunze excesiv de perisabile sunt apreciate pentru frăgezimea lor în momentul recoltării. Există însă hibrizi de varză albă de căpățână creați special pentru păstrare, al căror conținut inițial ridicat în celuloză este folositor la manipulare și păstrare. Acest conținut se diminuează până în momentul consumului, ameliorând calitățile culinare și în primul rând finețea/frăgezimea. Pe parcursul maturării, la unele specii se produce
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mazărea de grădină, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul, sparanghelul, țelina, căpșunile, murele, piersicile, zmeura; c) sensibile la temperaturi scăzute (-2,00C/-3,00C) sunt: ridichile, cireșele, merele, perele, strugurii, vișinile, prunele; d) puțin sensibile la temperaturi scăzute (-3,00C/-4,00C) sunt: căpățânile de usturoi; e) relativ rezistente la temperaturi scăzute (-4,00C/-7,00C) sunt: nucile, migdalele, castanele, alunele. Temperatura de păstrare frigorifică trebuie fixată în afara temperaturii de îngheț, iar perioada de recoltare va ține seama de pericolul de îngheț. Factorii de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
îngheață, după dezgheț ele revin în mare parte la aspectul inițial, cu excepția unor porțiuni reduse care au suprafața zbârcită, ca niște arsuri. La temperatura de -40C, distrugerea salatei este ireversibilă, mai ales când se menține peste 24 de ore, iar căpățâna își pierde în mod evident aspectul comercial. Cartofii au punctul de îngheț între -0,80C și -1,50C. După 8 ore de expunere la temperaturi de -4 0 C/-5 0C, tuberculii nu prezintă încă simptome externe de depreciere, iar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai mici pierderi în depozite le-a avut soiul Desirée, provenind dintr-o cultură neirigată, fertilizat cu N220:P130:K120 (Frâncu, și colab., 1983). Dozele unilaterale de azot sau dozele exagerate în îngrășăminte reduc capacitatea de păstrare. Varza albă de căpățână pentru păstrare (conform STAS R 9127/8-74) se recomandă să provină din culturi în care fertilizarea cu azot nu a depășit 200 kg s.a./ha. Influența azotului. Se cunoaște rolul complex al azotului în metabolismul vegetal. Sporirea conținutului în azot
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
chiar recomandarea unor tratamente la diverse specii (măr, salată, cu efecte pozitive pe parcursul perioadei post recoltă). Putrezirea zonei pistilare (“blossom end rot”) la tomate și ardei este datorată deficitului de Ca2+. Arsura umedă apare la salată, la partea superioară a căpățânii, din aceleași cauze. În livezile de măr se manifestă pătarea amară (“bitter pit”), în urma unui dezechilibru între conținutul în K+ și Mg2+ prea mare și conținutul Ca2+ prea mic. Excesul de N și Mg din solul livezilor, regăsit în fructe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
După recoltare, stomatele se închid. După Burton, (1982) intensitatea transpirației epidermei cutinizate este de 0,17 mg/cm 2 mbar/h la castraveți; 0,04 mg/cm2 mbar/h la tomate și 0,1 mg/cm2 mbar/h la varză. Căpățânile de varză au suprafața reală de contact cu exteriorul de 120 de ori mai mică decât suprafața totală a frunzelor. Frunzele interioare au transpirația aproape nulă, datorită suprapunerii. Pruina (struguri, prune) sau dubla protecție a cutinizării și cerurilor la mere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
până la recoltare (mere, pere); suma gradelor zilnice de temperatură (pere, fasole, porumb zaharat); etilena endogenă (mere, pere); tehnologia de producere și valorificare diferențiată în funcție de destinație; Aspectul vizual: mărime sau greutate (la toate fructele și la unele legume); volum (salata de căpățână, varză, varză de Bruxelles); formă (uniformă și caracteristică soiurilor); colorație exterioară (intensitate, uniformitate etc.); culoarea pulpei (la fructele cărnoase); compactitate (varză de căpățână, broccoli, conopidă); defecte externe și interne (morfologice, mecanice, fiziologice, provocate de boli sau dăunători) morfologia și structura
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în funcție de destinație; Aspectul vizual: mărime sau greutate (la toate fructele și la unele legume); volum (salata de căpățână, varză, varză de Bruxelles); formă (uniformă și caracteristică soiurilor); colorație exterioară (intensitate, uniformitate etc.); culoarea pulpei (la fructele cărnoase); compactitate (varză de căpățână, broccoli, conopidă); defecte externe și interne (morfologice, mecanice, fiziologice, provocate de boli sau dăunători) morfologia și structura suprafeței, luciu/acoperire cu pruină sau strat de ceară; Textura (mere, pere, sâmburoase = drupacee): fermitate/tărie (mazăre, fasole, fasole lima); elasticitate, frăgezime, crocanță
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
păstârnacul, țelina de rădăcină, sfecla roșie, ridichile (de lună, de vară, de iarnă) etc 5.2. legume tuberculi cartofii (extratimpurii, timpurii și de vară) etc. 6. legume bulbi (bulboase) ceapa, usturoiul, prazul etc 7. legume din grupa verzei varzele de căpățână, conopida, guliile, broccoli etc. 8. legume condimentare-aromatice mărarul, pătrunjelul de frunze, țelina de frunze, asmățuiul, magheranul+oregano, cimbrul, cimbrișorul etc 9. legume perene sparanghel, revent (rubarbă), ștevie, hrean, leuștean, tarhon 10. ciuperci ciuperca de strat (champignon), bureții. Se grupează cartofii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
conținutul ridicat în substanțe mucilaginoase, au proprietăți medicinale și dietetice. Valoarea energetică este de 386 Kcal/Kg. Se consumă mult în Orient (bamia în limba turcă). Perioada apariției pe piață este din 20 iulie și până în luna septembrie. SALATA (de căpățână, de foi, marula și salata aurie). Salata de căpățână este cea mai cultivată și are câteva tipuri de soiuri: cu frunze netede (beurre, cea mai răspândită), cu frunze crețe (batavia, iceberg etc.). Se consumă frunzele sau căpățânile, cu valoare energetică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dietetice. Valoarea energetică este de 386 Kcal/Kg. Se consumă mult în Orient (bamia în limba turcă). Perioada apariției pe piață este din 20 iulie și până în luna septembrie. SALATA (de căpățână, de foi, marula și salata aurie). Salata de căpățână este cea mai cultivată și are câteva tipuri de soiuri: cu frunze netede (beurre, cea mai răspândită), cu frunze crețe (batavia, iceberg etc.). Se consumă frunzele sau căpățânile, cu valoare energetică redusă, între 180 Kcal/kg. Compoziția chimică cuprinde: apă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
septembrie. SALATA (de căpățână, de foi, marula și salata aurie). Salata de căpățână este cea mai cultivată și are câteva tipuri de soiuri: cu frunze netede (beurre, cea mai răspândită), cu frunze crețe (batavia, iceberg etc.). Se consumă frunzele sau căpățânile, cu valoare energetică redusă, între 180 Kcal/kg. Compoziția chimică cuprinde: apă 95%, glucide de 2 %, protide 1 %, fibre 2 % (celuloză 1 %), substanțe minerale 1 %, din care K 270 mg, Ca 45 mg, P 35 mg, Mg 25 mg %. Conținutul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
iar Adretta, Manuela și Sucevița sunt foarte bune pentru această specializare. Pentru piure și patiserie sunt menționate ca specifice Adretta, Colina, Eba, Manuela, Nicola, Procura și Super, iar foarte bune sunt considerate soiurile Desirée, Mureșan, Semenic și Sucevița. VARZA DE CĂPĂȚÂNĂ (Brassica oleracea var. capitata) Compoziția chimică valoroasă din punct de vedere alimentar a verzelor de căpățână (albă, roșie, de Bruxelles), este completată de proprietățile dietetice și medicinale ale acestor legume. Se pot menționa mai ales efectele curative în tratamentul gastritelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
menționate ca specifice Adretta, Colina, Eba, Manuela, Nicola, Procura și Super, iar foarte bune sunt considerate soiurile Desirée, Mureșan, Semenic și Sucevița. VARZA DE CĂPĂȚÂNĂ (Brassica oleracea var. capitata) Compoziția chimică valoroasă din punct de vedere alimentar a verzelor de căpățână (albă, roșie, de Bruxelles), este completată de proprietățile dietetice și medicinale ale acestor legume. Se pot menționa mai ales efectele curative în tratamentul gastritelor și ulcerului, al altor afecțiuni ale aparatului digetiv, sau al unor boli de nutriție. Sunt legume
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Varza roșie, se produce din iunie și până în noiembrie, având perioada de consum maxim în noiembrie. Varza de Bruxelles apare în X-XI, iar varza creață doar vara, în lunile mai-iunie, (consum maxim în VI). Cantități importante de varză albă de căpățână din soiurile de toamnă se păstrează sau se murează (semiindustrializare prin fermentație lactică), contribuind la prelungirea duratei de consum. CONOPIDA (Brassica oleracea var. cauliflora) ȘI BROCCOLI (Brassica oleracea var. italica). Compoziția chimică le clasează pe primele locuri din grupa verzei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
palme. După aceea, începe a se săpa sarea și, adâncindu-se groapa, se tot lărgește din toate părțile împregiur, încât, în adâncimea de 250 palme, capătă o lărgime de 140 până la 170 palme și groapa samănă atunce cu forma unei căpățâni de zahăr. Cea mai mare adâncime din care, dupre metodul de astăzi, se poate săpa și scoate sarea, este de 320-360 palme. Agiungând la asemene adâncime, groapele se părăsesc și se deschid altele, iar cele mai multe se părăsesc de la 240 palme
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Boutard-Labarde,M.C.,Enquetes en vue de l'aplication des article 85 et 86: droit et devoir des entreprises, Paris, Bruxelles, Fec-Larcier, 1992. Boroi, G., Dreptul concurenței, București, 1996. Butacu, C., Legislația concurenței. Comentarii și explicații, Ed. All Beck, București, 2005. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale partea generală, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale concurența onestă, Ed. Lumina Lex, București, 1994. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale-concurența patologicămonopolismul, Ed. Lumina Lex, București, 1993. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale-concurența neloială
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
86: droit et devoir des entreprises, Paris, Bruxelles, Fec-Larcier, 1992. Boroi, G., Dreptul concurenței, București, 1996. Butacu, C., Legislația concurenței. Comentarii și explicații, Ed. All Beck, București, 2005. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale partea generală, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale concurența onestă, Ed. Lumina Lex, București, 1994. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale-concurența patologicămonopolismul, Ed. Lumina Lex, București, 1993. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale-concurența neloială pe piața internă și internațională, Ed. Lumina Lex, București, 1996. Cărpenaru, St
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Dreptul concurenței, București, 1996. Butacu, C., Legislația concurenței. Comentarii și explicații, Ed. All Beck, București, 2005. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale partea generală, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale concurența onestă, Ed. Lumina Lex, București, 1994. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale-concurența patologicămonopolismul, Ed. Lumina Lex, București, 1993. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale-concurența neloială pe piața internă și internațională, Ed. Lumina Lex, București, 1996. Cărpenaru, St. Drept comercial român, Ed All Beck, București, 2001. Cărpenaru, St., Tratat de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Ed. All Beck, București, 2005. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale partea generală, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale concurența onestă, Ed. Lumina Lex, București, 1994. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale-concurența patologicămonopolismul, Ed. Lumina Lex, București, 1993. Căpățână, O., Dreptul concurenței comerciale-concurența neloială pe piața internă și internațională, Ed. Lumina Lex, București, 1996. Cărpenaru, St. Drept comercial român, Ed All Beck, București, 2001. Cărpenaru, St., Tratat de drept comercial român, Ed. C.H. Beck, București, 2009. Cosmovici, P.M., Munteanu
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
I., "Libera concurență în perioada de tranziție spre economia de piață", în Dreptul, nr. 9-12/1990. Băcanu, I., "Concurența neloială. Legea 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, temeiul și finalitatea acțiunii. Înlăturarea actului de concurență neloială", în R.D.C., nr. 5/1994. Căpățână, O., "Concurența neloială. Noțiune. Conținut. Necesitatea dovederii relei-credințe a comerciantului pârât", în Dreptul, nr. 5/1998. Cotuțiu, A., "Clauza de neconcurență în contractul de muncă", în Revista română de dreptul muncii, nr. 2/2003. Gheorghiu, Gh., Oproiu, M., "Considerații asupra corelației
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Difuzare: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 J. Azema, Le droit francais de la concurrence, Paris, 1989, pp. 15 și urm 2 O. Căpățână, Dreptul concurenței comerciale. Partea generală, Ed. Lumina Lex, București, 1998, pp. 25 și urm. 3 Idem., p. 29. 4 E. Mihai, Dreptul concurenței, Ed. All Beck, București, 2004, p. 4. 5 E. Mihai, op. cit., p. 5. 6 Idem., p. 11
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
C101 din 27.04.2004, pp. 54-64). 23 Cu privire la cooperarea Comisiei cu autoritățile naționale a se vedea și A. Cotuțiu, G.-V. Sabău, op. cit., pp. 160-167. 24 T. Moșteanu, Concurența abordări teoretice și practice, Ed. Economica, p. 31. 25 O. Căpățână, op. cit, p. 273; I. Băcanu, "Libera concurență în perioada de tranziție spre economia de piață", în Dreptul, nr. 9-12/1990, p. 50. 26 Y. Bernard, J.C. Colli, Vocabular economic și financiar, traducerea E. Theodorof, I. Theodorof, A. Crăințu (coord.), Ed.
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și financiar, traducerea E. Theodorof, I. Theodorof, A. Crăințu (coord.), Ed. Humanitas, București, 1994, p. 117. 27 O. Capățână, op. cit., pp. 334 și urm. 28 V. Iancu, C.S.Iancu, Dreptul concurenței comerciale, Ed. Sitech, Craiova, 2009, p. 46. 29 O. Căpățână, op. cit., pp. 340 și urm. 30 O. Căpățână, op. cit., p. 344. 31 A. Cotuțiu, G.V. Sabău, op. cit., p. 36. 32 Drepturile de proprietate intelectuală se bucură de reglementare în art. 30 din T.C.E., care prevede o derogare de la regulile liberei
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]